Microbiomul intestinal al pacienților cu cancer pulmonar poate influența rezultatele tratamentului

Un grup de cercetători din China a investigat relația neclară dintre flora intestinală și rezultatele chimioterapiei. Studiul a inclus pacienți cu boală local avansată (stadiul 3) sau avansată (stadiul 4) de cancer pulmonar; au fost incluși 64 de pacienți care primiseră chimioterapie de primă linie. S-a raportat și că pacienții îndeplineau următoarele condiții:

• Absența oricărui diagnostic clinic de tulburare psihică
• Absența oricărei boli autoimune, metabolice sau gastrointestinale (stomac și intestine)
• Absența antecedentelor de chirurgie gastrointestinală
• Absența oricărui alt tratament oncologic anterior
• Absența unei infecții acute sau cronice în ultimele șase luni
• Nu utilizaseră antibiotice, probiotice sau steroizi în ultimele șase luni.
• Nu primiseră radioterapie, terapii țintite, intervenții chirurgicale sau imunoterapie pentru cancer.

Au fost folosite datele obținute din probele de scaun ale acestor 64 de pacienți care îndeplineau criteriile și au fost incluși în studiu. Au fost înregistrate separat caracteristicile clinice, inclusiv vârsta, sexul, antecedentele de fumat sau nefumător, tipul patologic al tumorii, stadiul clinic și schema chimioterapiei, eficacitatea și reacțiile adverse. Dimensiunile tumorilor au fost evaluate cu patru săptămâni înaintea începerii tratamentului prin tomografie computerizată (CT) și/sau imagistică prin rezonanță magnetică (IRM). Compoziția, diversitatea și funcția microbiotei, precum și analiza căilor metabolice, au fost comparate între pacienții cu rezultate clinice diferite.

Ce este microbiota? Microorganismele inofensive care pot fi virusuri, bacterii sau fungi și trăiesc alături de noi în corpul nostru sunt numite microbiom / microbiotă / floră și se găsesc cel mai dens în intestin, apoi pe piele, în gură și în vagin. Microbiota intestinală cântărește aproximativ 1,5 kilograme și este considerată acum un organ atât prin funcție, cât și prin greutate. Continuăm să trăim într-o relație de avantaj reciproc cu aceste microorganisme benefice.

Care sunt constatările studiului?

Dintre cei 64 de pacienți, 33 au răspuns la chimioterapie, iar ceilalți 31 nu au răspuns. Potrivit rezultatelor analizei varianței, Streptococus muttans și Enterococcus casseliflavus au crescut la pacienții care au răspuns (P < 0,05), iar Leuconostoc lactis și Eubacterium siraeum s-au numărat printre cele 11 bacterii care au crescut la cei fără răspuns (P < 0,05).

Potrivit analizei Lefse, respondenții au fost asociați cu niveluri semnificativ mai mari de Acidobacterii și Granulicella, în timp ce Streptococcus oligofermentans, Megasphaera micronuciformis și Eubacterium siraeum au fost mai abundente la cei fără răspuns.

Streptococcus mutans și Enterococcus casseliflavus au fost identificate, prin grupare nesupravegheată, ca markeri bacterieni asociați respondenților, iar Leuconostoc lactis și Eubacterium siraeum au fost asociate celor fără răspuns.

Mecanismul patogen al fumatului este un factor de risc cunoscut pentru cancerul pulmonar. La pacienții cu antecedente îndelungate de fumat, Streptococcus thermophilus a fost evident redus. Streptococcus thermophilus are proprietăți probiotice in vitro, împreună cu activitate anticancerigenă. De aceea, dacă fumatul provoacă dezechilibru al florei intestinale și afectează astfel sănătatea întregului organism este o temă care poate fi cercetată.

Diferitele tipuri de cancer par să aibă propriile caracteristici microbiene intestinale unice. În studiu, și pacienții cu cancer pulmonar cu patologii diferite au prezentat markeri microbieni diferiți. De exemplu, Blautia obeum și Akkermansia muciniphila sunt exemple de bacterii care cresc numai la pacienții cu cancer pulmonar metastatic. Collinsella intestinalis a scăzut în adenocarcinomul pulmonar, dar a crescut în cancerul pulmonar cu celule mici. Mitsuokella multacida și Alloscardovia omnicolens au crescut în carcinomul pulmonar cu celule scuamoase. Diferențele florei între tipurile patologice pot fi cercetate suplimentar pentru a oferi o altă posibilă abordare diagnostică pacienților care nu au condiții adecvate pentru biopsia cu ac.

În plus, diferențele florei asociate cu diverse localizări metastatice, obținute din rezultatele acestui studiu și care ar putea constitui baza tratamentului individualizat al pacienților, sunt prezentate în figura de mai jos.

Explicația figurii: Hartă termică a relațiilor dintre speciile bacteriene și fenotipurile clinice. Culorile arată valorile coeficientului de corelație (r). Roșul indică o corelație perfect pozitivă, violetul una negativă, iar albul absența corelației. Culorile mai închise indică o asociere mai mare. Asteriscurile indică valoarea P pentru corelație: un asterisc (*) pentru P < 0,05; două asteriscuri (**) pentru P < 0,001; trei asteriscuri (***) pentru P < 0,001.

Ce înseamnă constatările obținute?

Microbiomul intestinal poate fi un factor modificabil care influențează eficacitatea și toxicitatea tratamentului oncologic. Acest studiu este primul raport detaliat de profilare metagenomică a microbiomului intestinal uman la pacienți cu cancer pulmonar tratați prin chimioterapie de primă linie. Studiul a arătat corelația microbiotei intestinale cu fenotipurile clinice și a identificat candidați specifici care ar putea contribui la anticiparea rezultatelor chimioterapiei. Aceste constatări au deschis calea cercetărilor suplimentare, oferind o înțelegere mai amplă a efectului microbiomului intestinal asupra eficacității chimioterapiei la pacienții cu cancer pulmonar.

Rezultatele tratamentelor oncologice care includ chimioterapie sau asocierea chimioterapiei cu imunoterapia sunt corelate pozitiv cu anumite specii specifice ale microbiotei intestinale, precum Bacteroides ovatus și Bacteroides xylanisolvens. Totuși, relația dintre rezultatele chimioterapiei și flora specifică la pacienții cu cancer pulmonar rămâne neclară. În studiu au fost propuși biomarkeri microbieni pentru această relație. Streptococcus mutans și Enterococcus casseliflavus par, prin creșterea lor, să fie legate de răspunsuri mai bune la chimioterapie.

În cele din urmă, mecanismul biologic prin care oricare dintre bacteriile discutate în acest studiu crește răspunsul la tratamentul oncologic nu este cunoscut. De aceea, constatările trebuie investigate prin experimente mai aprofundate pe un model de șoarece.

Care sunt limitele studiului?

Din cauza dimensiunii mici a eșantionului (64 de pacienți), biomarkerii microbieni ai rezultatelor chimioterapiei la pacienții cu cancer pulmonar nu au putut fi profilați amplu și sistematic. Sunt necesare validări suplimentare pe eșantioane mai mari și construirea unui model predictiv.

O altă limitare este că, deși eficacitatea markerilor microbieni selectați a fost confirmată în grupurile cu cancer pulmonar fără celule mici și cu celule mici, sunt necesare analize ale subgrupurilor pentru o mai mare precizie.

În concluzie studiul a oferit o descriere a microbiotei intestinale la pacienții cu rezultate diferite ale chimioterapiei, ceea ce reprezintă un prim pas important în înțelegerea relației dintre microbiomul intestinal și eficacitatea chimioterapiei în cancerul pulmonar.