Este tarlatamabul eficient în carcinomul carcinoid atipic și carcinomul neuroendocrin cu celule mari? Ce spune DLL3?
În acest articol
Dincolo de cancerul pulmonar cu celule mici: tarlatamab, DLL3 și tumorile neuroendocrine rare
Tarlatamab (Imdelltra) este un medicament imunologic care țintește o proteină numită DLL3 și care a fost aprobat în SUA și în Europa pentru cancerul pulmonar cu celule mici (SCLC; în literatura românească și CPCM), după ce un studiu de fază 3 a arătat că prelungește supraviețuirea. În ultimii doi ani au apărut publicații care arată că același medicament poate produce răspunsuri remarcabile și în tumori neuroendocrine mai rare, precum carcinoidul pulmonar atipic și carcinomul neuroendocrin cu celule mari (LCNEC). Într-o serie de 11 pacienți publicată în august 2026, tumora s-a micșorat semnificativ la 8 dintre pacienții cu carcinoid pulmonar. Datele acumulate în aceeași perioadă sugerează că nivelul de DLL3 din tumoră ar putea fi un biomarker care să prezică cine va răspunde la acest medicament. În acest articol explicăm cât de corecte sunt aceste informații, cât de solide sunt dovezile, cum se interpretează testul DLL3 și ce trebuie să știe pacienții astăzi. Procesul de aprobare a tarlatamab în cancerul pulmonar cu celule mici l-am prezentat în articolul nostru despre aprobarea completă FDA.
- Este corect ce ați auzit? Parțial. În carcinoidul pulmonar (majoritatea cazurilor atipice), o serie retrospectivă de 11 pacienți a raportat o rată de răspuns de 73%, iar tumora s-a micșorat la toți pacienții. În LCNEC există deocamdată doar câteva raportări de caz izolate. Sunt date promițătoare, dar timpurii și limitate.
- Statutul aprobării: Tarlatamab este aprobat doar pentru cancerul pulmonar cu celule mici care progresează după chimioterapia pe bază de platină. În carcinoid și în LCNEC, folosirea sa este astăzi posibilă doar în studii clinice sau ca utilizare off-label (în afara indicației aprobate).
- Este DLL3 un biomarker? Un candidat puternic. În carcinomul neuroendocrin extrapulmonar, rata de răspuns raportată a fost de aproximativ 40% la pacienții cu DLL3 ridicat și de 3% la cei cu DLL3 scăzut; în cancerul neuroendocrin de prostată, răspunsurile au apărut doar în tumorile DLL3 pozitive. Totuși, pragul și metoda de testare nu au fost încă validate.
- Siguranța: Cel mai important efect advers este sindromul de eliberare de citokine (CRS). În seria de carcinoid a apărut la 9 din 11 pacienți; tratamentul trebuie făcut în centre cu experiență și sub monitorizare atentă.
De ce este important acest subiect?
Tumorile neuroendocrine pulmonare nu sunt o singură boală. Ele formează un spectru care se întinde de la carcinoidul tipic, cu creștere lentă, la carcinoidul atipic, cu creștere moderată, până la carcinomul neuroendocrin cu celule mari și cancerul pulmonar cu celule mici, cu evoluție rapidă (diferența dintre cancerul pulmonar cu celule mici și cel fără celule mici). În carcinoidul avansat, ratele de răspuns la tratamentele medicamentoase sunt scăzute; studiile publicate au raportat valori între aproximativ 2% și 25%. Supraviețuirea la 5 ani în carcinoidul metastatic este de aproximativ 25%. LCNEC, fiind rar, nu are studii mari proprii și este tratat de cele mai multe ori ca un cancer pulmonar cu celule mici.
De aceea, vestea că un medicament nou produce răspunsuri frecvente în aceste tumori este încurajatoare atât pentru pacienți, cât și pentru medici. Trebuie însă să ne amintim că rezultatele obținute în grupuri mici și selectate de pacienți s-ar putea să nu se repete la fel în studiile mari. Validarea DLL3 ca biomarker ar permite administrarea medicamentului pacientului potrivit, ceea ce ar putea evita efecte adverse inutile și ar ușura alegerea tratamentului în tumorile rare (nivelurile de dovezi pentru biomarkeri).
Este eficient tarlatamab în carcinoidul atipic și carcinomul neuroendocrin cu celule mari?
Primele date sunt promițătoare. La 11 pacienți cu carcinoid pulmonar, majoritatea atipic, 8 tumori s-au micșorat semnificativ și toate au arătat o anumită micșorare. În carcinomul neuroendocrin cu celule mari există doar raportări de caz. Deoarece datele sunt puține și retrospective, tarlatamab nu este încă aprobat în aceste tumori; folosirea sa se evaluează în cadrul unui studiu clinic sau prin decizia comisiei multidisciplinare (tumor board).
Tumorile neuroendocrine pulmonare: de la carcinoid la LCNEC
Celulele neuroendocrine sunt celule specializate, prezente în multe părți ale corpului, care secretă substanțe asemănătoare hormonilor. În plămân, din aceste celule se pot dezvolta patru tipuri diferite de tumori. În clasificarea Organizației Mondiale a Sănătății, distincția se face după numărul de diviziuni celulare (mitoze) pe o suprafață de 2 mm² la microscop și după prezența necrozei (zone de țesut tumoral care și-au pierdut viabilitatea). Carcinoidele tipice și atipice sunt numite „tumori neuroendocrine bine diferențiate”, iar LCNEC și cancerul pulmonar cu celule mici, „carcinoame neuroendocrine slab diferențiate” (ce este carcinomul?).
Figura 1 · Cele patru tumori neuroendocrine pulmonare
De la carcinoidul cu creștere lentă la carcinomul cu evoluție rapidă
Și tratamentul acestor tumori diferă. În carcinoidul avansat se folosesc analogi de somatostatină, everolimus, terapia cu peptide marcate radioactiv (PRRT) și chimioterapii pe bază de temozolomidă; răspunsurile sunt însă de cele mai multe ori limitate. În LCNEC se folosește de obicei chimioterapia pe bază de platină și etopozid, ca în cancerul pulmonar cu celule mici, iar la unii pacienți imunoterapia (ghidul despre cancerul pulmonar). Când boala progresează, în ambele grupuri opțiunile eficiente sunt puține.
Ce este DLL3?
DLL3 (ligandul 3 de tip delta) este o proteină implicată în calea de semnalizare Notch, care reglează dezvoltarea celulelor. În celulele adulte normale se află mai ales în interiorul celulei, în aparatul Golgi, iar la suprafață este foarte puțină. În celulele tumorilor neuroendocrine, sub influența unei gene reglatoare principale numite ASCL1, este produsă în cantitate mare și transportată la suprafața celulei. Faptul că se află la suprafață o transformă într-o „adresă” ideală pentru medicamente, iar prezența redusă în țesuturile normale limitează riscul de efecte adverse.
Figura 2 · Unde se găsește DLL3?
Celula normală și celula tumorii neuroendocrine
Totuși, cantitatea de DLL3 variază mult în funcție de tipul de tumoră și de pacient. Într-un studiu pe 155 de tumori neuroendocrine pulmonare îndepărtate chirurgical, colorarea DLL3 în cel puțin jumătate dintre celule a fost găsită în 12% dintre carcinoidele tipice, 24% dintre carcinoidele atipice, 54% dintre LCNEC și 75% dintre cancerele pulmonare cu celule mici. În carcinoidul atipic, un nivel ridicat de DLL3 s-a asociat cu o perioadă mai scurtă fără boală, ceea ce sugerează că DLL3 ar putea semnala un subgrup mai agresiv.
Expresia ridicată de DLL3 în tumorile neuroendocrine pulmonare
Proporția pacienților cu colorare DLL3 în cel puțin 50% dintre celulele tumorale, %. 155 de tumori îndepărtate chirurgical (Alì și colab., 2021).
Cu cât tumora este mai puțin diferențiată (mai agresivă), cu atât DLL3 apare mai frecvent și mai intens. Totuși, în fiecare tip histologic expresia DLL3 variază de la un pacient la altul; de aceea, la pacientul la care se ia în considerare tratamentul, DLL3 trebuie măsurat individual. În carcinoidul atipic, un nivel ridicat de DLL3 s-a asociat cu o perioadă mai scurtă fără boală.
Cum acționează tarlatamab?
Tarlatamab este un anticorp bispecific care angajează limfocitele T (bispecific T-cell engager). Cu un capăt se leagă de molecula CD3 de pe suprafața limfocitelor T ale sistemului imunitar, iar cu celălalt de DLL3 de pe suprafața celulei tumorale. Astfel aduce cele două celule una lângă alta; limfocitul T este activat și distruge celula tumorală cu ajutorul granulelor pe care le eliberează. Acest mecanism sugerează că efectul medicamentului ar trebui să depindă în mare măsură de prezența țintei, adică a DLL3 (anticorpii bispecifici).
Figura 3 · Cum acționează tarlatamab
O punte între limfocitul T și celula tumorală
Dovezile: ce se știe în fiecare tip de tumoră?
Cancerul pulmonar cu celule mici (utilizare aprobată). Aici se află cele mai solide dovezi pentru tarlatamab. În studiul de fază 3 DeLLphi-304, care a comparat tarlatamab cu chimioterapia standard la pacienți a căror boală progresase după chimioterapia pe bază de platină, supraviețuirea mediană a fost de 13,6 luni în grupul cu tarlatamab și de 8,3 luni în grupul cu chimioterapie; tarlatamab a redus riscul relativ cu 40% față de chimioterapie (HR 0,60). Rata de răspuns a fost de 35% față de 20%, iar efectele adverse legate de medicament de grad 3 sau mai mare au fost mai rare cu tarlatamab (27% față de 62%). Pe baza acestor rezultate, FDA a acordat aprobarea completă în noiembrie 2025; în Uniunea Europeană aprobarea a venit în mai 2026 (rezultatele tarlatamab în linia a doua, harta opțiunilor în 2026).
Carcinoidul pulmonar. În decembrie 2024 a fost raportat un răspuns la tarlatamab la un pacient cu carcinoid atipic metastatic, cu expresie puternică de DLL3, a cărui boală progresase în ciuda mai multor tratamente. În august 2026, prima serie, venită de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center, a extins această observație: la 11 pacienți cu carcinoid pulmonar metastatic, tratați anterior cu o mediană de 2 linii de tratament, rata de răspuns a fost de 73% (8/11); controlul bolii a fost obținut la toți pacienții și toate tumorile măsurabile s-au micșorat. La data analizei datelor, boala progresase doar la un pacient, iar mediana supraviețuirii fără progresie nu fusese încă atinsă. La reevaluarea patologică, 3 pacienți au avut cu certitudine carcinoid atipic, iar ceilalți 8 au fost considerați mai compatibili cu un carcinoid atipic. Înainte de tratament, toate tumorile exprimau DLL3.
Aceste rezultate sunt remarcabile în comparație cu ratele de răspuns de 2–25% raportate pentru medicamentele standard în carcinoid. Totuși, studiul este unicentric și retrospectiv, include doar 11 pacienți, pacienții au fost selectați dintre cei DLL3 pozitivi, iar perioada de urmărire este scurtă. Chiar autorii descriu rezultatele ca „generatoare de ipoteze”.
Carcinomul neuroendocrin cu celule mari (LCNEC). Aici dovezile sunt și mai limitate. Într-un caz publicat în iulie 2026 în Japonia, la un pacient cu LCNEC a cărui boală progresase după cinci linii de tratament, tarlatamab a redus încărcătura tumorală cu aproximativ 40%, markerul tumoral pro-GRP a scăzut semnificativ, iar răspunsul a durat 8 luni; singurul efect advers a fost un CRS de grad 1. Dintre cei 48 de pacienți incluși într-o serie multicentrică din practica reală din SUA, doar unul avea LCNEC. Cu obrixtamig (BI 764532), un alt anticorp care angajează limfocitele T și țintește DLL3, un studiu de fază timpurie a raportat răspuns parțial la 60% dintre puținii pacienți cu LCNEC. Un studiu sistematic cu tarlatamab în LCNEC nu a fost încă publicat.
Carcinoamele neuroendocrine extrapulmonare. În carcinoamele neuroendocrine slab diferențiate care pornesc din organe precum tubul digestiv, pancreasul, colul uterin și vezica urinară (NEC extrapulmonar), datele de fază timpurie pe aproximativ 60 de pacienți au arătat o rată de răspuns de aproximativ 40% la pacienții cu expresie ridicată de DLL3 (peste 50% dintre celule) și de 3% (un singur pacient) la cei cu expresie scăzută. Aceste cifre au fost prezentate în iunie 2026 într-o prezentare a unui expert; nu au fost încă publicate ca articol evaluat de colegi (cancerul neuroendocrin de col uterin și DLL3).
Cancerul neuroendocrin de prostată. În studiul de fază 1b DeLLpro-300 au fost tratați 40 de pacienți. La 18 pacienți DLL3 pozitivi (colorare de cel puțin 1%), rata de răspuns a fost de 22%, în timp ce la 13 pacienți DLL3 negativi nu s-a observat niciun răspuns (subtipurile cancerului de prostată).
Răspunsul la tarlatamab în diferite tumori neuroendocrine
Proporția pacienților la care tumora s-a micșorat semnificativ, %. Designul studiilor și numărul de pacienți diferă foarte mult.
În afara studiului de fază 3, datele provin din studii mici, unicentrice sau de fază timpurie; ratele pentru NEC extrapulmonar provin dintr-o prezentare a unui expert, nu dintr-o publicație evaluată de colegi. Cu toate acestea, se observă un tipar comun: răspunsurile se concentrează în tumorile cu expresie ridicată de DLL3. Comparațiile între studii diferite sunt indirecte; grupurile de pacienți, tratamentele anterioare și durata urmăririi diferă.
Figura 4 · Nivelul dovezilor
De la studiul de fază 3 la raportarea de caz
| Tumora | Tipul studiului | Numărul de pacienți | Răspuns | Statutul aprobării |
|---|---|---|---|---|
| SCLC | Fază 3, randomizat (DeLLphi-304) | Sute | 35% (20% cu chimioterapie); supraviețuire 13,6 luni / 8,3 luni | FDA (completă), aprobat în UE |
| Carcinoid pulmonar (majoritatea atipic) | Serie retrospectivă (MSK, 2026) + caz | 11 + 1 | 73%; controlul bolii 100% | Neaprobat |
| LCNEC | Raportări de caz | Cazuri izolate | Cazuri de răspuns parțial | Neaprobat |
| NEC extrapulmonar | Fază 1 (prezentare) | Aproximativ 60 | DLL3 ridicat: ~40%; scăzut: 3% | Neaprobat |
| Cancer neuroendocrin de prostată | Fază 1b (DeLLpro-300) | 40 | DLL3 pozitiv: 22%; negativ: 0% | Neaprobat |
Funcționează DLL3 ca biomarker?
Un biomarker este o caracteristică măsurabilă care arată dinainte la cine va fi eficient un medicament. Pentru DLL3 există două situații diferite. În cancerul pulmonar cu celule mici, DLL3 este prezent la marea majoritate a pacienților (aproximativ 85–94%), astfel încât tarlatamab a fost aprobat fără obligativitatea unui test DLL3; în această boală, testul DLL3 nu este astăzi de rutină. Nici în studiul de fază 3 al medicamentului anterior țintit pe DLL3, Rova-T, rezultatele nu au diferit în funcție de nivelul de DLL3.
În tumorile neuroendocrine rare, situația pare diferită. Deoarece expresia DLL3 este mai variabilă în aceste tumori, este mai important să știm cine are suficientă țintă. Ratele de răspuns de 40% față de 3% în NEC extrapulmonar și de 22% față de 0% în cancerul neuroendocrin de prostată sugerează că DLL3 ar putea fi cu adevărat un ghid în aceste tumori. Și în seria de carcinoid toți pacienții erau DLL3 pozitivi.
Cercetările noi merg și mai departe. Într-un mic studiu publicat ca preprint în februarie 2026, nivelul de DLL3 din ARN-ul tumoral a deosebit cu mare acuratețe pacienții care au răspuns în cancerul pulmonar cu celule mici; în tumorile care au dezvoltat rezistență, DLL3 a scăzut (secvențierea ARN). Un alt studiu, prezentat în aprilie 2026 la congresul AACR, a raportat că nivelul de DLL3 din celulele tumorale circulante în sânge a prezis răspunsul la tarlatamab. Ambele studii sunt mici și așteaptă confirmare.
Figura 5 · Cum se citește colorarea DLL3?
Expresie negativă, scăzută și ridicată
Testul DLL3 se confruntă încă cu unele obstacole. Studii diferite folosesc praguri diferite; evaluarea intensității colorării este parțial subiectivă; nivelul de DLL3 poate varia în diferite zone ale tumorii și în timp. De aceea, astăzi DLL3 nu este un test validat care să răspundă la întrebarea „cine va răspunde sigur”, ci un candidat puternic care poate ghida decizia de tratament. Pentru ca un test să intre în practica clinică, trebuie stabilit prin studii prospective cu ce metodă și la ce prag se măsoară; studiile aflate acum în desfășurare cercetează exact acest lucru (punctele forte și slabe ale imunohistochimiei și ale testelor de biomarkeri, scorurile de colorare PD-L1).
Figura 6 · Cum poate fi folosit testul DLL3 în practică?
Calea propusă pe baza dovezilor actuale
Siguranța: sindromul de eliberare de citokine și efectele adverse neurologice
Deoarece tarlatamab stimulează puternic limfocitele T, cele mai importante efecte adverse ale sale sunt tocmai consecința acestei stimulări. Sindromul de eliberare de citokine (CRS) este o reacție în care substanțele eliberate de celulele imunitare provoacă febră, frisoane, scăderea tensiunii arteriale și nevoie de oxigen; apare de cele mai multe ori la primele doze. Neurotoxicitatea asociată celulelor efectoare imune (ICANS) se poate manifesta prin confuzie, dificultăți de scriere sau de vorbire, tulburări de echilibru și, rar, convulsii. Ambele pot fi tratate cu medicamente precum tocilizumab și corticosteroizi, dacă sunt recunoscute din timp.
Cât de frecvent apare sindromul de eliberare de citokine (CRS)?
Proporția pacienților care au dezvoltat CRS în primul ciclu de tratament, %.
CRS este o reacție imună care apare mai ales la primele doze și se manifestă prin febră, scăderea tensiunii arteriale și nevoie de oxigen. În seria de carcinoid, CRS a apărut la 9 din 11 pacienți, iar la doi a fost de grad 3; autorii subliniază că această rată este semnificativ mai mare decât în studiile de cancer pulmonar cu celule mici. Comparațiile între studii diferite sunt indirecte; grupurile de pacienți, tratamentele anterioare și durata urmăririi diferă.
Frecvența mai mare a CRS în seria de carcinoid este de remarcat. Cauza nu este încă cunoscută; numărul mic de pacienți, metodele diferite de monitorizare sau faptul că celulele carcinoide stimulează altfel sistemul imunitar ar putea juca un rol. Semnificația practică este clară: în tumorile rare, tarlatamab trebuie folosit în centre cu experiență în recunoașterea și gestionarea acestor efecte adverse și sub monitorizare atentă (ghidul de gestionare a efectelor adverse ale tarlatamab, ghidul de preparare și administrare).
Figura 7 · Primele doze și efectele adverse
Doze treptate, monitorizare atentă și semne de alarmă
Alte medicamente țintite pe DLL3
Succesul tarlatamab a accelerat dezvoltarea de noi medicamente care țintesc DLL3. Unele dintre ele au dat, în studii timpurii, semnale de eficacitate și în tumorile neuroendocrine din afara cancerului pulmonar cu celule mici. Sunt cercetate, de asemenea, și alte ținte de suprafață, precum B7-H3 (ce este B7-H3?, ifinatamab deruxtecan).
| Medicament | Tip | Date raportate în tumorile neuroendocrine |
|---|---|---|
| Obrixtamig (BI 764532) | Anticorp care angajează limfocitele T | Răspuns parțial la 60% dintre puținii pacienți cu LCNEC dintr-un studiu de fază timpurie |
| MK-6070 (HPN328) | Anticorp trispecific care angajează limfocitele T | Rată de răspuns de 46% la 13 pacienți cu tumori neuroendocrine din afara cancerului pulmonar cu celule mici |
| Conjugate anticorp-medicament și medicamente radioactive țintite pe DLL3 | Anticorp încărcat cu medicament, radioligand | Studii de fază timpurie în desfășurare |
| Celule CAR-T și CAR-NK țintite pe DLL3 | Terapie celulară | Studii de fază 1 |
Situația în Turcia
- Statutul autorizației de punere pe piață și al rambursării SGK pentru tarlatamab în Turcia nu a putut fi verificat la data redactării acestui articol. În cancerul pulmonar cu celule mici, utilizarea poate fi posibilă prin procurarea medicamentului din străinătate (medicamentele oncologice aduse din străinătate).
- În carcinoid, LCNEC și carcinomul neuroendocrin extrapulmonar, tarlatamab nu este aprobat în nicio țară. La acești pacienți, utilizarea este posibilă doar într-un studiu clinic sau cu aprobarea TİTCK pentru utilizare off-label.
- Colorarea imunohistochimică DLL3 nu se face de rutină în fiecare laborator de anatomie patologică din Turcia; trebuie aflat din timp în ce centru poate fi efectuat testul.
- În tumorile rare, decizia trebuie luată într-o comisie multidisciplinară din care fac parte patologul, oncologul medical și medicul de medicină nucleară; la nevoie, trebuie cerută o a doua opinie.
Întrebări pe care le puteți adresa medicului dumneavoastră
- Tumora mea este un carcinoid tipic, un carcinoid atipic sau un carcinom neuroendocrin? Care sunt numărul de mitoze și valoarea Ki-67?
- Se poate face colorarea DLL3 pe țesutul tumorii mele? Cum va fi raportat rezultatul, ca procent?
- Ce alte opțiuni aprobate și dovedite există pentru tipul meu de tumoră? Pe care le-am încercat deja?
- Este posibil să particip la un studiu clinic cu un medicament țintit pe DLL3? (ce este un studiu de fază 1?)
- Dacă se ia în considerare utilizarea off-label, cum pot avea acces la medicament și în ce centru se va face tratamentul?
- Cum voi fi monitorizat pentru efecte adverse la primele doze? La ce simptome trebuie să vă sun de acasă?
- „Tarlatamab a fost aprobat pentru carcinoid.” Nu. Singura utilizare aprobată este cancerul pulmonar cu celule mici care progresează după chimioterapia pe bază de platină.
- „Dacă 11 pacienți au avut 73% răspuns, toată lumea va răspunde.” Nu. Rezultatele seriilor mici și selectate sunt de obicei mai slabe în studiile mari; în plus, toți pacienții erau DLL3 pozitivi.
- „Dacă DLL3 este negativ, sigur nu va funcționa.” Datele nu sunt suficiente pentru a afirma acest lucru cu certitudine; totuși, în tumorile rare, răspunsurile apar în mare parte în tumorile cu DLL3 ridicat.
- „Același efect este de așteptat și în carcinoidul tipic.” Nu se știe. Seria a cuprins mai ales carcinoide atipice, iar în carcinoidul tipic DLL3 este mai puțin prezent.
- „Fiind imunoterapie, are puține efecte adverse.” Nu. CRS și efectele adverse neurologice pot fi grave și necesită monitorizare atentă într-un centru cu experiență.
Întrebări frecvente
- Este eficient tarlatamab în carcinoidul atipic și carcinomul neuroendocrin cu celule mari?
- Primele date sunt promițătoare. La 11 pacienți cu carcinoid pulmonar, majoritatea atipic, rata de răspuns a fost de 73%, iar tumora s-a micșorat la toți pacienții. În carcinomul neuroendocrin cu celule mari există doar raportări de caz. Deoarece datele sunt puține și retrospective, medicamentul nu este aprobat în aceste tumori.
- Ce este DLL3 și de ce este important?
- DLL3 este o proteină abundentă pe suprafața celulelor tumorilor neuroendocrine, dar foarte puțin prezentă pe suprafața celulelor din țesuturile normale. Tarlatamab se leagă de această proteină și direcționează limfocitele T către tumoră. Cu cât tumora are mai mult DLL3, cu atât probabilitatea ca medicamentul să fie eficient pare mai mare.
- Poate fi folosit testul DLL3 ca biomarker?
- Este un candidat puternic. În carcinomul neuroendocrin extrapulmonar, răspunsul a fost de aproximativ 40% la pacienții cu DLL3 ridicat și de 3% la cei cu DLL3 scăzut; în cancerul neuroendocrin de prostată, de 22% la pacienții DLL3 pozitivi și de 0% la cei negativi. Totuși, pragul și metoda de testare nu au fost încă validate; în cancerul pulmonar cu celule mici testul nu este necesar.
- Care sunt cele mai importante efecte adverse ale tarlatamab?
- Cele mai importante sunt sindromul de eliberare de citokine (febră, scăderea tensiunii arteriale, nevoie de oxigen) și efectele adverse neurologice (confuzie, dificultăți de vorbire). Apar de cele mai multe ori la primele doze. În seria de carcinoid, CRS a apărut la 9 din 11 pacienți; de aceea, tratamentul trebuie făcut în centre cu experiență și sub monitorizare atentă.
Glosar
- Tumoră neuroendocrină (NET)
- Tumoră bine diferențiată, de obicei cu creștere lentă, care se dezvoltă din celule ce secretă substanțe asemănătoare hormonilor; în plămân, carcinoidul tipic și cel atipic.
- Carcinom neuroendocrin (NEC)
- Cancer slab diferențiat, cu creștere rapidă, care provine din aceeași familie de celule; cancerul pulmonar cu celule mici și LCNEC.
- Carcinoid atipic
- Carcinoid pulmonar moderat agresiv, care prezintă mai multe mitoze și/sau necroză focală decât carcinoidul tipic.
- LCNEC
- Carcinomul neuroendocrin cu celule mari; un cancer neuroendocrin pulmonar rar, cu evoluție rapidă.
- DLL3
- Ligandul 3 de tip delta; o proteină abundentă pe suprafața celulelor tumorilor neuroendocrine, care servește drept țintă pentru medicamente.
- Anticorp bispecific care angajează limfocitele T
- Anticorp care se leagă cu un capăt de limfocitul T și cu celălalt de celula tumorală, aducând cele două celule împreună.
- Biomarker
- Caracteristică măsurabilă care ajută la prezicerea răspunsului la un tratament sau a evoluției bolii.
- Imunohistochimie
- Evidențierea unei anumite proteini pe o secțiune de țesut cu ajutorul unui anticorp și al unui colorant.
- Sindromul de eliberare de citokine (CRS)
- Tablou de febră, scădere a tensiunii arteriale și nevoie de oxigen, produs de stimularea excesivă a celulelor imunitare.
- Utilizare off-label
- Folosirea unui medicament în afara bolii pentru care este aprobat, pe baza justificării medicului și cu aprobarea autorității.
Comentariul DROZDOGAN Akademi
Ce ați auzit este, în esență, corect: tarlatamab a produs răspunsuri surprinzătoare în carcinoidul pulmonar, iar dovezile că DLL3 poate servi drept ghid se înmulțesc. Totuși, ne aflăm încă în etapa unui „indiciu puternic”, nu a unui „tratament dovedit”.
⚡ De ce este important
În carcinoidul atipic avansat și în LCNEC, ratele de răspuns la tratamentele standard sunt scăzute, iar opțiunile sunt limitate. Un răspuns de 73% și un control al bolii de 100% într-o serie de 11 pacienți reprezintă un semnal de eficacitate la un nivel pe care nu l-am mai văzut la acești pacienți.
✅ Puncte forte
S-a demonstrat într-un studiu de fază 3 că tarlatamab prelungește supraviețuirea în cancerul pulmonar cu celule mici; așadar, medicamentul în sine este bine cunoscut. Datele din tumori diferite arată în aceeași direcție: când DLL3 este ridicat, răspunsul este mai probabil. În seria de carcinoid, examenul patologic a fost reevaluat centralizat.
⚠️ Limitări
Datele despre carcinoid provin dintr-o serie retrospectivă, unicentrică, de 11 pacienți; perioada de urmărire este scurtă. În LCNEC există doar cazuri izolate. Cifrele pentru NEC extrapulmonar nu provin dintr-o publicație evaluată de colegi. Pragul și metoda testului DLL3 nu sunt standardizate. Frecvența CRS în carcinoid este mai mare decât era de așteptat.
🩺 În practică
La pacienții noștri cu carcinoid atipic și LCNEC în stadiu avansat, la care opțiunile standard au fost epuizate, solicităm colorarea DLL3. Dacă DLL3 este ridicat, căutăm mai întâi opțiuni de studii clinice; dacă nu există un studiu, evaluăm tarlatamab off-label în comisia multidisciplinară, discutând deschis cu pacientul riscurile și incertitudinile. Planificăm tratamentul doar într-un mediu cu experiență în gestionarea CRS și a efectelor adverse neurologice.
❓ Întrebări deschise
Cât de durabile sunt răspunsurile în carcinoid? Este eficient și în carcinoidul tipic? Care este pragul optim pentru DLL3: 1%, 25% sau 50%? Poate DLL3 măsurat în sânge să înlocuiască biopsia? De ce este CRS mai frecvent în carcinoid? Răspunsurile vor veni din studii de fază 2 de tip coș (basket).
Concluzie: tarlatamab este un candidat terapeutic promițător în carcinoidul pulmonar și în alte tumori neuroendocrine care exprimă DLL3, iar DLL3 poate ajuta la selecția acestor pacienți. Totuși, deocamdată această utilizare nu este aprobată; decizia trebuie luată în comisia multidisciplinară, pe cât posibil în cadrul unui studiu clinic și în centre cu experiență.
- Acest articol a fost pregătit în noiembrie 2026.
- Datele despre carcinoid se bazează pe o serie retrospectivă unicentrică (11 pacienți) și pe o raportare de caz, iar datele despre LCNEC pe raportări de caz. Ratele de răspuns pentru NEC extrapulmonar provin dintr-o prezentare a unui expert și nu au putut fi verificate într-o publicație evaluată de colegi.
- Rezultatele unor studii diferite sunt prezentate în același grafic; deoarece grupurile de pacienți și designul studiilor diferă mult, această comparație este indirectă.
- Statutul autorizației și al rambursării tarlatamab în Turcia nu a putut fi verificat. Desenele sunt simplificate. Comentariul Akademi ne aparține.
- Acest articol nu reprezintă un sfat medical; luați deciziile de tratament împreună cu medicul dumneavoastră.
Surse
- Ross JS, Lee J, Ortiz E, Yildirim O, Aly RG, Solanki P, Rekhtman N, Rudin CM. Clinical responses to tarlatamab among patients with pulmonary carcinoid. J Thorac Oncol 2026 (online 6 august 2026). doi:10.1016/j.jtho.2026.104135. sciencedirect.com
- Cooper AJ, Rekhtman N, Baine MK, Thomas MC, Lynch AC, Gentzler RD. First report of response to tarlatamab in a patient with DLL3-positive pulmonary carcinoid: case report. JTO Clin Res Rep 2024;5:100750. doi:10.1016/j.jtocrr.2024.100750. jtocrr.org
- Mizushima R, Yomota M, Togashi S, Kato T, Hosomi Y. A case of large cell neuroendocrine carcinoma (LCNEC) treated with tarlatamab. Int Cancer Conf J 2026;15:439-442. link.springer.com
- Alì G, Di Stefano I, Poma AM, et al. Prevalence of delta-like protein 3 in a consecutive series of surgically resected lung neuroendocrine neoplasms. Front Oncol 2021. doi:10.3389/fonc.2021.729765. frontiersin.org
- OncLive. FDA grants full approval to tarlatamab for extensive-stage small cell lung cancer (DeLLphi-304). Noiembrie 2025. onclive.com
- European Medicines Agency. Imdylltra (tarlatamab) EPAR. Mai 2026. ema.europa.eu
- OncLive. Targeting DLL3 in extrapulmonary neuroendocrine carcinoma (J. Strosberg). Iunie 2026. onclive.com
- OncLive. Clinical development of DLL3-targeted therapies and future directions. 24 iunie 2026. onclive.com
- OncLive. Tarlatamab demonstrates early safety and activity in DLL3+ neuroendocrine prostate cancer (DeLLpro-300; Clin Cancer Res 2025). onclive.com
- Fenton G, Zhang AL, Zhong S, et al. Multi-institution real-world analysis evaluating safety, efficacy, and ctDNA dynamics after tarlatamab in patients with previously treated SCLC and LCNEC. JTO Clin Res Rep 2026;7:100933. sciencedirect.com
- Cieslak Z, et al. Genomic and transcriptomic correlates of response to tarlatamab in small cell lung cancer. medRxiv 2026 (preprint). medrxiv.org
- ecancer. DLL3 expression in circulating tumour cells predicts response to tarlatamab in small cell lung cancer (AACR 2026). ecancer.org
- Pharmacy Times. Targeting DLL3 in small cell lung cancer and other neuroendocrine carcinomas. Februarie 2025. pharmacytimes.com
- ClinicalTrials.gov. Tarlatamab in advanced DLL3-expressing tumors including neuroendocrine neoplasms. NCT06788938. clinicaltrials.gov
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.
