Ce este un polip și cum trebuie tratați polipii intestinului gros?

Un polipeste o creștere de țesut care se dezvoltă de pe o suprafață a corpului, de obicei în cavitățile organelor. Polipii se găsesc cel mai frecvent în colon și rect, părți ale intestinului gros, în conductul auditiv și la colul uterin.

Cancerele intestinului gros (colon și rect)încep prin transformarea malignă în timp a unei părți dintre adenoamele și polipii benigni. Riscul de transformare canceroasă este mai mare când polipii sunt mari sau multipli. Prin metode de screening precum colonoscopia, polipii pot fi identificați precoce și poate fi redusă frecvența cancerelor colorectale.

Polipii colorectali (ai intestinului gros)sunt formațiuni care se dezvoltă din mucoasă, stratul cel mai intern al intestinului gros, cresc lent și au un risc scăzut de transformare canceroasă ( < % 1 ). Totuși, acești polipi sunt foarte răspândiți în populație, iar frecvența lor crește cu vârsta. Polipii reprezintă o predispoziție importantă pentru cancerele colorectale și, de aceea, trebuie îndepărtați când sunt identificați.

Semnele și simptomele polipilor intestinului gros

Intestinul gros este alcătuit din două părți, numite colon și rect . Colonul formează prima parte, mai lungă, de aproximativ 1.5 metri, iar rectul este porțiunea de 15 cm apropiată de anus.

Polipii colonului nu produc semne și simptome la majoritatea pacienților. La cei simptomatici, cea mai frecventă manifestare este sângerarea rectală, adică prin anus. Sângerările îndelungate provocate de polipii colonului pot cauza anemie prin deficit de fier. Alte manifestări ale polipilor, inclusiv diareea și constipația, sunt în general asociate reducerii grosimii scaunului (subțierea ca un creion).

• Sângele ocult în scaun poate fi găsit la o mică parte dintre pacienții cu polipi colonici.
• Polipii anusului (regiunii rectale) pot fi identificați prin examinarea manuală efectuată de medic.
• Adenoamele viloase ale rectului și ultimelor porțiuni ale colonului pot provoca diaree severă cu pierderi de lichide și electroliți.

Diagnosticul polipilor

Testul pentru sânge ocult în scaun

Testul pentru sânge ocult în scaun poate fi pozitiv la polipii colonici cu diametrul peste 10 milimetri, în proporție de % 20-40. Totuși, testul poate fi pozitiv și în alte situații care provoacă sângerare gastrointestinală.

Sigmoidoscopia:

Este metoda de examinare endoscopică a ultimelor porțiuni ale intestinului gros, prin anus. Este metoda ideală pentru screeningul polipilor din rect și din ultimele porțiuni ale colonului. Nu necesită curățarea intensă a intestinului în seara precedentă; poate fi efectuată după curățarea regiunii rectale cu o clismă înaintea procedurii. Totuși, prin această metodă nu poate fi vizualizat întregul intestin gros.

Colonoscopia:

Colonoscopiaeste cea mai bună metodă pentru identificarea polipilor, prelevarea biopsiei și/sau îndepărtarea completă a polipului. Procedura identifică corect polipii colonici mari într-o proporție de până la % 90.

Tratamentul polipilor

Polipectomia:

La pacienții cu polipi pediculați sau fără pedicul (sesili), polipii pot fi îndepărtați complet în timpul colonoscopiei.

Rezecția colonică:

În polipoza adenomatoasă familială apar numeroși polipi intestinali. În această situație, îndepărtarea chirurgicală a întregului intestin gros este cea mai potrivită opțiune.

Rezecția colonică este recomandată și pacienților cu displazie de grad înalt (high-grade) sau leziuni asociate displaziei și care suferă de mult timp de colită ulcerativă.

Îndepărtarea chirurgicală a unei părți a intestinului gros este recomandată pentru tratarea polipilor mari sesili care nu pot fi îndepărtați prin colonoscopie sau care au recidivat.

În concluzie, polipii colorectali sunt formațiuni care prezintă un risc, chiar dacă mic, de transformare canceroasă. Prin metode precum colonoscopia, acești polipi pot fi identificați cu mare precizie și îndepărtați în timpul procedurii. Toate persoanele trebuie să efectueze colonoscopie după 50 de ani cel puțin 1 dată, iar procedura trebuie repetată la fiecare 10 ani. La persoanele cu antecedente familiale de polipi colorectali și cancer al intestinului gros, screeningul prin colonoscopie trebuie început la vârste mai mici și efectuat cu frecvența recomandată de medic.