Finanțare de 3,5 milioane de dolari pentru analiza relațiilor sociale ale pacienților cu cancer

Cât de mult influențează rețelele sociale tratamentul cancerului?

Diagnosticul de cancer are efecte nu doar fizice, ci și psihologice și sociale asupra vieții. În această perioadă, pacienții își formează deciziile atât pe baza recomandărilor medicilor, cât și a discuțiilor cu cei din jur. La vârstnici, influența rețelelor de relații sociale asupra tratamentului poate fi mai pronunțată. Anturajul modelează parcursul pacientului uneori ca sursă de sprijin, alteori ca obstacol încărcat de informații greșite. Tocmai în acest context, finanțarea de 3,5 milioane de dolari oferită de Institutul Național al Cancerului din SUA (NCI) deschide calea unui studiu important care urmărește investigarea aprofundată a acestor dinamici.

Fundamentele cercetării: rețele sociale și dinamica deciziilor

Rețelele sociale au o influență puternică asupra vieții. Sunt alcătuite din persoane cu interese și valori comune și creează legături între oameni. În fața unei boli grave precum cancerul, aceste legături joacă un rol determinant în deciziile terapeutice.

• Importanța rețelelor sociale la pacienții vârstnici: aproximativ 60% dintre pacienții cu cancer sunt vârstnici. Aceștia se confruntă, de obicei, cu forme mai grave de boală și au relații sociale complexe.
• Observațiile medicilor: dr. Supriya G. Mohile, unul dintre coordonatorii studiului, explică astfel situația: „Pacienții nu fac, de obicei, doar ceea ce le spune medicul. Mai întâi își consultă soții, frații sau vecinii și alte persoane de acest fel. Corecte sau greșite, informațiile respective intră în procesul decizional.”

Metode de cercetare și primele constatări

Studiul va evalua 300 de pacienți cu vârsta de cel puțin 65 de ani, diagnosticați cu cancer avansat. Urmărește înțelegerea influenței rețelelor sociale asupra tratamentului și evaluarea felului în care acestea se modifică pe parcursul bolii.

1. Cartografierea rețelelor sociale

Pacienților li se va cere să identifice persoanele importante din viața lor, care le influențează deciziile. Informațiile vor fi folosite pentru construirea unei hărți grafice a rețelelor lor sociale.

• Constatări anterioare: într-un studiu-pilot s-a observat că hărțile rețelelor sociale diferă între pacienți, dar apar anumite tipare semnificative . De exemplu, unii pacienți cred că boala canceroasă poate fi tratată, iar această convingere le influențează deciziile terapeutice chiar dacă nu corespunde realității medicale.
• Rolul presiunii familiale: 40% dintre pacienți au declarat că au continuat tratamente suplimentare mai degrabă la insistența sau îndrumarea familiei decât din proprie dorință. Dr. Mohile subliniază: „Aud frecvent acest lucru în clinică” , evidențiind influența familiilor asupra deciziilor. Aceasta poate însemna că pacienții își pun uneori pe plan secund propriile dorințe și nevoi medicale, cu rezultate atât pozitive, cât și negative:
  • Efect pozitiv: sprijinul familiei poate crește aderența la tratament și poate oferi motivație.
  • Efect negativ: pacienții se pot simți obligați să accepte tratamente pe care nu le doresc sau care nu sunt necesare medical.

În concluzie, acest lucru arată că puterea rețelelor sociale și influența familiei asupra mecanismului decizional în timpul tratamentului nu pot fi ignorate.

2. Schimbarea dinamicii sociale

Cercetătorii vor analiza cum se modifică anturajul odată cu diagnosticul de cancer. Se remarcă faptul că vârstnicii adoptă o comunicare selectivă în situații precum agravarea bolii.

• Exemplu: în loc să le spună imediat copiilor că boala progresează, pacienții pot discuta cu persoane cu care au o legătură emoțională mai redusă, precum coaforul sau prietenii.

3. Urmărirea documentelor medicale

Pe lângă rețelele sociale, cercetătorii vor urmări deciziile medicale și rezultatele lor. Se precizează că, în pofida potențialului de a transmite informații greșite, rețelele sociale oferă, în general, sprijin și efecte pozitive.

Concluzii și perspective

Deși influența rețelelor sociale a fost studiată în alte domenii, precum sănătatea mintală și îngrijirea după accident vascular cerebral, cercetarea la pacienții cu cancer este limitată. Noul proiect urmărește să acopere această lipsă și să înțeleagă dinamica socială aparte a vârstnicilor cu cancer.

• Obiectivul îmbunătățirii comunicării: în studiile anterioare a fost analizată comunicarea medic-pacient despre cancer și s-a constatat că analizele ar putea fi folosite în formarea personalului medical. Noul studiu va porni de la aceste baze pentru a investiga în profunzime influența rețelelor sociale.

În concluzie, cercetarea oferă o bază solidă pentru înțelegerea rolului rețelelor sociale în tratamentul cancerului la vârstnici. Are potențialul de a contribui la strategii de comunicare mai bune pentru profesioniștii din sănătate și pacienți.