Microbiomul, cancerul și testele comerciale: realități științifice
În acest articol
În cursul evoluției, organismul uman a dezvoltat o conviețuire simbiotică cu mii de miliarde de microorganisme. Acest ecosistem, numit «microbiotă», nu răspunde doar de producerea enzimelor digestive; coordonează funcții vitale precum educarea sistemului imunitar, formarea unei bariere împotriva agenților patogeni și reglarea semnalelor neuroendocrine. În ultimii zece ani, dezvoltarea tehnologiilor de «secvențiere de nouă generație (NGS)» ne-a permis să cartografiem această lume invizibilă.
Această clarificare științifică a dus însă la apariția unei piețe comerciale uriașe, cu care reglementările nu au ținut încă pasul. Astăzi, pacienții noștri se confruntă cu sute de kituri de testare la domiciliu, promovate prin promisiunea unei «alimentații personalizate», și cu suplimente probiotice susținute de dovezi științifice slabe. În acest articol de sinteză analizăm validitatea testelor comerciale, afecțiuni clinice controversate precum SIBO (suprapopularea bacteriană a intestinului subțire) și rolul esențial al microbiomului în tratamentul cancerului (oncobiom) , în lumina celei mai recente literaturi.
Dinamica pieței versus dovezile clinice: se adâncește prăpastia?
*Notă: în prezent, testele de microbiom la domiciliu nu sunt recomandate ca instrumente standard de diagnostic sau monitorizare în ghidurile oncologice internaționale, precum NCCN sau ESMO.
Testele de microbiom la domiciliu: cât sunt de fiabile?
La ce folosesc?
Oferă o «fotografie de moment» a diversității microbiomului (diversitate alfa/beta). În prezența unei disbioze severe (dezechilibru), pot ajuta la observarea unor greșeli alimentare, precum deficitul de fibre. Sunt un «instrument de conștientizare».
Ce nu pot face?
Diagnosticul de sindrom al intestinului iritabil (SII), boală inflamatorie intestinală (BII) sau cancer de colon nu poate fi stabilitprin aceste teste. Rezultatele nu pot fi transformate într-o prescripție medicală de tipul «trebuie să luați acest probiotic».
Riscuri comerciale
Numeroase firme de testare folosesc rezultatele rapoartelor ca pe o «pâlnie» pentru comercializarea propriilor mărci de probiotice sau suplimente. Conceptul de «probiotic personalizat» este adesea lipsit de fundament științific.
Dosarul SIBO: o boală reală sau o etichetă comercială?
SIBO (Small Intestinal Bacterial Overgrowth), devenit popular în ultimii ani, înseamnă prezența unui număr de bacterii mai mare decât normal în intestinul subțire. Acest diagnostic rămâne însă controversat în lumea medicală.
În mod normal, intestinul subțire conține mult mai puține bacterii decât colonul. Acidul gastric, bila și mișcările intestinale (motilitatea) mențin curată această zonă. Diabetul, operațiile gastrice anterioare sau utilizarea îndelungată a inhibitorilor pompei de protoni (protectoare gastrice) pot însă perturba echilibrul, permițând bacteriilor să urce.
Metoda diagnostică de referință este «cultura aspiratului jejunal» (prelevare de lichid prin endoscopie), dar este dificilă. În practică se folosesc «teste respiratorii» (lactuloză/glucoză). Problema este rata ridicată de rezultate fals pozitive a acestor teste. Există, așadar, riscul de a diagnostica SIBO la cineva care nu îl are.
- SIBO este o patologie reală, dar nu este atât de frecventă pe cât este prezentată pe rețelele sociale.
- Nu orice balonare este SIBO; SII, intoleranța la lactoză sau hipersensibilitatea viscerală sunt cauze mai frecvente.
- Tratamentul nu înseamnă doar antibiotic (rifaximină); este esențială corectarea cauzei subiacente (de exemplu, o tulburare de motilitate).
Oncobiomul: coordonatorul invizibil al tratamentului cancerului
Inhibitorii punctelor de control imun (anti-PD-1/PD-L1) au revoluționat tratamentul cancerului. Totuși, o proporție importantă dintre pacienți (%40-60) este rezistentă la tratament. Datele științifice arată că microbiota intestinală este una dintre cauzele principale ale acestei rezistențe.
Mimetism molecular și reacție încrucișată: Unele proteine de pe suprafața bacteriilor intestinale seamănă cu antigenele tumorale. Când sistemul imunitar recunoaște aceste bacterii, învață, prin «reacție încrucișată», să atace și celulele tumorale. În absența unei flore sănătoase, această «educație imună» rămâne incompletă.
În studiul lui Davar și al colaboratorilor, pacienții cu melanom metastatic rezistent la imunoterapie (pembrolizumab) au primit transplant de materii fecale (FMT) de la pacienți cu un «super-răspuns» la tratament. Rezultatele au fost remarcabile:
După transplant, flora intestinală a pacienților a căpătat profilul «celor care răspund», celule luptătoare au infiltrat tumora și tumora a început să se micșoreze la %30-40 dintre pacienții rezistenți. Aceasta este cea mai puternică dovadă că microbiomul are un rol «cauzal» în succesul tratamentului.
Bacterii prietenoase: Studiile arată că abundența speciilor Akkermansia muciniphila, Faecalibacterium prausnitzii și Bifidobacterium se asociază cu supraviețuire și răspuns la tratament mai bune.
Farmacomicrobiomica studiază felul în care bacteriile «digeră» medicamentele chimioterapice. Prin secreția de enzime, bacteriile pot activa medicamentele (risc de toxicitate) sau le pot inactiva (risc de rezistență).
| Medicament | Mecanism al microbiomului | Consecință clinică |
|---|---|---|
| Ciclofosfamidă | Modulează bariera intestinală și declanșează translocarea bacteriană (trecerea din intestin în țesutul limfatic). | Bacteriile gram-pozitive (de exemplu, Enterococcus hirae), ajută medicamentul să stimuleze sistemul imunitar. Utilizarea antibioticelor anulează acest efect. |
| Compuși de platină (cisplatină) | Influențează producția de ROS (specii reactive de oxigen) în micromediul tumoral. | O floră perturbată (disbioză) poate reduce capacitatea compușilor de platină de a produce leziuni ale ADN-ului. |
| Irinotecan | Enzima bacteriană beta-glucuronidază transformă din nou, în intestin, medicamentul inactiv eliminat de ficat în forma sa activă. | Medicamentul nu poate fi eliminat, este reabsorbit și atacă celulele intestinale, provocând diaree severă, care pune viața în pericol . |
| Gemcitabină | Unele bacterii (de exemplu, Mycoplasma hyorhinis), prin enzima citidin-deaminază, descompun medicamentul. | Prezența acestor bacterii în tumora pancreatică duce la descompunerea medicamentului înainte să acționeze asupra tumorii și la rezistență medicamentoasă. |
Pacienții cu cancer apelează adesea la probiotice din reflexul de a «întări imunitatea». Datele oncologice arată însă că această abordare poate avea efectul opus.
O analiză amplă realizată de MD Anderson Cancer Center la pacienți cu melanom care primeau imunoterapie a avut un rezultat surprinzător:
Pacienții care foloseau probiotice fără prescripție aveau, comparativ cu cei care nu le foloseau, o probabilitate mai mică de răspuns la tratament și o supraviețuire mai scurtă.
Explicație științifică: Probioticele comerciale conțin de obicei un număr limitat de specii bacteriene (*Lactobacillus*, *Bifidobacterium*). Aportul extern masiv al acestor bacterii de «același tip» poate reduce diversitatea ecologică intestinală (diversitatea alfa). Succesul imunoterapiei este însă asociat cu o floră «bogată și variată», nu cu una «uniformă».
Testele din articolele academice citite de medicul dumneavoastră pot să nu utilizeze aceeași tehnologie ca testele cumpărate online.
- Secvențiere 16S rRNA (test comercial frecvent):
Examinează doar «cartea de identitate» a bacteriei (o regiune genică). Oferă de obicei informații la nivel de «gen» (Genus). Distincția dintre specii și tulpini este slabă. Nu poate spune ce face bacteria (funcția sa). - Metagenomică shotgun (standard academic):
Analizează întregul ADN. Distinge precis speciile și tulpinile (de exemplu, *E. coli Nissle 1917*). Poate estima genele deținute de bacterii și funcțiile lor metabolice potențiale (ce pot face?).
Absența metabolomicii: Niciunul dintre aceste teste ADN nu poate măsura direct metaboliții produși de bacterii, care generează efectul propriu-zis (acizi grași cu lanț scurt, acizi biliari secundari etc.). Este ca și cum am vedea doar jumătate din imagine.
Comentariul Academiei DROZDOGAN
«Cercetarea microbiomului este unul dintre domeniile cele mai puternice și promițătoare care vor modela viitorul oncologiei. În prezent însă, ne aflăm într-o “zonă gri” între generarea datelor științifice (Discovery) și aplicarea clinică de rutină (Translation). Niciun test de microbiom nu a fost încă aprobat ca biomarker care să permită indicația “administrați acest medicament acestui pacient”.
Parcurs bazat pe dovezi pentru pacienții noștri:
1. Abordarea testelor: Priviți testele comerciale de microbiom ca pe un instrument de conștientizare personală și “curiozitate biologică”, fără a le transforma într-un ghid terapeutic. Nu vă bazați niciodată deciziile de tratament numai pe aceste rapoarte.
2. Avertisment privind probioticele: În timpul tratamentului oncologic (mai ales al imunoterapiei), nu folosiți la întâmplare suplimente probiotice cu multiple tulpini, dacă oncologul nu le recomandă. Datele actuale sugerează că acestea pot reduce diversitatea și pot dăuna tratamentului.
3. Cel mai puternic medicament: alimentația: Gestionați flora prin alimente, fără a vă baza pe pastile. Calea cea mai sigură și dovedită pentru creșterea diversității este o alimentație “multicoloră”, bogată în fibre (>20g pe zi), care include alimente fermentate (prebiotice) și este bogată în polifenoli.»
Referințe științifice
- Gopalakrishnan V, Spencer CN, Nezi L, et al. Gut microbiome modulates response to anti–PD-1 immunotherapy in melanoma patients. Science. 2018;359(6371):97-103.
- Routy B, Le Chatelier E, Derosa L, et al. Gut microbiome influences efficacy of PD-1-based immunotherapy against epithelial tumors. Science. 2018;359(6371):91-97.
- Davar D, Dulkadiroglu AK, Zarour HM, et al. Fecal microbiota transplant overcomes resistance to anti–PD-1 therapy in melanoma patients. Science. 2021;371(6529):595-602.
- Spencer CN, McQuade JL, Gopalakrishnan V, et al. Dietary fiber and probiotics influence the gut microbiome and melanoma immunotherapy response. Science. 2021;374(6575):1632-1640.
- Pimentel M, Saad RJ, Long MD, Rao SSC. ACG Clinical Guideline: Small Intestinal Bacterial Overgrowth. Am J Gastroenterol. 2020;115(2):165-178.
- Baruch EN, Youngster I, Ben-Betzalel G, et al. Fecal microbiota transplantation for refractory metastatic melanoma. Science. 2021;371(6529):602-609.
- Sepich-Poore GD, Zitvogel L, Straussman R, et al. The microbiome and human cancer. Science. 2021;371(6536):eabc4552.
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.
Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.