Știți cât de important este să hrănim corect nu doar corpul, ci și MICROBIOTA cu care conviețuim?

Ce este microbiota?
Microbiota este denumită un ecosistem alcătuit din microorganisme precum bacterii, virusuri, fungi și protozoare, care ocupă un loc important în corpul uman, în special pe piele și în sistemul gastrointestinal (stomac–intestin), și funcționează asemenea unui organ. Se estimează că la o persoană de 70 de kilograme există aproximativ 1,5 kilograme de microbiom și că numărul acestor microorganisme benefice cu care conviețuim depășește 30 de mii de miliarde.
De unde își obține microbiota energia / Cum se hrănește?
Microbiota utilizează ca sursă de energie componentele alimentare care pot ajunge în colon fără a fi digerate în părțile superioare ale tubului digestiv.
Care carbohidrați sunt potriviți pentru microbiotă?
Carbohidrații, o sursă importantă de energie pentru corpul uman, sunt alcătuiți din atomi de carbon, oxigen și hidrogen. Dacă îi împărțim în 3 grupe principale (monozaharide, dizaharide, polizaharide), monozaharidele și dizaharidele sunt numite zaharuri simple datorită structurii lor, iar polizaharidele sunt numite carbohidrați complecși. Deoarece carbohidrații simpli sunt absorbiți complet în intestinul subțire, nu ajung în colon și sunt insuficienți pentru hrănirea microbiotei. Mulți carbohidrați complecși, prin rezistența lor la enzimele digestive ale intestinului subțire, nu pot fi digerați complet în partea superioară a sistemului gastrointestinal și, prin urmare, reușesc să ajungă în colon. Componentele care ajung în colon sunt fermentate de bacteriile microbiotei, iar în urma acestui proces se formează acizi grași cu lanț scurt. Acizii grași cu lanț scurt produși prin fermentație sunt propionatul, butiratul și acetatul. Acizii grași formați pot îmbunătăți sănătatea prin efectele lor pozitive.
Ce trebuie să facem pentru a hrăni bine microbiota?
Efectele protectoare ale diversității și echilibrului microbiotei față de multe boli sunt acum cunoscute. Și contrariul este valabil: alterarea sănătății și echilibrului microbiotei, numită disbioză intestinală, favorizează multe boli, inclusiv cancerul de colon. Pentru hrănirea microbiotei trebuie să valorificăm efectele benefice pentru sănătate ale acizilor grași cu lanț scurt. După cum s-a menționat mai sus, se știe astăzi că multe polizaharide nu sunt digerate în părțile superioare ale sistemului digestiv și intră în colon ca sursă potențială de hrană pentru microbiotă. Totuși, până la sfârșitul anilor 1970 nu se știa în ce măsură bacteriile intestinale pot metaboliza fibrele alimentare. În acei ani, cercetătorii au realizat numeroase studii pentru a umple acest gol și au testat capacitatea diferitelor specii de bacterii anaerobe din colonul uman de a fermenta polizaharidele. Cercetătorii au constatat că, prin fermentarea diferitelor polizaharide de către speciile Bifidobacterium și Bacteriodes, tulpinile intestinale prezintă o capacitate diversă și inductibilă de a descompune substraturi diferite.
Relația dintre microbiotă și fibrele alimentare
Odată cu înțelegerea capacității bacteriilor intestinale de a fermenta polizaharidele, cercetările privind relația dintre microbiotă și dietă au continuat. De această dată, cercetătorii au sugerat că modificarea disponibilității surselor alimentare din dietă (de exemplu, limitarea aportului de fibre) poate declanșa activarea unor enzime care descompun stratul de mucină din intestin (proteine prezente în epiteliul intestinal), influențează sănătatea umană și au efecte chiar asupra cancerului de colon. Totuși, până în 2005, cercetătorii nu putuseră demonstra efectele modificărilor alimentare asupra microbiotei colonului din corpul uman. În urma cercetărilor, au fost realizate numeroase studii privind relația dintre obiceiurile alimentare și microbiotă și au fost obținute rezultatele dorite. Unul dintre aceste studii a testat efectele diferitelor diete asupra expresiei genelor bacteriene prin colonizarea intestinelor unor șoareci fără bacterii cu Bacteroides thetaiotaomicron, o specie bacteriană din genul Bacteroides capabilă să fermenteze diferite substraturi. Studiul a constatat că, la șoarecii hrăniți cu o dietă bogată în fibre, expresia genelor B. thetaiotaomicron implicate în metabolismul polizaharidelor a crescut semnificativ. Un alt studiu a investigat efectele consumului de fibre alimentare asupra diversității microbiotei. Șoarecii au fost împărțiți aleatoriu în 2 grupuri separate. Un grup a fost hrănit timp de 7 săptămâni cu o dietă săracă în fibre. Șoarecii din grupul de control au primit o dietă bogată în fibre pe durata studiului. La început, compoziția microbiotei celor 2 grupuri nu putea fi diferențiată; după modificarea compoziției dietei, conținutul și diversitatea microbiotei șoarecilor care au început să primească puține fibre au prezentat modificări nefavorabile față de grupul de control. În concluzie, studiile privind relația dintre fibrele alimentare și microbiotă au constatat:
- Că fibrele alimentare hrănesc bacteriile intestinale și joacă un rol important în modelarea ecosistemului microbian;
- Că modificările alimentației pot influența semnificativ microbiota;
- Că acei carbohidrați care rezistă sistemului intestinal și sunt fermentați de microbiotă în colon (de exemplu, amidonul rezistent) pot avea un efect benefic asupra sănătății umane prin susținerea producției de acizi grași cu lanț scurt.
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.