De ce ar trebui personalul medical să fie prezent pe rețelele sociale?

Responsabilitatea digitală din perspectiva oncologiei

 În era digitală, comunicarea în domeniul sănătății nu se mai desfășoară doar în spitale sau în sălile de congres, ci și pe platformele de socializare. Pacienții, apropiații lor și profesioniștii din sănătate folosesc Instagram, X (Twitter), YouTube și LinkedIn pentru a obține rapid informații. În acest context, participarea activă și etică a personalului medical, prin furnizarea de informații corecte, are o importanță majoră atât pentru sănătatea individuală, cât și pentru sănătatea publică.

În special în oncologie, pacienții sunt puternic influențați de conținutul de pe rețelele sociale atunci când iau decizii care le afectează direct viața. Aceasta le atribuie profesioniștilor din sănătate, pe lângă informare, și un rol de protecție, orientare și echilibru .

 Transformarea digitală și democratizarea informației medicale

Creșterea exponențială a vitezei de producere și distribuire a informației în ultimii 10 ani a democratizat accesul la informația medicală. Totuși, și informațiile neverificate se răspândesc la fel de rapid. OMS numește acest fenomen „infodemie” și subliniază că informațiile false pot avea consecințe fatale, în special în timpul pandemiei (OMS, 2023).

Oamenii își caută acum simptomele pe motoarele de căutare, urmăresc videoclipuri despre „tratamente naturale” sau își pot influența propriile decizii terapeutice pe baza unor „povești de succes”. De aceea, prezența profesioniștilor din sănătate pe rețelele sociale înseamnă nu doar furnizarea de informații , ci și prevenirea dezinformării și protejarea populației .

 Beneficiile rețelelor sociale pentru profesioniștii din sănătate

• 1. Îmbunătățirea sănătății publice: Medicii și asistenții medicali pot crește nivelul de alfabetizare în sănătate al populației prin informații corecte și ușor de înțeles.
• 2. Un spațiu informațional sigur pentru pacienții oncologici: Persoanele diagnosticate cu cancer apelează adesea la internet în momente de neputință. Informațiile corecte oferite de personalul medical constituie o barieră de protecție împotriva conținutului care exploatează speranța pacientului.
• 3. Solidaritate profesională: Rețelele sociale oferă o platformă unică pentru schimbul de experiență între echipe multidisciplinare (oncolog, asistent medical, psiholog, dietetician etc.).
• 4. Impact științific și vizibilitate: Mediul digital permite cercetătorilor să își facă publicațiile cunoscute unui public larg. Scorurile Altmetric sunt acum o măsură a impactului academic.
• 5. Comunicare în situații de criză: În situații precum retragerea unui medicament, modificarea unui protocol terapeutic sau o alertă de sănătate publică, rețelele sociale devin un canal rapid și eficient de informare.

 Importanța rețelelor sociale pentru pacienții oncologici

Diagnosticul de cancer provoacă o criză nu doar biologică, ci și psihologică și socială. În această perioadă, pacienții interacționează pe rețelele sociale cu persoane care au experiențe similare, căutând sprijin, speranță și solidaritate . Totuși, informațiile care circulă în acest mediu nu sunt întotdeauna corecte.

Riscul de dezinformare: Conținutul despre „cure miraculoase” din plante, „vindecări fără chimioterapie” sau „dieta care elimină cancerul în 3 zile” poate submina încrederea în tratament și pune în pericol viața pacientului. Prin urmare, prezența vocilor profesioniștilor în oncologie în spațiul digital, reprezintă o responsabilitate atât individuală, cât și socială.

Impactul informației corecte: Cercetările arată că informațiile de încredere primite de pacienții oncologici prin rețelele sociale pot crește aderența la tratament cu până la 25% (Househ, 2013).

 Utilizarea abuzivă a informațiilor și etica digitală

Distribuirea informațiilor destinate pacienților oncologici este un domeniu deosebit de sensibil din punct de vedere etic. Dezinformarea online înseamnă nu doar exploatare economică (de exemplu produse de „tratament miraculos”), ci și manipulare emoțională.

Forme de utilizare abuzivă a informațiilor:

• Vânzarea de speranțe false prin conținut eronat cu aparență științifică,
• Distribuirea fără permisiune a experiențelor pacienților sau prezentarea lor drept „cazuri exemplare”,
• Orientarea tratamentului prin conturi false,
• Publicarea deschisă a datelor medicale private (de exemplu raport PET sau rezultat de biopsie).

De aceea, este esențial ca personalul medical să respecte următoarele principii în conținutul distribuit pe rețelele sociale:

• Respectarea necondiționată a confidențialității și vieții private a pacientului,
• Distribuirea de informații bazate pe dovezi,
• Absența recomandărilor terapeutice individuale sau a orientării comerciale din orice postare,
• Evitarea formulărilor care exploatează starea emoțională a pacienților.

În Turcia, Ghidul de utilizare a rețelelor sociale în sănătate (Ministerul Sănătății, 2023) precizează clar principiile de orientare în aceste privințe.

 Recomandări pentru instituțiile medicale și centrele oncologice

• Formare în comunicarea digitală: Instituțiile trebuie să organizeze cursuri de alfabetizare în utilizarea rețelelor sociale pentru medici și asistenți medicali.
• Echipe multidisciplinare pentru conținut: Centrele oncologice pot înființa echipe care să producă materiale digitale pentru educația pacienților.
• Comunități online sigure: Organizarea grupurilor de sprijin ale spitalului prin conturile oficiale de socializare împiedică apariția grupurilor false.
• Supraveghere etică: Instituțiile trebuie să dezvolte mecanisme de îndrumare pentru a preveni abaterile etice în postările angajaților.

În era digitală, prezența profesioniștilor din sănătate pe rețelele sociale nu este o opțiune, ci o responsabilitate. În special în oncologie, pentru combaterea dezinformării și prevenirea exploatării speranțelor pacienților, vizibilitatea vocii științifice este esențială.

Prin informații clare, simple și de încredere, distribuite în limite etice, personalul medical contribuie la sănătatea publică și creează un refugiu sigur în lumea digitală pentru pacienții oncologici.

Bibliografie

1. World Health Organization. Digital Health Strategy 2023–2030. Geneva: WHO; 2023.
2. Pew Research Center. Health Information Online: How Americans Use Social Media for Health Decisions. 2024.
3. Ventola CL. Social media and health care professionals: benefits, risks, and best practices. P&T. 2014;39(7):491-520.
4. Türkiye Cumhuriyeti Sağlık Bakanlığı. Sağlıkta Sosyal Medya Kullanım Rehberi. Ankara; 2023.
5. Househ M. The use of social media in healthcare: organizational, clinical, and patient perspectives. Studies in Health Technology and Informatics. 2013;183:244-248.
6. Chou WS, Oh A, Klein WMP. Addressing Health-Related Misinformation on Social Media. JAMA. 2018;320(23):2417-2418.
7. Escoffery C. Promoting Cancer Prevention and Control in the Digital Era. CA: A Cancer Journal for Clinicians. 2022;72(1):74-101.