Cum influențează microbiota apariția cancerului de colon și rect?

Cancerele de colon și rect (intestin gros) reprezintă, atât la bărbați, cât și la femei, al 3-lea cel mai frecvent cancer. Ocupă și locul al patrulea printre cancerele care provoacă cel mai frecvent decese. Vârsta înaintată, boala inflamatorie intestinală (İBS), sindroamele ereditare, istoricul familial de cancer intestinal și antecedentele personale de polipi, obezitatea, dieta, factorii de mediu și obiceiurile de viață se numără printre factorii care cresc riscul cancerelor colorectale. Cancerele de colon și rect nu dau, de obicei, simptome precoce. Colonoscopia este cea mai eficientă metodă de diagnostic precoce. Pentru depistarea timpurie a cancerelor de colon și rect, se recomandă colonoscopie tuturor persoanelor de 45 de ani și peste.

Care este relația dintre bacteriile intestinale (microbiota) și cancerele intestinului gros?

Cancerele intestinului gros (colon și rect) se numără printre cancerele cu incidență în creștere în lume. Obezitatea, alegerile alimentare, sedentarismul, factorii de mediu și obiceiurile de viață precum alcoolul și fumatul influențează apariția cancerelor intestinului gros.

Microbiota intestinală este modelată de alimentație și obiceiurile de viață. Dovezile tot mai numeroase din ultimii ani arată, între microbiota intestinală și cancerele de colon și rect, o relație puternică.

În prezent, tehnicile taxonomice (ARN ribozomal bacterian 16S), metagenomice (analize complete ale secvențelor genice) și tehnologia de secvențiere de mare capacitate permit examinarea mai detaliată a microbiotelor intestinale umane. Probele necesare analizelor microbiomului pot fi prelevate din scaun și din mucoasă prin biopsie.

Cea mai valoroasă recomandare pentru o microbiotă sănătoasă este regimul dovedit în prezent drept cel mai bun mod de alimentație din lume, dieta mediteraneeană:

Ce este disbioza?

Modificarea compoziției normale a microbiomului intestinal se numește disbioză . Corpul nostru este plin de colonii inofensive de bacterii, virusuri, fungi și paraziți, numite microbiotă. Una sau mai multe colonii bacteriene benefice sănătății noastre se pot modifica sub diverse influențe de mediu. Multe studii au arătat că disbioza bacteriană este asociată, în colon și rect, cu apariția de adenoame și cancer.

Ce perturbă echilibrul bacteriilor intestinale?

Orice perturbare a echilibrului microbiotei poate provoca disbioză. Factorii care cauzează disbioză sunt:

• o schimbare a dietei care crește aportul de proteine, zahăr sau aditivi alimentari (vedeți alimentele procesate)
• substanțe chimice ingerate accidental, precum pesticidele rămase pe fructele nespălate
• consumul zilnic de alcool (două sau mai multe pe zi)
• medicamente începute recent
• igienă orală deficitară
• stres sau anxietate ridicate
• contactul sexual neprotejat poate expune la bacterii dăunătoare.

- Subiect asociat: Probiotice – beneficii pentru sănătate, fapte și cercetări științifice actuale

Care sunt bacteriile suspecte obișnuite?

Printre bacteriile care contribuie la procesul ce începe cu disbioza și progresează spre cancer se remarcă Fusobacterium nucleatum, Bacteroides fragilis și Escherichia coli.

1. Fusobecterium nucleatum este o bacterie Gram (-), anaerobă, răspândită mai ales în cavitatea bucală și salivă. Pe lângă infecțiile dinților și gingiilor, are efect invaziv și proinflamator și în infecțiile din afara gurii. S-a observat o cantitate excesivă de F. nucleatum în tumorile și probele de scaun ale pacienților cu cancer de colon și rect. Există studii care arată că nivelurile F. nucleatum cresc în paralel cu procesul de cancerizare, de la țesut intestinal sănătos la adenom și la cancerele intestinului gros. S-a arătat și că nivelurile F. nucleatum din țesutul canceros reprezintă un indicator prognostic (care influențează evoluția bolii).
2. Escherichia coli se numără printre bacteriile prezente în mod normal în intestin. Unele tulpini E. coli pot declanșa în intestin inflamație. Ele pot produce și toxina colibactină și alte toxine cu potențial oncogen (de declanșare a cancerului). S-a observat că nivelul E. coli asociată mucoasei din țesutul intestinal canceros corespunde stadiului tumorii și prognosticului.
3. Bacteroides fragilis reprezintă 1-2% din microbiota umană. Prin producerea de enterotoxină (ETBF), B. fragilis poate contribui la formarea tumorilor asociate inflamației intestinale, precum colita.

Multe studii au arătat legătura microbiotei cu formarea adenoamelor intestinale și, ulterior, cu dezvoltarea cancerului. Deși se discută efectele cancerigene ale unor bacterii, bacteriile specifice implicate și posibilele mecanisme cancerigene nu au fost încă pe deplin identificate. Sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege relația dintre microbiota intestinală și dezvoltarea cancerului intestinului gros la oameni.

– Subiect asociat: Cum influențează dieta și modul de alimentație metabolismul tumoral?

LECTURĂ SUPLIMENTARĂ...

Care sunt mecanismele microbiene care influențează dezvoltarea cancerului?

Sunt reprezentate mediul luminal asociat tumorii, funcția de barieră perturbată și un grup de bacterii comensale implicate în inițierea și progresia tumorii.

Antigenul FadA al Fusobacterium nucleatum leagă E-caderina de celulele epiteliale intestinale (BEH), pentru a activa β-catenina. Aceasta duce la creștere celulară necontrolată, dobândirea unei structuri asemănătoare celulelor stem, pierderea polarizării celulare și, posibil, la instabilitate MSI. Prin implicarea TLR4 și MyD88 în mecanism, Fusobacterium nucleatum exercită efecte proinflamatorii asupra micromediului tumoral. De asemenea, s-a arătat că Fusobacterium nucleatum, activând moleculele reglatoare micro-ARN, modulează autofagia în IEC.

Tulpinile E. coli care conțin insula de polichetid-sintaze (pks), ce codifică genotoxina colibactină, sunt observate frecvent în tumorile colorectale umane. Pe lângă activitatea genotoxică a colibactinei, creșterea celulară este susținută de senescența celulară asociată exprimării factorului de creștere hepatocitar (HGF).

Bacteroides fragilis enterotoxigen (ETBF) provoacă inflamație și tumori în modele animale. ETBF produce specii reactive de oxigen (ROS) și spermin-oxidază (SPO). Astfel, declanșează leziuni ale ADN-ului. ETBF este asociat cu răspunsurile Th17.

Unele bacterii reducătoare de sulfat, precum Bilophila wadsworthia sau Alistipes spp., pot declanșa efecte genotoxice prin producerea hidrogenului sulfurat (H2S). Ambele tulpini sporesc inflamația la animalele susceptibile.