O doză de fericire pentru pacienții cu cancer: Floarea-soarelui de Van Gogh

Am discutat despre beneficiile activităților artistice, adică ale creației artistice, în articolele noastre anterioare despre tratamente oncologice prin artă . Pe de altă parte, potrivit studiilor, și consumarea artei , adică privirea, ascultarea, simțirea și aprecierea sa, ameliorează dificultățile psihice precum anxietatea și depresia, reducând stresul pacienților oncologici și apropiaților. Este foarte important ca pacienții să fie sănătoși atât fizic, cât și psihic.
Dorim să prezentăm un studiu care investighează influența contemplării și aprecierii operelor de artă asupra stresului la diferite grupuri de pacienți oncologici, în paralel cu radioterapia și chimioterapia. Cercetarea se concentrează pe anxietate, depresie și alte simptome emoționale ale bolii, de la aflarea diagnosticului până în timpul și după tratament. Pe baza tehnicilor de art-terapie, se organizează regulat ședințe de examinare, discutare, apreciere și critică a operelor de artă. Ulterior sunt susținute prin practici creative de art-terapie pornind de la opere. Se continuă de două ori pe săptămână timp de o lună și, cu pacienți diferiți, pe durata unui an.

Exemplu de portret: Narcissus (Leonardo da Vinci, 1490)
Efectele fizice ale stresului provocat de cancer sunt analizate în 5 categorii
- Frecvența cardiacă
- Respirația
- Tensiunea arterială
- Temperatura corpului
- Durerea
Pe lângă efectele fizice negative, stresul afectează și epuizează emoțional și social. Tristețea, anxietatea, depresia, sentimentul lipsei de valoare, izolarea și deteriorarea relațiilor împing direct pacientul spre nefericire. În acest studiu, asemenea forme de stres oncologic au fost evaluate prin următoarele scale:
- Scala spitalicească de anxietate și depresie (Hospital Anxiety and Deppression Scale- HADS)
- Scala Hamilton de evaluare a depresiei (Hamilton Depression Rating Scale- HDRS)
- Scala Edmonton de evaluare a simptomelor (Edmonton Sympton Assessment Scale- ESAS)
Pe aceste scale se evaluează 3 momente diferite: înainte, ședința 4 și ședința 8.
Sunt alese 4 tipuri de picturi: portret, natură, natură moartă și abstract. Potrivit studiului, stresul influențează direct sănătatea fizică și psihică, calitatea vieții, satisfacția față de tratamentul medical și lupta pentru supraviețuire. După un an cu grupuri diferite, depresia și anxietatea au scăzut în medie cu %15 pe scalele HADS și HDRS, fără îmbunătățire notabilă pe ESAS. Când s-a cerut evaluarea proprie a pacienților, s-a raportat o creștere și mai mare a acestei proporții.
Un alt studiu pe același subiect, realizat la Londra, arată că vizitarea galeriilor sau muzeelor reduce semnificativ cortizolul (hormonul stresului). În viața urbană stresantă, aglomerată și intensă, este greu să ne protejăm sănătatea psihică în timp ce încercăm să o păstrăm pe cea fizică și luptăm cu cancerul. De fapt, toată lupta urmărește o viață sănătoasă și fericită. Chiar și o vizită de 30 de minute la o galerie în pauza de prânz poate fi suficientă pentru reducerea stresului, reglarea tensiunii și puțin mai multă fericire.
Exemplu de peisaj: Poplars at the Epte (Claude Monet, 1926)
Surse
2- Normalisation of salivary cortisol levels and self-report stress by a brief lunchtime visit to an art gallery by London City workers, Angela Clow PHD with Cathrine Fredhoi MSc, Journal of holistic healthcare, Volume 3 Issue 2 May 2006
3- An overview of art therapy interventions for cancer patients and the results of research. Gue K. Goetze H. Buttstaedt M. Kleinert E. Richter D. Singer S., 2010 Jun-Aug;18(3-4):160-70.
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.