DIAGNOSTIC PRECOCE al cancerului prin analize de sânge – prea multe rezultate fals pozitive!

Detectarea în sânge a celulelor canceroase sau a fragmentelor celulare pentru diagnostic precoce este de ani de zile un obiectiv dorit și un domeniu intens cercetat. „Biopsia lichidă / fluidă / din sânge”, așa cum este numită această metodă, este deja utilizată, cu aprobare FDA, pentru detectarea mutațiilor genice asociate cancerului care pot reprezenta ținte pentru medicamente de precizie la pacienții deja diagnosticați cu cancer; totuși, pentru diagnosticul precoce la persoanele fără diagnostic de cancer, nu a atins încă maturitatea necesară utilizării și nu a fost aprobată. La Reuniunea Anuală 2021 a Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO) au fost prezentate studii remarcabile privind utilizarea biopsiilor lichide în cancer.

Compania de biotehnologie GRAIL a dezvoltat testul de sânge Galleri, iar datele noi despre acesta au arătat că detectează semnale de cancer pentru o gamă foarte largă de tipuri de cancer și că mai mult de jumătate dintre cancerele detectate erau în stadii precoce, de obicei tratabile.

Testul Galleri a fost evaluat în studiul clinic RATHFINDER; totuși, în rezultate există mai multe rezultate fals pozitive decât cu adevărat pozitive, ceea ce poate fi o problemă dacă este aplicat întregii populații.

Rezultate noi

Luna trecută, Grail a anunțat că prima lansare clinică pe piața din SUA a testului este iminentă. La studiul RATHFINDER au participat 6662 de persoane de peste 50 de ani, fără cancer activ, dar cu diverși factori de risc. Din acest grup au fost evaluate 6629 de persoane.  

O analiză intermediară a rezultatelor a fost prezentată la reuniune de Dr. Tomasz M. Beer. Beer a spus că la 92 dintre cele 6629 de persoane (1,4%) fusese detectat un semnal de cancer; pentru 65 dintre acestea se obținuse clarificarea diagnosticului de cancer până în martie 2021, adică, în final, testul indicase cancer la aceste 65 de persoane.

Dintre aceste 65 de persoane, la 29 de pacienți au fost găsite rezultate „cu adevărat pozitive” și diagnosticul de cancer a fost confirmat. Pentru 36 de persoane au fost obținute rezultate „fals pozitive”.

Beer a spus: „36 de participanți au fost clasificați drept fals pozitivi pe baza evaluării diagnostice inițiale, iar situația lor finală va fi definită după o urmărire completă de 12 luni. Dintre cei 63 de pacienți la care testul de sânge a indicat un rezultat pozitiv, 90% au avut cel puțin o investigație imagistică. Numărul median al investigațiilor imagistice a fost de 1,26, iar 88% dintre pacienți au fost supuși unor proceduri minim invazive, precum biopsia.”

Există mai multe rezultate fals pozitive decât cu adevărat pozitive

Ca discutant al studiului, conf. dr. Max Diehn, oncolog radioterapeut de la Universitatea Stanford din California, a subliniat că rezultatele fals pozitive erau mai numeroase decât cele cu adevărat pozitive și a spus: „au existat numeroase proceduri invazive care ar fi putut dăuna acestor persoane fals pozitive, fără cancer”.

În plus, Diehn a subliniat că majoritatea rezultatelor cu adevărat pozitive nu erau tumori solide (compacte, de organ), ci malignități limfoide (limfoame) și că nu se știe dacă detectarea precoce a unei malignități limfoide are beneficii clinice: „Majoritatea tumorilor erau limfoide și, deoarece la diagnostic le considerăm de obicei boli sistemice, nu este clar dacă descoperirea lor mai devreme ar aduce un beneficiu de supraviețuire.”

Rata de detectare

În prezentarea sa, Beer a spus că, în această analiză intermediară, rata globală de detectare a cancerului a fost de 1,4%, iar valoarea predictivă pozitivă globală pentru detectarea cancerului (positive predictive value, PPV) a fost de 44,6%.

Notă: Valoarea predictivă pozitivă este probabilitatea ca persoanele cu un test de screening pozitiv să aibă într-adevăr boala. Valoarea predictivă negativă este probabilitatea ca persoanele cu un test de screening negativ să nu aibă într-adevăr boala.

Pentru participanții cu un factor de risc suplimentar pentru cancer (de exemplu, antecedente de fumat, predispoziție genetică sau antecedente de cancer cu mai mult de 3 ani în urmă), PPV a crescut la 57,1%, dar pentru participanții fără aceste riscuri a scăzut la 30%. Totuși, Beer a subliniat că studiul nu fusese conceput pentru o comparație statistică între aceste două grupuri.

Mai mult de jumătate dintre cancerele noi detectate erau în stadii precoce, în care cancerul este, de obicei, mai ușor de tratat. S-a constatat că 57% dintre participanții nou diagnosticați cu cancer aveau cancer în stadiile 1-3 și 39% în stadiile 1-2. Beer și-a încheiat prezentarea subliniind că participanții vor fi urmăriți în continuare. „Vom stabili incidența (frecvența) diagnosticului de cancer la toți participanții în cele 12 luni de după prima recoltare de sânge; în acest timp vor fi evaluate specificitatea și valoarea predictivă negativă ale testului de detectare precoce a mai multor cancere.”

Într-un comunicat de presă, Beer a mai spus: „Rezultatele intermediare ale PATHFINDER arată că un test de sânge obișnuit poate detecta multe cancere diferite chiar înainte de apariția simptomelor, ceea ce reprezintă o abordare cu avantaje potențiale importante. Mai ales, poate detecta cancere pentru care astăzi nu există un test de screening recomandat; de aceea, două treimi dintre cancere nu sunt supuse screeningului. Aceste rezultate reprezintă un pas important spre extinderea diagnosticului precoce la mult mai multe tipuri de cancer.”

Punctele forte și slabe ale diagnosticului precoce al cancerului prin biopsie lichidă

Deihn a precizat că studiul are atât puncte forte, cât și unele limitări, iar anumite întrebări au rămas fără răspuns.

„Punctele forte ale acestui studiu sunt amploarea și caracterul prospectiv, care arată că aplicarea în timp real a testului de detectare precoce a mai multor cancere este posibilă. Timpul până la clarificarea diagnosticului a fost relativ scurt și a existat un subgrup important de tumori solide detectate în stadiile 1 și 2.”

Limitările sunt urmărirea incompletă și lipsa evaluării sensibilității și specificității. Deihn spune că rămân câteva întrebări esențiale fără răspuns. „Ar putea cazurile fără clarificare diagnostică, reprezentând aproape o treime dintre cazuri, să fie îmbogățite cu rezultate fals pozitive? Dacă da, ar reduce aceasta valoarea predictivă pozitivă? Așteptăm rezultatele finale pentru a evalua acest lucru.”

Deihn a mai spus că nu se știe nici dacă un număr mare de pacienți cu rezultate negative la test vor dezvolta cancer pe termen lung. „Acest lucru este important pentru evaluarea sensibilității testului, mai ales pentru tumorile solide în stadiu precoce.”

*