Medicamente dezvoltate împotriva celor 10 caracteristici fundamentale ale cancerului

Tratamentele care obțin succese importante în cancer țintesc anumiți biomarkeri și căile în care aceștia participă. În articolul anterior am discutat despre «Cele 10 caracteristici fundamentale ale cancerului». Au fost dezvoltate tratamente eficiente împotriva fiecăreia dintre cele 10 caracteristici fundamentale. Unele sunt încă în studii clinice, iar eficacitatea lor variază în funcție de tipul și stadiul cancerului. Aceste tratamente sunt;
1) Inhibitorii factorilor de creștere: Celulele canceroase asigură apariția continuă a semnalului «înmulțește-te», mărind numărul propriilor factori de creștere sau modificând structura receptorilor de care aceștia se leagă. Au fost concepute medicamente care țintesc factorii de creștere ce susțin dezvoltarea cancerului. Scopul lor este să împiedice legarea factorilor de creștere și astfel înmulțirea suplimentară a celulei canceroase. Printre aceste medicamente se află Cetuximab și Panitumumab,acestea fiind câteva exemple.
2) Inhibitorii kinazelor dependente de ciclină: Celulele canceroase reușesc să ocolească proteinele care inhibă creșterea. Activitatea crescută a proteinelor numite kinaze dependente de ciclină duce la înmulțirea celulară. Pentru a preveni acest lucru, cercetătorii au conceput molecule care le inhibă activitatea. Exemple de medicamente concepute în acest scop sunt Palbociclib și Letrozole,acestea fiind exemplele menționate.
3) Terapiile anti-CTLA4: Celula canceroasă învață să devină, pentru sistemul imunitar, invizibilă, purtând proteinele care fac ca celulele normale să pară prietenoase sistemului imunitar. Au fost concepute medicamente care împiedică celulele T, luptătorii sistemului imunitar, să se lege de proteinele ce le fac să considere celula canceroasă prietenoasă. Cele mai cunoscute medicamente sunt Ipilimumab, Pembrolizumab, Nivolumab și Atezolizumab,acestea fiind cele enumerate.
4) Inhibitorii telomerazei: Celulele canceroase au capacitatea de înmulțire continuă. Ele obțin această capacitate crescând activitatea enzimelor telomeraze. Telomeraza este enzima a cărei funcție principală este protejarea telomerilor, secvențele care protejează genele, împotriva deteriorării. Studiile clinice pentru dezvoltarea acestor medicamente continuă.
5) Antiinflamatoarele, care reduc inflamația: Țesutul tumoral conține de obicei celule imunitare asociate inflamației. Creșterea numărului lor amplifică inflamația și progresia cancerizării. Totodată, aceste celule produc radicali liberi de oxigen, sporind leziunile DNA. Ca exemple de astfel de medicamente, putem menționa medicamentele nesteroidiene, precum aspirina,acestea fiind exemplele date. Nu pentru tratamentul cancerului, ci pentru prevenirea unor cancere,precum cel de intestin gros, există numeroase studii despre aspirină.
6) Inhibitorii HGF, c-Met: După atingerea unei anumite capacități de înmulțire, celulele canceroase migrează în alte țesuturi și organe. Metastazele sunt responsabile pentru un procent de 90 din decesele prin cancer. Proteinele C-met și HGF, pe lângă intensificarea înmulțirii celulare, susțin migrarea celulei în alte țesuturi și organe, adică metastazarea. Medicamentele concepute în acest scop sunt Crizotinib și Cabozantinib,acestea fiind cele menționate.
7) Inhibitorii glicolizei aerobe: Deoarece celulele canceroase se înmulțesc foarte rapid, au nevoie de multă energie. Scopul principal al medicamentelor dezvoltate în acest sens este întreruperea surselor de energie ale cancerului. Studiile clinice continuă. 8) Inhibitorii VEGF: Celulele canceroase formează vase pentru a primi cantitățile mari de nutrienți și oxigen necesare. În acest scop, cresc producția proteinelor numite VEGF, determinând formarea sistemelor vasculare. Unele medicamente concepute în acest scop sunt Bevacizumab și Regorafenib,acestea fiind exemplele date.
9) Inhibitorii PARP: Majoritatea medicamentelor anticanceroase urmăresc distrugerea celulei canceroase prin provocarea leziunilor DNA. PARP (Poly ADP ribose) sunt proteine implicate în repararea DNA. Celulele canceroase își protejează DNA crescând activitatea proteinelor PARP. Exemple de astfel de medicamente sunt Olaparib și Veliparib,acestea putând fi menționate ca exemple.
10) Proteinele care favorizează moartea celulară: Celulele canceroase reușesc să ocolească mecanismul morții celulare programate, numit apoptoză. Cercetătorii au conceput molecule biologice asemănătoare cu proteina BH3,care permite moartea programată a celulei canceroase. Astfel, prin creșterea acestei proteine, cancerul intră în moarte celulară programată. Un exemplu de astfel de medicament este Bortezomib,acesta fiind exemplul menționat.
În cercetarea cancerului se descoperă în fiecare zi o nouă caracteristică a acestuia. În viitorul apropiat, vor deveni importante terapiile genice care țintesc cauza apariției cancerului, imunoterapiile și tratamentele care țintesc rezistența multiplă la medicamente în cancer.
Surse
Hallmarks of Cancer: The Next Generation
Cell, Volume 144, Issue 5, 646 – 674.
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.