Cancerul de sân cribriform și tubular: diferențele față de carcinomul ductal clasic și evoluția
În acest articol
Dacă în raportul de patologie scrie „tubular” sau „cribriform”: două tipuri rare, cu evoluție de obicei favorabilă
Carcinomul tubular și cel cribriform sunt două subtipuri rare, de grad scăzut, ale cancerului de sân, cu un aspect distinct la microscop. În serii mari, aceste tumori au recidivat mai rar și au evoluat mai favorabil decât carcinomul ductal invaziv clasic; asta nu înseamnă însă „risc zero” sau „tratament inutil”. Articolul rezumă datele de supraviețuire și arată unde dovezile sunt solide și unde sunt dezbătute în privința chirurgiei, radioterapiei, terapiei endocrine, chimioterapiei și testelor genetice. Pentru context, vedeți articolele noastre (în limba turcă) despre stadiile și tratamentul cancerului de sân, despre carcinomul in situ și invaziv și despre termenii din rapoartele de patologie. Sursa principală: Colleoni et al., Ann Oncol 2012 (doi:10.1093/annonc/mdr461).
- Ce s-a constatat: În carcinomul cribriform, supraviețuirea fără boală la 5 ani a fost 97,9%, față de 87,4% în cel ductal clasic (HR 0,48); la fiecare 100 de paciente, aproximativ 10 au rămas în plus fără recidivă la 5 ani.
- Baza: Nu există studii randomizate. Datele provin din serii retrospective, baze de date de registru (SEER, NCDB) și o analiză pe subgrup din studiul BIG 1-98.
- Atenție: Avantajul nu este același pentru fiecare indicator: supraviețuirea globală la 13 ani nu a diferit semnificativ de cea a cancerului ductal potrivit, iar recidivele tardive apar. Constatările se aplică doar tipurilor „pure” (peste 90%).
- În practică: Chimioterapia adesea nu este necesară; deciziile privind radioterapia și terapia endocrină nu sunt uniforme și se iau în echipă multidisciplinară, în funcție de patologie, stadiu și persoană.
De ce contează?
Majoritatea cancerelor de sân sunt încadrate ca „carcinom ductal invaziv fără tip special” (carcinom ductal clasic); aproximativ un sfert sunt „tipuri speciale”, cu un aspect microscopic caracteristic. Carcinomul tubular este format din tubuli mici, angulari, bine formați (glande); carcinomul cribriform invaziv este format din insule de celule cu goluri ca de sită între ele. În clasificarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), tumora se numește tip „pur” dacă peste 90% din ea arată acest model și tip mixt dacă mai puțin.
Ambele sunt rare. Carcinomul tubular reprezintă aproximativ 1–4% din cancerele de sân invazive; pentru carcinomul cribriform se raportează frecvențe de la sub 1% până la 3,5%. De obicei sunt tumori cu receptori de estrogen (ER) și progesteron (PR) pozitivi, HER2 negative, de grad scăzut (grad 1), asemănătoare luminal A, cu afectare ganglionară redusă. Fiind mici, uneori pot fi descoperite fără o masă palpabilă; diagnosticul se stabilește prin biopsie, dar pentru a o numi „pură” trebuie examinată întreaga tumoră.
Întrebarea reală privește tratamentul: deoarece aceste tumori evoluează favorabil, se pune întrebarea dacă au nevoie de tratamentul complet al cancerului ductal clasic sau de unul mai ușor. Fiind rare, nu există studii randomizate; dovezile sunt observaționale și greu de interpretat.
Nu. De mult se știe că tipurile speciale evoluează diferit de carcinomul ductal clasic; noutatea este că serii mari au cuantificat acest lucru și au pus sub semnul întrebării efectul asupra deciziilor de tratament:
Prin ce diferă cancerul de sân tubular și cribriform de carcinomul ductal clasic?
Carcinomul tubular și cel cribriform sunt tipuri rare de cancer de sân, cu aspect microscopic distinct, de obicei de grad scăzut, cu receptori hormonali pozitivi și HER2 negative. În forma pură, afectarea ganglionilor este mai rară, iar recidivele sunt de regulă mai puține decât în carcinomul ductal clasic. Recidivele tardive rămân posibile; tratamentul se planifică individual.
Ce se vede la microscop și în raportul de patologie?
Tabelul rezumă trei aspecte frecvente din rapoarte. Proporțiile diferă de la o serie la alta; afirmațiile arată tendințe generale.
| Caracteristică | Tubular | Cribriform | Ductal invaziv clasic (fără tip special) |
|---|---|---|---|
| Aspect microscopic | Tubuli mici, angulari, cu lumen deschis | Insule de celule cu goluri regulate între ele, ca o „sită” | Cordoane, grupuri și plaje neregulate; foarte variabil |
| Prag pentru tipul „pur” | Peste 90% din tumoră | Peste 90% din tumoră | Nu există prag |
| Grad | De obicei grad 1 | De obicei grad 1 | Grad 1–3 |
| Receptori | De obicei ER+/PR+, HER2− | De obicei ER+/PR+, HER2− | Variază în funcție de subtip |
| Afectare ganglionară | Mai rară | Mai rară | Mai frecventă |
| Frecvență | Aproximativ 1–4% din cancerele de sân invazive | Și mai rar; sub 1% până la 3,5%, în funcție de sursă | Aproximativ 75% |
Figura 1 · Trei aspecte, trei modele
Desen schematic; fără scară
Cât de diferită este evoluția față de carcinomul ductal clasic?
Recidivă și supraviețuire fără boală
Dintre 7.372 de paciente cu cancer de sân invaziv luminal operate la Institutul European de Oncologie din Milano între 1997 și 2005 (urmărire mediană 5,8 ani), 250 au avut carcinom cribriform și 83 tubular. Supraviețuirea fără boală la 5 ani a fost 97,9% în carcinomul cribriform, 98,7% în grupul combinat tubular-cribriform și 87,4% în cel ductal clasic. Diferența absolută este de aproximativ 10 puncte: la fiecare 100 de paciente, circa 10 au rămas în plus fără recidivă la 5 ani. „Supraviețuirea fără boală” este timpul fără recidivă, al doilea cancer sau pierderea vieții.
Colleoni 2012: supraviețuire fără boală la 5 ani
Procente. Barele colorate arată grupurile cribriform și tubular-cribriform, bara gri arată carcinomul ductal clasic.
Cribriform: HR 0,48, p = 0,015; grupul combinat: HR 0,45, p = 0,005. Urmărire mediană 5,8 ani. Valoarea mai mare este mai bună. Retrospectiv, un singur centru, doar tumori luminale.
Ce s-a întâmplat la fiecare 100 de paciente în 5 ani?
Colleoni 2012; valori rotunjite la numere întregi.
Carcinom cribriform
Carcinom ductal clasic
Valorile reale: 97,9% și 87,4%; restul este calculat pentru a completa 100.
BIG 1-98: femei la menopauză sub terapie endocrină
În cohorta de monoterapie din BIG 1-98 (4.922 de femei; 4.091 cu revizuire patologică centrală), grupul tubular/cribriform a cuprins 83 de femei. La o urmărire mediană de 8,1 ani, intervalul fără cancer de sân la 5 ani a fost 97,5% și intervalul fără recidivă la distanță 98,8% în acest grup, față de 88,9% și, respectiv, 90,9% în grupul ductal.
BIG 1-98: interval fără recidivă la 5 ani
Procente. Barele colorate: tubular/cribriform (n = 83); barele gri: ductal (n = 3.257).
Grupuri din același studiu; toate femeile au primit 5 ani tamoxifen sau letrozol. Urmărire mediană 8,1 ani. Valoarea mai mare este mai bună. Analiză pe subgrup, cu puține evenimente.
Scade siguranța la urmărire îndelungată?
Într-o serie canadiană (Poirier 2018), supraviețuirea globală la 13 ani în carcinomul tubular a fost 89,0%, față de 85,8% în carcinoamele ductale potrivite după vârstă, dimensiune, stare ganglionară, grad și alte caracteristici; diferența nu a fost semnificativă (p = 0,13). Deci afirmația „tubularul este clar mai bun decât ductalul clasic la orice indicator” nu se susține. În aceeași serie, supraviețuirea la 13 ani a fost 95,8% la pacientele tubulare fără ganglioni afectați și 90,0% la cele cu 1–3 ganglioni afectați (p = 0,01).
Poirier 2018: supraviețuire globală la 13 ani
Procente. Bara gri arată carcinomul ductal clasic potrivit.
Grupuri din aceeași serie. Tubular în total față de ductal potrivit: nesemnificativ (p = 0,13); ganglioni negativi față de pozitivi: semnificativ (p = 0,01). Supraviețuirea globală depinde și de vârstă și de alte boli. Valoarea mai mare este mai bună.
În metaanaliza carcinomului tubular (Metovic 2021), intervalul fără boală cumulat a fost 96,4% la 5 ani și 91,8% la 10 ani. La 54 de paciente cu carcinom tubular pur urmărite la Facultatea de Medicină din Istanbul între 2003 și 2020, supraviețuirea globală a fost 97,9% la 5 ani și 93,6% la 10 ani.
Urmărire lungă: anul 5 și anul 10
Procente. Două surse diferite; bara mai deschisă anul 5, bara mai închisă anul 10.
Compararea între studii diferite este indirectă; grupurile de pacienți, criteriile și durata urmăririi diferă. Valoarea mai mare este mai bună. Seria de la Istanbul este mică (n = 54).
Curba pornește foarte sus, dar scade ușor în timp. Deoarece pot apărea recidive tardive sau un al doilea cancer de sân, urmărirea nu trebuie limitată la primii ani.
Cum se planifică tratamentul?
Pentru carcinomul tubular și cribriform pur nu există un ghid de tratament separat, bazat pe studii randomizate. În practică se adaptează principiile cancerului de sân precoce cu receptori hormonali pozitivi; dacă patologia arată un tip mixt sau afectare ganglionară, tumora este de obicei tratată ca un carcinom ductal invaziv clasic.
Figura 2 · Calea spre decizia de tratament
Schemă simplificată; decizia se ia în echipă pentru fiecare pacientă
Chirurgie și axilă
Chirurgia conservatoare sau mastectomia se aleg după mărimea tumorii și persoană; pentru discuția despre marginea de rezecție în chirurgia conservatoare, vedeți articolul nostru despre marginea chirurgicală de 2 mm în DCIS. Deoarece ganglionii axilari sunt mai rar afectați în carcinomul tubular, amploarea chirurgiei axilare este dezbătută: în seria de la Istanbul, 70,4% dintre paciente au avut biopsie de ganglion santinelă, 22,2% disecție axilară și 7,4% nicio intervenție axilară. Pentru abordările actuale, vedeți este necesară îndepărtarea ganglionilor axilari, biopsia de ganglion santinelă și relația cu ganglionii axilari; pentru umflarea brațului după operație, vedeți limfedem.
Radioterapie
Necesitatea radioterapiei este printre cele mai dezbătute subiecte. Trei analize observaționale au raportat rezultate diferite:
| Studiu | Paciente | Constatare | Comentariu |
|---|---|---|---|
| SEER, 1992–2007 (2012) | Carcinom tubular pur | Beneficiu absolut mic de supraviețuire al radioterapiei la 65 de ani sau mai puțin; poate fi omisă peste 65 | Autorii au subliniat că beneficiul este mic |
| SEER, Front Oncol 2018 | Peste 65 de ani, chirurgie conservatoare, T1 N0 ER+ | Radioterapia nu a îmbunătățit supraviețuirea specifică cancerului de sân (p = 0,858) | Foarte puține evenimente |
| NCDB, 2004–2015 (2021) | pN0 M0, lumpectomie, după potrivire | Supraviețuire globală la 5 ani 91,7% (cu radioterapie) față de 84,5% (fără); HR 0,58 | S-a măsurat supraviețuirea globală; probabil bias de selecție |
Deoarece supraviețuirea globală este influențată de vârstă și de bolile asociate, aceste trei rezultate nu pot fi comparate direct. Există date care sugerează că radioterapia poate fi omisă, mai ales peste 65 de ani, dar această abordare nu a fost confirmată de un studiu randomizat; decizia trebuie luată împreună de pacientă și echipă.
Terapie endocrină
Deoarece tumorile sunt ER pozitive, de obicei se discută terapia endocrină (tamoxifen sau un inhibitor de aromatază); pentru opțiuni, vedeți opțiunile de tratament în cancerul de sân hormonopozitiv și letrozol. În subgrupul tubular/cribriform din BIG 1-98 (n = 83), riscul de recidivă a părut mai mare cu letrozol decât cu tamoxifen (HR 3,31; IÎ 95% 0,94–11,7; p = 0,06); diferența nu este semnificativă, iar intervalul de încredere este foarte larg. Deci avantajul letrozolului poate să nu fie atât de clar în aceste tipuri, dar este o constatare exploratorie pe subgrup.
Într-o altă analiză NCDB (ER+, HER2−, pT1-2 N0, tubular/mucinos/cribriform; 2.482 de perechi potrivite), terapia endocrină adjuvantă a fost asociată cu o supraviețuire globală mai bună (HR 0,81; IÎ 95% 0,67–0,98; p = 0,03). Fiind date observaționale, rezultatul nu trebuie considerat o dovadă fermă; trebuie cântărite și povara administrării îndelungate, efectele adverse și problemele sexuale. Pentru rezistența la terapia hormonală în etapele tardive, vedeți rezistența la terapia hormonală.
Chimioterapie
Într-o analiză a datelor SEER pe 6.486 de paciente cu carcinom tubular, chimioterapia a fost asociată cu o supraviețuire specifică cancerului de sân mai slabă (HR 3,20; p<0,001). Asta nu înseamnă că chimioterapia dăunează: o explicație probabilă este confuzia, deoarece chimioterapia a fost administrată pacientelor care păreau mai riscante. Totuși, nu există dovezi că aceste paciente au beneficiu de pe urma chimioterapiei; autorii atrag atenția asupra riscului de supratratament. Despre pacientele care pot renunța la chimioterapie, vedeți pacientele care nu vor avea nevoie de chimioterapie după operația de cancer de sân.
Teste de expresie genică
Într-o serie care a examinat testul de 21 de gene Oncotype DX în subtipuri histologice speciale (Tadros 2018), majoritatea pacientelor au avut scoruri scăzute, dar, în funcție de subtip, 12–25% au avut scoruri intermediare și 0,5–9% scoruri ridicate. Deci, chiar dacă tumorile arată asemănător la microscop, biologia lor nu este mereu aceeași; necesitatea testului se discută de la caz la caz. Detalii: testele genomice de scor de recidivă în cancerul de sân lobular și testul genomic: biologia tumorii sau riscul clinic?.
Cum se interpretează rezultatele?
Puncte forte
- Seria de la Milano, BIG 1-98 și bazele de date de registru indică aceeași direcție: mai puține recidive în grupurile tubular/cribriform.
- Eșantioane mari (6.486 de paciente tubulare în SEER) și urmărire lungă (13 ani).
- Diferența este semnificativă clinic: la fiecare 100 de paciente, circa 10 au rămas în plus fără recidivă la 5 ani.
- Constatările se potrivesc cu biologia: grad scăzut, ER+/HER2−, afectare ganglionară redusă.
Ce trebuie reținut
- Fără studii randomizate: Toate datele sunt observaționale; pacientele tratate și cele netratate pot diferi între ele.
- Definiții variabile: Pragul pentru tipul „pur” (90%) depinde de aprecierea patologului; seriile pot grupa tubular și cribriform sau pot include tipuri mixte.
- Subgrupuri mici: BIG 1-98 a avut 83, iar seria de la Istanbul 54 de paciente; puține evenimente înseamnă intervale de încredere largi.
- Bias de selecție: Pacientele care primesc chimioterapie sau radioterapie pot fi deja cu risc mai mare, ceea ce poate inversa aparența rezultatelor.
- Criterii diferite: Supraviețuirea fără boală, intervalul fără cancer de sân, supraviețuirea globală și cea specifică cancerului de sân nu sunt același lucru.
Recomandări practice pentru paciente și apropiați
Dacă diagnosticul dumneavoastră este carcinom tubular sau cribriform, acești pași pot fi utili:
- Întrebați în raportul de patologie dacă tumora este pură sau mixtă, gradul, statusul ER/PR/HER2 și rezultatul ganglionar.
- Dacă diagnosticul s-a pus prin biopsie cu ac, rețineți că tipul final se stabilește abia după examinarea întregii piese operatorii.
- Pentru radioterapie, terapie endocrină și chimioterapie, întrebați „pe ce se bazează această decizie și ce se întâmplă dacă renunț?”.
- Dacă în familie există multe cancere de sân sau de ovar, discutați despre consilierea genetică (purtătoarele de BRCA).
- Continuați urmărirea (examen clinic, mamografie) mulți ani; întrebați echipa despre stilul de viață (alcool, exerciții fizice, prevenție).
- Dacă decizia este grea, luați în calcul o a doua opinie și întrebați despre studiile clinice.
- „Cancerul tubular sau cribriform este benign, urmărirea nu e necesară.” Nu. Sunt cancere; pot apărea recidive tardive și un al doilea cancer, deci urmărirea trebuie continuată.
- „Evoluția este bună, deci tratamentul poate fi omis.” Nu orice tratament este inutil. Chimioterapia adesea nu este necesară, dar radioterapia și terapia endocrină se decid individual.
- „Dacă în raport scrie «aspecte tubulare», este carcinom tubular pur.” Nu. Pentru tipul pur, peste 90% din tumoră trebuie să arate modelul; dacă mai puțin, este tip mixt.
- „Aceste tipuri au întotdeauna supraviețuire mai bună decât cel ductal clasic.” Nu la orice indicator: într-o analiză potrivită, supraviețuirea globală la 13 ani nu a diferit semnificativ.
- Nu am putut confirma existența unui ghid turc sau a unei reguli de decontare separate pentru aceste două tipuri; tratamentul se planifică de obicei în consiliul multidisciplinar de sân, după principiile cancerului de sân precoce cu receptori hormonali pozitivi.
- Medicamentele endocrine precum tamoxifenul și letrozolul sunt larg utilizate în Turcia; pentru autorizarea și decontarea letrozolului, vedeți articolul legat mai sus, iar pentru regulile generale, ghidul privind condițiile de decontare a medicamentelor oncologice de către SGK (SGK: Institutul turc de asigurări sociale).
- Nu am putut confirma statutul de decontare al testelor de expresie genică de 21 de gene (precum Oncotype DX) în Turcia; necesitatea testului o stabilesc rezultatul patologic și echipa de tratament.
- Date din Turcia: la 54 de paciente cu carcinom tubular pur urmărite la Facultatea de Medicină din Istanbul între 2003 și 2020, supraviețuirea globală a fost 97,9% la 5 ani și 93,6% la 10 ani.
Întrebări frecvente
- Este benign cancerul de sân tubular și cribriform?
- Nu, ambele sunt cancere. Sunt însă tumori de grad scăzut, de obicei cu receptori hormonali pozitivi și cu afectare ganglionară rară, iar rata recidivelor este de regulă mai mică decât în carcinomul ductal invaziv clasic. Deoarece pot apărea recidive tardive, urmărirea trebuie să dureze mult.
- Este necesară chimioterapia în carcinomul tubular sau cribriform?
- Adesea nu. Nu există dovezi că tipurile pure beneficiază de chimioterapie, iar riscul de supratratament este subliniat. Decizia se poate schimba în cazul unui tip mixt, al afectării ganglionare sau al altor caracteristici de risc crescut; ea se ia în echipă multidisciplinară.
- Poate fi omisă radioterapia?
- Nu este clar. Unele analize SEER sugerează că radioterapia poate fi omisă, mai ales peste 65 de ani, în timp ce o analiză NCDB a raportat un beneficiu în supraviețuirea globală. Deoarece datele sunt observaționale, decizia se ia în echipă, în funcție de vârstă, caracteristicile tumorii și preferința pacientei.
- În raportul meu scrie „aspecte tubulare”; înseamnă carcinom tubular pur?
- Nu. Pentru tipul „pur”, peste 90% din tumoră trebuie să aibă aspect tubular (sau cribriform). Dacă mai puțin, este considerat tip mixt și de obicei tratat ca un carcinom ductal invaziv clasic. Tipul final se stabilește după examinarea întregii piese operatorii.
Glosar
- Carcinom tubular
- Tip rar și de grad scăzut de cancer de sân invaziv, format din tubuli mici, angulari, bine formați, cu lumen deschis.
- Carcinom cribriform
- Tip rar de cancer de sân, de obicei de grad scăzut, format din insule de celule cu goluri ca de sită între ele.
- Tip pur
- O tumoră în care peste 90% arată un singur model special (tubular sau cribriform).
- Carcinom ductal invaziv fără tip special
- Tipul clasic, fără model special, care formează majoritatea cancerelor de sân.
- Asemănător luminal A
- Grup de tumori ER și PR pozitive, HER2 negative, cu proliferare lentă.
- Supraviețuire fără boală
- Timpul după tratament fără recidivă, al doilea cancer sau pierderea vieții.
- Biopsie de ganglion santinelă
- Îndepărtarea și examinarea primului ganglion care drenează tumora; la majoritatea pacientelor face inutilă îndepărtarea tuturor ganglionilor axilari.
- Test de expresie genică de 21 de gene
- Test care prezice riscul de recidivă din activitatea genelor din tumoră (de exemplu Oncotype DX).
Comentariul DROZDOGAN Academy
Când raportul de patologie spune „tubular” sau „cribriform”, pacientele primesc adesea vestea ca fiind liniștitoare. Este adevărat, dar „evoluție favorabilă” nu trebuie citit ca „fără urmărire și fără tratament”.
⚡ De ce contează
Separarea acestor tipuri de carcinomul ductal clasic este primul pas spre evitarea chimioterapiei inutile. Aceeași separare poartă însă riscul unei liniști false și al unei urmăriri insuficiente.
✅ Puncte forte
Serii independente (Milano, BIG 1-98, SEER, NCDB, Istanbul) indică aceeași direcție, iar diferența este semnificativă și în valori absolute.
⚠️ Limite
Fără date randomizate; subgrupuri mici; definițiile pot varia între patologi; rezultatele despre chimioterapie și radioterapie sunt influențate de bias de selecție.
🩺 În practică
Odată ce tipul pur este confirmat în raport, aducem rar în discuție chimioterapia; radioterapia și terapia endocrină le discutăm pe rând, în funcție de vârstă, stadiu și bolile asociate. Nu scurtăm urmărirea. Pentru schimbările generale din cancerul de sân din ultimii ani, vedeți articolul nostru bazat pe sinteza din NEJM.
❓ Întrebări deschise
La ce paciente cu carcinom tubular/cribriform pur poate fi omisă radioterapia în siguranță? Ar trebui ca durata și tipul terapiei endocrine (tamoxifen sau inhibitor de aromatază) să difere în aceste tipuri? La ce paciente schimbă testele genetice decizia?
Concluzie: În medie, cancerele de sân tubulare și cribriforme evoluează mai favorabil decât cel ductal clasic; acest lucru justifică o abordare cu intensitatea tratamentului ajustată individual, nu o abordare fără tratament sau fără urmărire.
- Acest articol a fost pregătit în noiembrie 2026.
- Se bazează pe rezumatele publicațiilor listate la surse; textul integral al lucrării Munzone et al. a fost accesibil, pentru majoritatea celorlalte s-au putut citi doar rezumatele.
- Diferența absolută (aproximativ 10 puncte), valorile rotunjite la 100 de paciente și lățimile barelor au fost calculate de noi. Explicarea rezultatului chimioterapiei prin confuzie este interpretarea noastră.
- Frecvențele diferă în funcție de sursă; pragul OMS de 90% provine din ediția a 5-a (2019). Informațiile despre Turcia (autorizare, decontare, accesul la teste) trebuie confirmate înainte de publicare.
- Comparațiile din grafice se fac între brațele aceluiași studiu; doar graficul „Urmărire lungă” așază alături două surse diferite. Schemele sunt derivate din text și nu conțin date noi. Comentariul Academy este al nostru.
- Acest articol nu constituie sfat medical; pentru decizii de diagnostic și tratament adresați-vă medicului dumneavoastră.
Surse
- Colleoni M, Rotmensz N, Maisonneuve P, et al. Outcome of special types of luminal breast cancer. Ann Oncol 2012;23:1428-1436. doi:10.1093/annonc/mdr461
- Munzone E, Giobbie-Hurder A, Gusterson BA, et al. Outcomes of special histotypes of breast cancer after adjuvant endocrine therapy with letrozole or tamoxifen in the monotherapy cohort of the BIG 1-98 trial. Ann Oncol 2015;26:2442-2449. doi:10.1093/annonc/mdv391
- Poirier E, Desbiens C, Poirier B, et al. Characteristics and long-term survival of patients diagnosed with pure tubular carcinoma of the breast. J Surg Oncol 2018;117(6). doi:10.1002/jso.24944
- Metovic J, Bragoni A, Osella-Abate S, et al. Clinical relevance of tubular breast carcinoma: large retrospective study and meta-analysis. Front Oncol 2021;11:653388. doi:10.3389/fonc.2021.653388
- Zhao Y, Chai N, Li S, et al. Evaluation of the efficacy of chemotherapy for tubular carcinoma of the breast: a Surveillance, Epidemiology, and End Results cohort study. Cancer Med 2023;12:10326-10339. doi:10.1002/cam4.5763
- Tadros AB, Wen HY, Morrow M. Breast cancers of special histologic subtypes are biologically diverse. Ann Surg Oncol 2018. pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6128764
- Association of endocrine therapy with overall survival in women with hormone receptor-positive, HER2-negative, node-negative breast cancer of favorable histology. Breast J 2020;26:2006-2010. researchconnect.buffalo.edu
- Prognostic impact of radiation therapy in tubular carcinoma of the breast. Radiother Oncol 2021;159:202-208. scholars.houstonmethodist.org
- Adjuvant radiation therapy and survival for pure tubular breast carcinoma: experience from the SEER database. 2012. PMID 22543207
- Omission of Postoperative Radiotherapy in Women Aged 65 Years or Older With Tubular Carcinoma of the Breast After Breast-Conserving Surgery. Front Oncol 2018;8:190. doi:10.3389/fonc.2018.00190
- Emiroglu S, Abuaisha AM, Tukenmez M, et al. Pure tubular breast carcinoma: clinicopathological characteristics and clinical outcomes. Eur J Breast Health 2023;19:115-120. doi:10.4274/ejbh.galenos.2023.2022-12-9
- WHO Classification of Tumours Editorial Board. Breast Tumours. WHO Classification of Tumours, 5th ed. IARC; 2019. tumourclassification.iarc.who.int
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.
