Bolile cronice vor crește cu 31% până în 2050 – Turcia printre primele țări din listă

Ce sunt bolile netransmisibile? De ce sunt atât de importante?

Bolile netransmisibile (BNT) sunt un grup de boli care nu se transmit de la o persoană la alta și au, în general, o evoluție cronică de lungă durată. Patru categorii principale reprezintă marea majoritate: bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC — chronic obstructive pulmonary disease). Aceste patru grupe au factori de risc comuni: obezitatea, fumatul, stilul de viață sedentar, alimentația nesănătoasă și consumul nociv de alcool.

Raportul OCDE subliniază că aceste boli nu reprezintă doar o problemă individuală de sănătate. BNT reduc calitatea vieții, limitează capacitatea de muncă, cresc povara asupra sistemelor de sănătate și erodează potențialul de creștere al economiilor naționale. Cu alte cuvinte, este o situație de criză care îi privește simultan pe ministrul sănătății și pe ministrul finanțelor din fiecare țară.

Cât de mult s-a înrăutățit situația din 1990?

Tabloul istoric prezentat în raport arată că situația nu s-a îmbunătățit, în ciuda deceniilor de eforturi în politicile de sănătate. În perioada 1990–2023, la nivelul OCDE, prevalența cancerului a crescut cu 36%, prevalența BPOC cu 49%, prevalența bolilor cardiovasculare cu 27% , iar prevalența diabetului cu nu mai puțin de 86% . În 2023, în OCDE, 1 din fiecare 10 persoane avea diabet, iar 1 din fiecare 8 trăia cu o boală cardiovasculară.

De ce este Turcia atât de sus în această listă?

Unul dintre cele mai remarcabile grafice ale raportului compară țările după creșterea proiectată a cazurilor noi de BNT asociată îmbătrânirii. În acest clasament, Turcia se află imediat după Coreea (58%) și Costa Rica (55%), pe locul al treilea, cu 54% — aproape dublul mediei OCDE (31%). Ce înseamnă această cifră?

În spatele acestui tablou se află mai mulți factori structurali. În ultimele decenii, Turcia a trecut prin schimbări ale stilului de viață determinate de transformarea economică rapidă și urbanizare: creșterea consumului de fast-food, forme sedentare de muncă, lipsa unor obiceiuri consolidate de exercițiu fizic și modificări nefavorabile ale mediului alimentar. Creșterea ratelor obezității în Turcia depășește chiar și tendința globală. Dacă adăugăm îmbătrânirea populației — o tranziție demografică pe care Turcia o parcurge relativ repede —, povara BNT va fi mult mai grea în următorul sfert de secol.

O problemă de sănătate sau de economie? Ambele

Poate cel mai puternic mesaj al raportului OCDE este acesta: BNT sunt acum o prioritate majoră nu doar pentru sistemele de sănătate, ci și pentru economiile naționale. Calculele realizate cu modelul NCD SPHeP (Planificare Strategică a Sănătății Publice) concretizează această legătură prin cifre impresionante.

Conform modelului, dacă BNT nu ar exista deloc, cheltuielile de sănătate în OCDE și UE ar fi, în următorii 25 de ani, cu aproximativ 40% mai mici, iar PIB-ul mediu ar fi cu aproximativ 4% mai mare . Nu este un experiment de gândire speculativ, ci un rezultat de modelare bazat pe datele și proiecțiile existente. Semnificația practică a cifrelor este exprimată astfel: reducerea factorilor de risc pentru BNT la nivelul celor mai performante 25% dintre țările OCDE (Scenariul Quartilei Superioare) ar reduce rata anuală a mortalității premature în perioada 2026–2050 cu o medie de 11,4%, cheltuielile totale de sănătate cu 6,2% și ar crește PIB-ul anual cu o medie de 1,3%.

Obezitatea: inamicul din centrul întregii lupte

Raportul subliniază că cea mai mare oportunitate în combaterea BNT la nivelul OCDE constă în concentrarea asupra obezității . În Scenariul Quartilei Superioare, mai mult de jumătate din efectul total al factorilor de risc (50% în OCDE, 42% în UE) este atribuit numai obezității. Dacă toate țările OCDE ar ajunge la prevalența obezității din cele mai performante 25%, numărul anual de cazuri noi de BNT ar scădea cu 11%, rata mortalității premature ar scădea cu 5,6% , iar cheltuielile anuale de sănătate s-ar reduce cu 3,3%.

Cea mai remarcabilă constatare a modelării economice din raport este aceasta: efectul reducerii prevalenței obezității asupra PIB este de 10 ori mai mare decât efectul îmbunătățirii supraviețuirii în bolile cardiovasculare. Această cifră influențează fundamental toate dezbaterile politice privind prioritizarea investițiilor în sănătate. Îmbunătățirea tratamentului este valoroasă, dar principalul randament economic provine din prevenirea bolii.

Ce recomandă raportul? Trei piloni interconectați

Raportul OCDE susține că strategiile de succes împotriva BNT se bazează pe trei axe principale. O lipsă în oricare dintre acestea limitează și eficacitatea celorlalte.

Ce factor de risc trebuie abordat primul? Analiza pârghiilor de impact

Cadrul practic oferit de raport factorilor de decizie este deosebit de valoros. Analiza a 51 de țări arată că vizarea celui mai important factor de risc individual al unei țări acoperă aproximativ jumătate din efectul potențial total asupra incidenței BNT, cheltuielilor de sănătate și PIB. Abordarea primilor doi factori de risc aduce această proporție la 75%, iar a primilor trei la 90% . Această constatare este un ghid strategic decisiv pentru țările cu resurse limitate: în loc să încerce rezolvarea tuturor problemelor simultan, ar trebui stabilite priorități specifice țării, iar resursele ar trebui concentrate asupra primilor doi-trei factori de risc.

Prevenție sau tratament? Cifrele vorbesc clar

Raportul răspunde direct unei întrebări din centrul dezbaterii despre politica de sănătate: resursele limitate trebuie orientate spre tratament sau prevenție? Modelul oferă un răspuns economic. Aducerea ratelor supraviețuirii în bolile cardiovasculare și cancer la nivelul celor mai performante 25% din OCDE (adică îmbunătățirea tratamentului) ar reduce rata anuală a mortalității premature cu 3,2%. Însă aducerea factorilor de risc principali, precum obezitatea și fumatul, la aceeași țintă ar produce acest efect într-o proporție mult mai mare — iar câștigul economic asupra PIB ar fi de 10 ori mai mare decât cel obținut prin tratament. Această cifră arată fără echivoc că, deși prevenția poate părea mai puțin atrăgătoare decât tratamentul, ea are un potențial de transformare mult mai mare.

Acest articol a fost creat folosind diverse instrumente editoriale, inclusiv inteligența artificială, în cadrul procesului de redactare. A fost verificat de editori umani înainte de publicare.