Covid-19 a dus la scăderi mari ale screeningului oncologic și ale noilor diagnostice

Cancer este revista în care, la 6 decembrie 2021, a fost publicată o analiză amplă potrivit căreia din cauza pandemiei Covid-19, screeningul oncologic și noile diagnostice de cancer au înregistrat scăderi importante. Aceasta înseamnă că o parte dintre pacienți nu au acces la tratamentele oncologice și că numărul cancerelor în stadii avansate crește.
În acest articol rezumăm situația din SUA, Anglia și Turcia.
Date îngrijorătoare din SUA
În studiul care a utilizat peste 9 milioane de date, cercetătorii au raportat că, în 2020 față de 2018 și 2019, diagnosticele de cancer de prostată, pulmonar, vezical și colorectal (de intestin gros) au înregistrat o scădere de %13 – 23. Întârzierile în screeningul și tratamentul cancerului au fost cele mai mari la începutul pandemiei, când în întreaga SUA existau valuri Covid-19 și restricții de circulație.
Potrivit autorului principal al studiului, Brajesh Lal, aceste perturbări au continuat până la sfârșitul anului 2020.
Lal a spus: „Eram cu toții atât de concentrați asupra efectelor valurilor (Covid-19), infecției și deceselor rezultate, încât, firesc și pe bună dreptate, ne-am mobilizat toate resursele pentru a le preveni. Pentru mine, surpriza a fost că această scădere a serviciilor de sănătate a continuat să se accentueze. Încă nu ne-am revenit.”
Anglia se confruntă cu cea mai mare criză oncologică de până acum
Nu doar SUA este afectată: rapoarte recente din Regatul Unit au subliniat că, din cauza pandemiei, screeningul oncologic, diagnosticarea precoce și chiar tratamentele pentru cancer au fost grav perturbate.
Raportul Oficiului Național de Audit al Regatului Unit privind acumularea pacienților și timpii de așteptare a arătat că, în pandemie, numărul estimat de trimiteri urgente „lipsă” pentru suspiciune de cancer a ajuns până la 740000, iar între 35000 și 60000 de pacienți cu cancer au ratat primul tratament de la începutul pandemiei.
Un sistem de sănătate care funcționează la capacitate maximă
Pandemia Covid a provocat o creștere bruscă a timpilor de așteptare într-un sistem de sănătate care funcționa foarte aproape de capacitatea maximă.
În SUA, până în septembrie 2021, pe lista de așteptare pentru îngrijire electivă (tratamente medicale neurgente) se aflau 5,83 milioane de pacienți, dintre care 1,95 milioane așteptau de peste 18 săptămâni, iar 301000 de peste un an.
Brajesh Lal și colegii săi au inițiat acest studiu, analizând datele a milioane de pacienți din Veterans Health Administration, cel mai amplu set integrat de date din SUA, pentru a înțelege mai bine efectele pandemiei asupra screeningului, procedurilor de diagnostic și, implicit, noilor diagnostice de cancer.
Folosind ca referință serviciile medicale legate de cancer, screeningul și diagnosticele din 2018 – 2019, cercetătorii au calculat schimbările provocate de pandemie în procedurile de diagnostic și screening și în noile diagnostice de cancer de prostată, pulmonar, vezical și colorectal din 2020.
Scăderile în diagnosticare au fost următoarele:
- Colonoscopii – 46%
- Biopsii de prostată – 29%
- Cistoscopii pentru cancer vezical – 21%
- Examinări CT pentru cancer pulmonar – 12%
Cercetătorii au raportat că aceste scăderi diferă între regiunile țării, dar că „nu există un tipar consecvent în funcție de regiunea geografică sau de stat” . De exemplu, în două treimi dintre state, biopsiile de prostată au scăzut cu peste 25% în 2020 față de 2018 și 2019, iar în rest s-a observat o scădere similară a cistoscopiilor. Noile diagnostice de cancer au scăzut și ele semnificativ în 2020, cea mai mare scădere având loc în primele luni ale pandemiei. De exemplu, între martie și mai, diagnosticele de cancer de prostată au scăzut cu peste 50%. Cercetătorii au indicat „scăderi în proporții similare” ale noilor diagnostice de cancer colorectal, pulmonar și vezical.
Deși noile diagnostice de cancer au început să crească din iunie 2020, ele nu au ajuns niciodată la nivelurile de dinaintea epidemiei. Cercetătorii afirmă că, în consecință, diferența față de numărul anterior al noilor diagnostice a persistat pe tot parcursul anului 2020.
Scăderile estimate de cercetători ale noilor diagnostice de cancer pe întreg anul 2020, față de 2018 și 2019, au fost:
- Cancer de prostată: 23%
- Cancer colorectal: 20%
- Cancer vezical: 18%
- Cancer pulmonar: 13%
Au fost evidențiate mai multe cauze ale scăderii diagnosticelor:
- Dificultăți financiare legate de pandemie
- Riscurile procedurilor invazive, precum colonoscopia
- Pacienți care nu și-au putut urma programele medicale de rutină
Lal spune că și lipsa resurselor cauzată de pandemie, inclusiv deficitul de asistenți medicali și închiderea spitalelor, ar fi putut împiedica revenirea la normal. În plus, echipa de cercetare intenționează să analizeze efectele pe termen lung ale acestor întârzieri de diagnostic asupra sănătății pacienților.
Unele rapoarte au început deja să evidențieze consecințele diagnosticelor întârziate. De exemplu, un studiu al Societății Americane de Oncologie Radioterapeutică, publicat în martie 2021, a raportat că două treimi dintre medici au spus că, la începutul anului 2021, cancerele pacienților nou diagnosticați erau în stadii mai avansate decât înaintea pandemiei. Lal spune: „Vom vedea efectul deplin al pandemiei asupra diagnosticării precoce a cancerului peste 2, 5, 10 ani”.
Care este situația în Turcia?
Știm că și în Turcia, în primele perioade ale pandemiei, multe persoane au ezitat să meargă la centre medicale și au amânat screeningul oncologic. Totuși, screeningul amânat nu a produs în țara noastră o acumulare de pacienți sau blocarea sistemului de sănătate. În prezent, oricine dorește poate face gratuit screeningul adecvat vârstei prin KETEM (Centre de Diagnostic Precoce, Screening și Educație pentru Cancer); de asemenea, se poate beneficia în spitalele publice și private de servicii de screening/diagnostic potrivite vârstei sau simptomelor.
În Turcia, din cauza Covid-19, putem spune fără ezitare că perturbările tratamentelor oncologice au fost mult mai mici decât în Europa și SUA. Sistemul oncologic al țării noastre are chiar capacitatea de a reduce, prin turism medical, presiunea asupra serviciilor oncologice europene creată de pandemie.
*
Surse
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.