De ce omul modern este mereu obosit? Ne odihnim, dar de ce nu ne refacem?

Oboseala poate fi un simptom; nu este întotdeauna lene

Oboseala este unul dintre simptomele cel mai des raportate în medicină, dar și unul dintre cele mai greu de explicat. Uneori este asociată cu simpla lipsă de somn, un ritm intens de muncă sau stres. Alteori însă poate fi primul semn al unor cauze medicale precum anemia, bolile tiroidiene, deficitul de vitamina B12 sau D, diabetul, depresia, apneea în somn, infecțiile cronice, bolile autoimune, cancerul, bolile cardiace sau efectele adverse ale medicamentelor.

Acest articol nu susține că „orice oboseală provine din viața modernă”. Problema reală este următoarea: în ceea ce privește energia cronic redusă, ceața mentală, faptul că nu te simți odihnit dimineața și epuizarea în timpul zilei , stilul de viață modern poate crea la mulți oameni, chiar fără o afecțiune medicală, condiții biologice care pot accentua aceste senzații.

Nu doar somnul insuficient, ci și somnul prost obosește

Somnul nu este o oprire pasivă. Este un proces biologic activ în care creierul elimină metaboliții toxici, sistemul imunitar se reechilibrează, memoria este procesată, hormonii sunt reglați și țesuturile sunt reparate. De aceea, chiar și 7-8 ore petrecute în pat pot să nu asigure odihnă reală dacă somnul este fragmentat.

Somnul insuficient are o relație bidirecțională cu sistemul imunitar. Când somnul este perturbat, markerii inflamatori pot crește; când inflamația crește, calitatea somnului poate de asemenea să se deterioreze. Acest cerc vicios poate face persoana să spună „am dormit, dar nu sunt odihnit”.

Când ceasul corpului se dereglează, se dereglează și sistemul energetic

Corpul uman funcționează cu ritmuri biologice de 24 de ore. Cortizolul, melatonina, sensibilitatea la insulină, temperatura corporală, digestia, activitatea celulelor imunitare și repararea ADN variază în funcție de ora zilei. Termenul ritm circadian denumește acest sistem.

În viața modernă, lumina artificială, utilizarea ecranelor noaptea, munca în ture, mesele târzii, decalajul orar social și orele neregulate de somn pot perturba acest ritm. Rezultatul nu este doar insomnia; pot apărea și dezechilibru metabolic, inflamație, apetit crescut, fluctuații ale dispoziției și energie redusă pe tot parcursul zilei.

Dacă organismul este permanent într-o ușoară stare de alarmă, nu se poate odihni

Inflamația este o parte a sistemului de apărare al corpului. Inflamația acută favorizează vindecarea: rana se închide, infecția este controlată, țesutul este reparat. Problema apare când inflamația devine de nivel scăzut, dar continuă. Acest tablou este uneori descris drept „inflamație tăcută”.

Lipsa somnului, obezitatea, inactivitatea, alimentele ultraprocesate, stresul cronic și dezechilibrele microbiotei intestinale pot crește inflamația de grad scăzut. Citokinele inflamatorii acționează și asupra creierului; pot declanșa slăbiciune, lipsă de motivație, somnolență, dificultăți de concentrare și comportamentul de „a te simți bolnav”.

Creierul este stimulat continuu fără odihnă

Când luăm telefonul în mână, adesea credem că „ne odihnim”. Însă videoclipurile scurte, notificările, fluxul de știri, comparațiile pe rețelele sociale și bombardamentul continuu de opțiuni stimulează din nou sistemul de atenție al creierului în loc să îl lase să se odihnească.

O revizuire sistematică și metaanaliză actualizată din 2024 a arătat că utilizarea mediilor electronice este asociată cu scăderea calității somnului și creșterea problemelor de somn. Această relație poate fi mai pronunțată în special la utilizarea problematică, utilizarea nocturnă și conținutul foarte stimulativ precum rețelele sociale/jocurile.

A lua calorii nu este același lucru cu a furniza energie celulei

Omul modern consumă adesea alimente dense energetic, dar cu o calitate nutrițională scăzută. Gustările ambalate, băuturile îndulcite, carbohidrații rafinați, produsele sărace în fibre și alimentele ultraprocesate îmbogățite cu aditivi pot da o senzație de energie de scurtă durată; pe termen lung însă pot contribui la fluctuații metabolice, modificări ale microbiotei intestinale, creșterea inflamației și tulburări ale dispoziției.

O mare revizuire de tip umbrelă publicată în BMJ în 2024 a raportat că expunerea la alimente ultraprocesate este asociată cu multe rezultate nefavorabile pentru sănătate, inclusiv boli cardiometabolice, tulburări mintale frecvente și mortalitate. Aceste date sugerează și că alimentele ultraprocesate reprezintă nu doar o problemă de greutate, ci și una de energie, dispoziție și sănătate metabolică.

Pot obosi și centralele energetice ale celulei?

Mitocondriile sunt cunoscute drept centrele de producție a energiei în celule. Pentru funcționarea mușchilor, concentrarea creierului, răspunsul celulelor imunitare și repararea țesuturilor este nevoie de energie. De aceea, disfuncția mitocondrială este un domeniu intens cercetat, în special în contextul sindromului de oboseală cronică, COVID de lungă durată și al unor boli inflamatorii.

Punctul de reținut aici este următorul: nu este corect să explicăm direct oboseala modernă cotidiană spunând „mitocondriile voastre s-au deteriorat”. Însă lipsa somnului, stresul cronic, inflamația, inactivitatea și alimentația necorespunzătoare pot afecta negativ economia energetică celulară. Aceasta poate produce senzația „corpul meu funcționează, dar nu am energie”.

Somnul, inflamația și ritmul circadian ating și biologia cancerului

Oboseala este unul dintre simptomele cele mai frecvente și care afectează cel mai mult calitatea vieții la pacienții cu cancer și la supraviețuitorii după tratamentul cancerului. Totuși, aici trebuie diferențiate două tablouri: primul este energia cronic redusă provenită din viața modernă; al doilea este oboseala propriu-zisă asociată cancerului, cauzată de cancer sau tratamentele oncologice.

La pacienții cu cancer, oboseala poate fi asociată cu anemie, inflamație, durere, tulburări de somn, depresie, nutriție insuficientă, pierdere musculară, chimioterapie, radioterapie, imunoterapie sau tratamente hormonale. De aceea, oboseala pacientului cu cancer nu trebuie minimalizată spunând „este normală, va trece”.

Pe de altă parte, factori precum perturbarea ritmului circadian, expunerea la lumină noaptea și munca în ture sunt cercetați și în epidemiologia cancerului. O revizuire sistematică din 2025 a raportat că perturbarea circadiană este discutată prin mecanisme biologice asociate în special cu riscul de cancer mamar, de prostată și colorectal. Acest domeniu este încă în dezvoltare; totuși, este clar că sănătatea somnului și a ritmurilor devine tot mai importantă din perspectiva supraviețuirii oncologice, calității vieții și prevenirii cancerului.

„Mai multă odihnă” poate să nu fie suficientă pentru recuperarea energiei

Soluția pentru oboseala modernă nu este adesea un singur supliment, o singură vitamină sau somnul prelungit în weekend. Obiectivul real este restabilirea ritmurilor fundamentale care susțin sistemul de producție a energiei în organism.

Acest articol are scop de informare medicală. Oboseala nu trebuie explicată doar prin viața modernă. Este necesară evaluarea medicului în cazul oboselii prelungite, care se agravează progresiv, afectează viața cotidiană sau este însoțită de scădere în greutate, febră, transpirații nocturne, palpitații, dispnee, durere, sângerare, depresie ori tulburări de somn. Oboseala la pacienții cu cancer este deosebit de importantă și trebuie comunicată echipei de tratament.