Ce trebuie să știu și ce trebuie să fac pentru diagnosticul precoce al cancerului? Cancerul mamar

Cancerul mamar este un tip de cancer care apare în țesutul sânului și se întâlnește la aproape fiecare 8 femei, la una dintre ele. Creșterea frecvenței în țările dezvoltate poate fi atribuită creșterii speranței de viață, urbanizării și stilului de viață occidental.
Deși cancerul este una dintre cele mai îngrijorătoare situații pe care le poate întâlni o persoană, cancerul mamar este complet tratabil când este identificat precoce. Tema de astăzi este răspunsul la întrebarea „Ce trebuie să știu și ce trebuie să fac pentru diagnosticul precoce?” în cancerul mamar, cel mai frecvent cancer la femei.
Trebuie să cunosc factorii de risc ai cancerului mamar!
Sexul: Pe scurt, a fi femeie este principalul factor de risc pentru dezvoltarea cancerului mamar. Este de 100 de ori mai frecvent decât la bărbați.
Vârsta: Riscul de cancer mamar crește odată cu vârsta. Sub 45 de ani, la aproximativ fiecare 8 femei, 1 are cancer mamar cu răspândire, în timp ce la femeile de 55 de ani și peste, din 3 femei, 2 au cancer mamar cu răspândire.
Factori genetici de risc: %5-10 dintre cazurile de cancer mamar sunt genetice. Apar prin gene defecte (mutații) moștenite din familie. Cea mai frecventă cauză a cancerului mamar genetic este mutația genelor BRCA1 și BRCA2. În celulele normale, acestea produc proteine care previn cancerul împiedicând dezvoltarea celulară anormală. Dacă însă este moștenită o copie mutantă a uneia dintre aceste gene, riscul de cancer mamar pe parcursul vieții este ridicat. Pentru membrii familiei cu mutație BRCA, riscul este de %80. Femeile cu mutații genetice dezvoltă cancer mai tinere decât cele fără mutații, iar cancerul afectează de obicei ambii sâni. Ele au și risc de alte cancere, precum cel ovarian.
Mutațiile genelor ATM, TP53, CHEK2, PTEN, CDH1, STK11, PALB2 contribuie, deși rar, la dezvoltarea cancerului mamar și a altor cancere. Sunt necesare însă mai multe cercetări științifice.
Relația cu antecedentele familiale: Persoana cu o rudă de sex feminin care a avut cancer mamar prezintă un risc ridicat. Existența cancerului la rude de gradul întâi (mamă, soră sau fiică) dublează riscul. Prezența la 2 rude de gradul întâi îl multiplică de 3 ori. Totuși, proporția pacientelor cu cancer mamar care au boala în familie este sub %15. Aceasta înseamnă că peste %85 dintre femeile cu cancer mamar nu moștenesc boala din familie.
Importanța antecedentelor personale: La femeia cu cancer într-un sân, probabilitatea apariției cancerului în celălalt sân sau în altă parte a aceluiași sân crește de 3-4 ori. Aceasta diferă de recidiva primului cancer.
Relația cu rasa și originea etnică: Femeile albe au o probabilitate puțin mai mare de cancer mamar decât femeile afro-americane.
Țesut mamar dens: Femeia cu țesut mamar dens (vizibil la mamografie) are un risc mai mare de cancer mamar.
Relația cu menstruația: Riscul este puțin mai mare la femeile cu debut menstrual precoce (înainte de 12 ani), cu mai multe cicluri și/sau după menopauză (după 55 de ani).
Radioterapia: Radiația primită în regiunea toracică pentru tratarea altui cancer (precum boala Hodgkin sau limfomul non-Hodgkin) crește semnificativ riscul de cancer mamar. Expunerea toracică în tinerețe, când sânii încă se dezvoltă, este perioada cu cea mai mare creștere a riscului. Totuși, s-a observat că radioterapia după 40 de ani nu crește riscul de cancer mamar.
Tratamentul hormonal combinat: Tratamentul hormonal combinat după menopauză poate crește riscul cancerului mamar și riscul vital. Riscul există chiar după o utilizare scurtă, de 2 ani. Poate crește și probabilitatea identificării cancerului într-un stadiu mai avansat. Creșterea riscului este mai mare la femeile care utilizează în prezent sau au utilizat recent hormoni. De aceea, controalele mamare și screeningul regulate au un rol esențial în prevenirea unui cancer viitor.
Tratamentul cu estrogen: Unele cercetări au observat că estrogenul utilizat singur după menopauză nu crește riscul de cancer mamar. De fapt, explicația este observarea unui risc mai scăzut la femeile cărora li s-a îndepărtat uterul și care utilizează estrogen.
Tratamentul cu estrogen, pe lângă cancerul mamar, crește și riscul cancerului ovarian când este utilizat peste 10 ani; crește și probleme precum bolile cardiace și coagularea sângelui. Reduce riscul cancerului colorectal și osteoporozei, însă, deoarece există metode mai eficiente pentru prevenirea și tratarea osteoporozei, posibilele prejudicii trebuie evaluate atent.
Consumul de alcool: la femeile care consumă zilnic 2-5 pahare de băuturi alcoolice, riscul este de 1,5 ori mai mare; se știe că excesul de alcool crește și riscul altor tipuri de cancer.
Obezitatea: Excesul ponderal sau obezitatea după menopauză cresc riscul de cancer mamar. Excesul de țesut adipos după menopauză mărește estrogenul și probabilitatea dezvoltării cancerului mamar. Nivelul ridicat al insulinei este legat de unele cancere, inclusiv cel mamar.
Importanța activității fizice: Mersul rapid cel puțin 1,25 – 2,5 ore pe săptămână reduce riscul de cancer mamar al femeii cu %18.
Efectul fumatului: S-a constatat că fumatul intens și îndelungat crește riscul de cancer mamar.
Trebuie să cunosc simptomele cancerului mamar
Orice femeie care simte o umflătură și/sau un nodul în sân va fi îngrijorată. Deși formațiunea mamară este unul dintre cele mai frecvente simptome, există și manifestări mai vizibile. Umflarea întregului sân sau a unei părți, roșeața ori schimbarea culorii pielii pot fi simptome ale cancerului mamar inflamator, rar, dar foarte agresiv și cu risc de deces.
Trebuie să consultați medicul fără întârziere când observați următoarele modificări
- Formațiune palpabilă în sân sau axilă (întărire, umflătură)
- Rană, roșeață sau îngroșare a pielii sânului, edem (aspect de coajă de portocală)
- Deformarea sânului și mamelonului, retracție spre interior, adâncire sau asimetrie
- Modificări ale pielii mamelonului precum descuamare și cruste
- Secreție mamelonară (sanguinolentă sau transparentă)
Ce trebuie să fac pentru diagnosticul precoce al cancerului mamar?
Cancerul mamar poate fi identificat precoce prin teste de screening. Scopul lor este diagnosticarea înainte de apariția simptomelor. Screeningul înseamnă identificarea unei boli precum cancerul la persoane fără simptome, prin teste și examinări.
Există metode complementare pentru diagnosticul precoce al cancerului mamar;
- Controlul personal al sânilor (autoexaminarea)
- Controlul clinic al sânilor (efectuat de medic)
- Mamografie/ecografie mamară
- Alte teste de screening necesare
Pentru diagnosticul precoce se recomandă autoexaminarea lunară după 20 de ani, iar după patruzeci de ani controlul medical al sânilor și mamografia o dată pe an.
Protecția prin diagnostic precoce este posibilă în cancerul mamar
Diagnosticul precoce crește semnificativ numărul opțiunilor terapeutice, șansele succesului tratamentului și supraviețuirii. Dacă este identificat precoce, înainte de răspândire, peste % 90 dintre pacienți își continuă viața normală.
Când cancerul mamar este identificat la screening, tumora este mai mică și limitată la sân. La pacientele diagnosticate înainte ca tumora să devină mare, sânul poate fi păstrat. De aceea, conștientizarea persoanelor și atitudinea atentă a medicilor față de diagnosticul precoce sunt foarte importante.
Este important ca metodele fundamentale recomandate pentru diagnostic precoce, care se completează reciproc, să fie efectuate la frecvențele recomandate grupei de vârstă. Persoanelor cu antecedente familiale importante de cancer mamar și ovarian sau cu o rudă de gradul întâi cu teste genetice BRCA1 și 2 pozitive li se recomandă începerea screeningului mamar și ovarian mai devreme și controale regulate sub supraveghere medicală.
Recomandări de screening pentru diagnosticul precoce al cancerului mamar
Femei între 20 – 40 de ani:
- Autoexaminare mamară lunară: de la începutul vârstei de 20 de ani, fiecărei femei i se recomandă autoexaminarea lunară în prima săptămână după încheierea menstruației.
- Examinarea clinică mamară efectuată de medic: o dată la fiecare 3 ani.
Femei peste 40 de ani:
- Autoexaminare mamară lunară: fiecărei femei i se recomandă examinarea lunară în prima săptămână după încheierea menstruației; dacă nu aveți menstruație, se recomandă aceeași zi în fiecare lună.
- Examinarea clinică mamară efectuată de medic: femeile peste 40 de ani fără simptome trebuie examinate preferabil anual.
- Mamografie sau tomosinteză (vizualizarea sânului în 3 dimensiuni): de la 40 de ani trebuie efectuată mamografie o dată la doi ani.
Notă: dacă apare vreo anomalie la oricare dintre aceste teste recomandate, trebuie consultat medicul, care va stabili frecvența screeningului.
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.