7 realități despre știrea că sud-coreenii au transformat celule canceroase în celule sănătoase

Poate fi „îmblânzit” cancerul?

Tratamentele clasice urmăresc, de obicei, distrugerea celulelor tumorale. Deși chimioterapia, radioterapia și imunoterapiile prelungesc viața multor pacienți, pot avea efecte adverse grave: oboseală, imunosupresie, afectarea organelor și scăderea calității vieții... Mai mult, unele cancere pot dezvolta rezistență în timp.

Aici apare o abordare nouă: Transformarea celulelor canceroase în celule sănătoase, în locul distrugerii lor. Cu alte cuvinte, nu „uciderea” celulei canceroase, ci „educarea” ei sau „reamintirea” identității. Aceasta se numește reversia cancerului (revenire) .

În ianuarie 2025, cercetătorii Universității KAIST din Coreea de Sud au publicat în Advanced Science un studiu în care celule de cancer de colon au fost transformate în celule intestinale sănătoase. Analizăm aici realitățile științifice din spatele evoluției și măsura în care studiul reprezintă un punct de cotitură.

1. Celulele canceroase pot fi transformate în celule sănătoase?

Da, în anumite condiții genetice. Studiul KAIST a arătat că reversia cancerului nu este doar teoretică, ci poate fi realizată în laborator. În celule de cancer de colon, cercetătorii au inhibat MYB, HDAC2 și FOXA2 , trei gene reglatoare principale, și au observat transformarea celulelor într-un fenotip asemănător celulelor intestinale sănătoase numite enterocite .

Pentru inhibarea genelor au fost utilizate atât  tehnici de silențiere la nivel ARN (siRNA, shRNA) , cât și reprimare transcripțională la nivel epigenetic (CRISPRi) .

Transformarea nu doar a oprit creșterea necontrolată, ci a normalizat și structurile celulare și expresia genică.

2. Este o idee nouă? Nu. Dar studiul KAIST face un pas înainte

Strategii de transformare similare au mai fost testate:

• 2015, Dow et al. (Cell): În cancerul colorectal, restaurarea genei APC a determinat regresia tumorilor și revenirea celulelor la un fenotip sănătos.

• 2019, Ishay-Ronen et al. (Cancer Cell): Celulele canceroase mamare au fost transformate în adipocite printr-o combinație de inhibitor MEK și rosiglitazonă.

• 2025, KAIST (Advanced Science): Celulele cancerului de colon au fost readuse, prin programare genetică, la celule epiteliale intestinale, țesutul lor de origine.

Ceea ce distinge studiul KAIST este modelarea computerizată a transformării, validarea experimentală și susținerea prin micșorarea tumorilor în modele de șoareci vii.

3. Cum se produce transformarea celulară?

Pe 4252 de celule umane de colon, cercetătorii au dezvoltat modelul computațional BENEIN (Boolean Network Inference and Control). Analizând aproximativ 2000 de interacțiuni ale 522 de gene, modelul a cartografiat „stările atrăgătoare” (attractor states) care determină destinul celular.

Simulările au prezis că inhibarea genelor MYB, HDAC2 și FOXA2 poate trece celulele din starea malignă în cea sănătoasă. Predicțiile au fost confirmate în laborator. Celulele cu aceste gene inhibate au început să se comporte ca enterocitele, nu ca celule tumorale agresive.

Testele pe șoareci au arătat că reprogramarea reduce puternic capacitatea celulelor de a forma tumori.

4. Ar putea funcționa și în alte cancere?

Primul test a vizat cancerul de colon. Mecanisme epigenetice și genetice similare pot exista însă și în alte cancere. Cercetătorii consideră că abordarea ar putea fi aplicată unor tumori mamare, pancreatice sau hematologice.

Fiecare cancer are însă propria arhitectură genetică; genele necesare transformării pot diferi după tipul cancerului.

5. Care sunt avantajele și riscurile?

Avantaje:

• Poate fi mai puțin toxică, deoarece tratează fără a ucide celulele.

• Ar putea să nu afecteze sistemul imunitar.

• Poate reduce dezvoltarea rezistenței.

• Efectele adverse ar putea fi minime.

Riscuri:

• Nu toate celulele se pot transforma complet, ceea ce poate genera risc de tumori noi.

• Nu se știe dacă celulele rămân stabile pe termen lung.

• Deoarece nu a fost testată încă la om, pot exista riscuri de siguranță necunoscute.

6. Cât de aproape suntem de aplicarea clinică?

Metoda a fost testată până acum numai în laborator și în modele animale . Pentru aplicare clinică sunt necesare:

• Studii de siguranță de fază 1,

• Teste de eficacitate de fază 2,

• Studii clinice comparative de fază 3,

• Și dezvoltarea unor tehnologii optime de silențiere genică.

Deși unele metode de silențiere (RNAi, oligonucleotide antisens, CRISPRi) au început deja să fie utilizate, sunt necesare sisteme de transport sigure, eficiente și specifice tumorii pentru MYB, HDAC2 și FOXA2.

7. Începe o nouă eră în tratamentul cancerului?

Studiul poate reprezenta unul dintre pașii importanți ai trecerii de la paradigma „uciderii cancerului” la „educarea cancerului” . Chiar dacă nu înlocuiește terapiile clasice, poate avea un rol complementar, ca abordare mai blândă și mai personalizată.

Metoda ar putea aduce speranță și vârstnicilor sau pacienților care nu tolerează terapiile clasice. În viitor ar putea fi posibile „cocktailuri de reprogramare” adaptate profilului genetic tumoral al pacientului.

Concluzie:

Reversia cancerului începe să depășească domeniul științifico-fantastic. Descifrarea mecanismelor reglatoare genice ar putea permite readucerea celulelor la o identitate sănătoasă. Studiul KAIST oferă unele dintre primele dovezi preclinice. Suntem încă la început, dar direcția poate fi potrivită: un tratament oncologic mai inteligent, mai calm și mai uman.

Știința continuă să surprindă.