Care este diferența dintre alimentele minim procesate și cele ultraprocesate?

Când intrăm în supermarket și ajungem la raionul bogat în carbohidrați, ne gândim că ar trebui să îl evităm. De ani întregi auzim cât de răi sunt pentru organism și ni se recomandă să stăm departe de ei. Să ne reamintim însă de ce există această recomandare și ce anume ar trebui să evităm.

Este posibil ca în știrile recente despre nutriție să fi întâlnit un termen nou: alimente ultraprocesate! Despre acestea se publică știri cu titlul „alimente de care trebuie neapărat să vă feriți”.

Așadar, care este diferența dintre alimentele procesate normal sau minimal și cele „ultra” procesate, și ce înseamnă aceasta pentru sănătatea dumneavoastră?

Consiliul Internațional pentru Informații Alimentare definește un aliment procesat drept un aliment modificat față de forma sa originală . Încălzirea, pasteurizarea, conservarea în recipiente și uscarea intră toate în această definiție. Unele definiții includ chiar și refrigerarea.

Prin urmare, dacă nu culegem merele direct din pom sau nu bem laptele direct de la vacă, marea majoritate a alimentelor pe care le consumăm sunt, tehnic, procesate. Totuși, tehnicile elementare de preparare și conservare cu siguranță nu transformăalimentele sănătoase, precum cerealele integrale sau legumele congelate, în „junk food”. Simplul fapt că un aliment a trecut printr-un proces nu înseamnă că este nesănătos!

Poate că a venit, așadar, momentul să ne reîmprospătăm perspectiva asupra alimentelor procesate și să acordăm mai multă atenție alimentelor ultraprocesate. În fond, cercetările indică un risc crescut de risc crescut de obezitate și cancer printre problemele generale de sănătate pe care le pot provoca alimentele ultraprocesate, pe care cercetătorii le dau ca exemplu de astfel de produse.

- Subiect conex: Studiul științific care arată legătura dintre alimentele excesiv procesate și cancer

Totuși, limitele care definesc alimentele ultraprocesate sunt mai puțin clare decât cele ale alimentelor procesate în general. Semnificația exactă a termenului variază în funcție de persoana întrebată.

Ideea alimentelor ultraprocesate a fost introdusă pentru prima dată în 2016 de o echipă braziliană de cercetare în nutriție care studia legătura dintre cancer și alimentație.

Un studiu mai amplu, care a folosit înregistrări alimentare repetate pe 24 de ore pentru 3300 de alimente diferite la cei 105 mii de participanți din cohorta franceză NutriNet-Santé, a cercetat legătura dintre alimentele ultraprocesate și cancer .

Potrivit rezultatelor acestui studiu, o creștere cu 10% a proporției alimentelor ultraprocesate din dietă a fost asociată cu o creștere mai mare de 10% a riscului de cancer în general și de cancer mamar. Sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mai bine diferitele dimensiuni ale efectului alimentelor ultraprocesate asupra cancerului: compoziția nutrițională, aditivii alimentari, materialele de contact și contaminanții nou formați.

Ce sunt, mai exact, alimentele ultraprocesate?

Se pare că nu există o singură definiție acceptată, însă unele caracteristici comune conturează noțiunea de alimente ultraprocesate. De exemplu, modificările care transformă un aliment procesat „normal” într-unul ultraprocesat au loc în etapa finală a producției alimentare, numită procesare terțiară .

Cele 3 etape ale procesării alimentelor

Procesarea tipică a alimentelor are loc în trei etape. Înțelegerea acestor trei etape este foarte importantă, deoarece vă poate ajuta să stabiliți independent cât de procesat este un aliment și care sunt standardele dumneavoastră.

Etapele primară și secundară includ preparările de bază care fac alimentele comestibile pornind de la starea lor inițială.

Prima etapă a procesării este să se asigure că alimentul este comestibil. Recoltarea cerealelor, fructele cu coajă lemnoasă și puii sacrificați sunt toate considerate procesare primară. Alimentele care au trecut numai prin această etapă sunt, de obicei, considerate alimente „integrale”. Etapele secundare duc la un produs mai complex, finit, „procesat”. Alimentele ultraprocesatetrec printr-o a treia etapă, în care producătorii le adaugă arome, zahăr, grăsimi și conservanți chimici. Puteți face mici schimbări pentru a modifica proporția alimentelor ultraprocesate din dieta dumneavoastră. Mai jos se găsește un grafic explicativ care prezintă etapele procesării alimentelor și vă ajută să faceți schimbări:

Printre alimentele procesate, unul dintre subiectele care stârnesc cel mai mult interes sunt pastele. Pastele pot apărea în forme diferite, de la cele făcute acasă până la cele ultraprocesate. În ultimii ani au devenit tot mai populare pastele instant, vândute în ambalaje specifice și care pot fi consumate rapid după turnarea apei fierbinți; acestea sunt ultraprocesate. Pastele clasice din grâu integral sau grâu dur, cu condiția să nu li se adauge grăsimi și zahăr, aparțin categoriei minim/puțin procesate. Tăițeii din grâu integral preparați acasă, după rețetele învățate de la cei mai în vârstă, numiți eriște, fac parte din categoria pe care o numim varianta de casă. Totodată, pe rafturile magazinelor crește numărul pastelor apropiate de cele făcute acasă. Pot exista îngrijorări privind cât de corect reflectă producătorii ingredientele produselor, însă se poate considera că produsele care îndeplinesc anumite standarde de calitate le reflectă mai fidel. Puteți înțelege gradul de procesare citind eticheta: produsele excesiv procesate au o listă de „ingrediente” mai lungă. Dacă există adaos de grăsimi și zahăr, pastele respective au devenit ultraprocesate.

Pe scurt, alimentele ultraprocesate sunt probabil ceea ce majoritatea dintre noi considerăm alimente procesate: de exemplu, produsele strălucitoare, ambalate, fără legătură cu natura, din restaurantele fast-food sau de pe rafturile benzinăriilor.

O listă lungă de componente pe etichetăeste cea mai simplă modalitate de a recunoaște un aliment ultraprocesat. Cercetarea din 2016 care a examinat cât de frecvente sunt în dieta americană le numește formule „care, pe lângă sare, zahăr, grăsimi și uleiuri, conțin substanțe neutilizate în prepararea culinară”.

Putem evita alimentele excesiv procesate

Înțelegerea modului în care alimentele sunt excesiv procesate vă poate ajuta să reduceți la minimum consumul de alimente ultraprocesate. A învăța să citiți bine etichetele vă ajută să alegeți produse cu mai puține ingrediente și să reduceți cantitatea de produse ultraprocesate consumate acasă.

Concluzie

Datorită culturii alimentare care persistă de ani de zile, știm ce alimente sunt în general „rele” și „bune”. Nu uitați că toate alimentele „procesate” nu sunt neapărat rele pentru dumneavoastră .

A merge la cumpărături după ce ați mâncat vă permite să faceți alegeri corecte, gândind cu mintea, nu cu stomacul. Așadar, înainte de următoarea vizită la supermarket, pregătirea unei liste de cumpărături și alegerea alimentelor după citirea etichetelor vă pot ajuta să luați deciziile potrivite.

Subiect conex

S-a constatat că produsele din carne procesată cresc și riscul de cancer mamar, pe lângă cel de colon

Când provoacă o substanță cancerigenă apariția cancerului?