Se încheie era screeningului după vârstă? Revoluția bazată pe risc în cancerul mamar
În acest articol
Principiul „o singură măsură nu se potrivește tuturor” ajunge în oncologie. Studiul WISDOM și modelele CISNET au deschis calea unei ere a „screeningului inteligent”, cu mai puține alarme false și mai multe vieți salvate.
Gândiți-vă la două femei de aceeași vârstă…
Una nu are antecedente familiale de cancer mamar, are sâni predominant adipoși și niciun factor de risc suplimentar. Cealaltă are țesut mamar dens, o rudă de gradul întâi cu cancer la vârstă tânără și un risc genetic crescut. Este într-adevăr „inteligent” să le aplicăm același program de screening — începere la aceeași vârstă și mamografie cu aceeași frecvență?
Screeningul cancerului mamar are o istorie de succes de peste 40 de ani: da, a crescut diagnosticul precoce și a contribuit la reducerea mortalității. Dar are și un „preț”: rechemări fals pozitive, biopsii inutile, supradiagnosticare (overdiagnosis) și stres inutil. Tocmai de aceea, în lumea științifică, în locul ideii de „mai mult screening” câștigă teren conceptul de „screening mai inteligent” . Studiul WISDOM și modelarea CISNET, publicate în ultimele săptămâni, au adus această transformare într-un „punct de cotitură”.
1. De ce a devenit standard screeningul „identic pentru toți”?
Până acum, programele de screening au fost construite aproape exclusiv în jurul vârstei. Aceasta era unul dintre cei mai puternici predictori ai riscului și cel mai ușor de aplicat în programele de sănătate publică. Dar, în era medicinei personalizate, abordarea „medie” nu mai este suficientă. Riscul variază mult în aceeași grupă de vârstă: screeningul standard este excesiv pentru unii, cu radiații sau biopsii inutile, și insuficient pentru alții, ducând la diagnostic tardiv.
2. Ce este screeningul bazat pe risc?
Screeningul bazat pe risc, personalizat, spune: „Vârsta de începere, frecvența și metoda screeningului — mamografie, RMN etc. — trebuie stabilite în funcție de riscul biologic măsurabil al persoanei.”
3. Dovezile sunt pe masă: WISDOM și CISNET
Două studii ample publicate în ultimele săptămâni (decembrie 2025 - ianuarie 2026) au demonstrat că această abordare nouă nu este doar o teorie.
Acest studiu randomizat, care modifica frecvența screeningului în funcție de categoriile de risc, a testat teama: „dacă facem mai puțin screening, vom rata cancerul?”.
A simulat rezultatele pe termen lung ale strategiilor construite pe riscul absolut la 5 ani, comparativ cu screeningul clasic bazat pe vârstă.
4. De ce acum? Cele 3 forțe care declanșează schimbarea
Trei salturi tehnologice fac posibilă această transformare:
- Calculatoare de risc (BCSC): Modelele validate acum pe seturi de date foarte mari sunt pregătite pentru utilizarea clinică.
- Democratizarea geneticii: Teste precum scorurile de risc poligenic (PRS) nu mai sunt doar subiecte de cercetare, ci instrumente folosite în stabilirea riscului.
- Inteligență artificială (AI): Îmbunătățind calitatea imagisticii și viteza de interpretare, AI face gestionabil volumul de muncă al protocoalelor personalizate.
Întrebarea critică: va crește inegalitatea?
Cel mai mare risc al screeningului bazat pe risc este inegalitatea în sănătate. Se știe că mortalitatea prin cancer mamar este mai mare la femeile de culoare. Dacă modelele de calcul al riscului nu funcționează corect în grupuri etnice diferite, de exemplu de origine asiatică sau africană, aceste grupuri pot suferi întârzieri de diagnostic. Studiul WISDOM 2.0 urmărește creșterea diversității tocmai pentru a preveni această „părtinire”.
5. Ce se va schimba în practica clinică?
Această nouă eră va schimba fundamental dialogul dintre medic și pacient.
Calculul riscului nu va fi o „sarcină în plus”, ci o parte firească a consultației. Utilizarea RMN la pacienții cu risc ridicat va deveni sistematică, iar screeningul excesiv la cei cu risc scăzut va putea fi redus fără mustrări de conștiință.
Percepția „am făcut mamografia anuală, sunt în siguranță” va fi înlocuită de conștientizarea întrebării „care este riscul meu personal?”. Alarmele false și stresul biopsiilor se vor reduce, iar persoanele cu risc ridicat vor primi monitorizarea intensă pe care o merită.
Comentariul Academiei DROZDOGAN
Asistăm la sfârșitul unei ere și începutul alteia în screeningul cancerului mamar. Ani la rând am discutat dacă screeningul este necesar. Astăzi întrebarea s-a schimbat: „Cine trebuie să facă screening, când și cum?”
Datele WISDOM și CISNET ne transmit răspicat: Mai mult screening nu este întotdeauna mai bun; screeningul mai inteligent este mai bun. În loc să împovărăm persoanele cu risc scăzut, trebuie să ne folosim resursele pentru a monitoriza mai atent persoanele cu risc ridicat, de exemplu cu risc genetic sau sâni denși. Aceasta este o cerință atât a științei, cât și a conștiinței.
- Medscape Medical News – Risk-Based Breast Cancer Screening Nears a Turning Point (06 februarie 2026).
- Esserman LJ și colab. Risk-Based vs Annual Breast Cancer Screening: The WISDOM Randomized Clinical Trial. JAMA (decembrie 2025).
- Alagoz O și colab. Five-Year Absolute Risk–Based and Age-Based Breast Cancer Screening in the US. JAMA Network Open (ianuarie 2026).
- Pace LE, Hans M. Risk-Based Mammography Screening (Commentary). JAMA Network Open (2026).
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.
Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.