Asistente medicale gemene identice – dinamice, exemplare, simpatice și responsabile

Gemenele identice Kerline și Keren Geffrard sunt două surori asistente medicale, exemplare și responsabile, care se fac remarcate în SUA.
Surorile Geffrard au absolvit luna trecută, cu distincție, programul de master al Școlii de Asistență Medicală de la Universitatea Atlantică din Florida. Este al doilea lor master; primul a fost în sănătate publică, în Sunrise, Florida. Plănuiesc să își înceapă curând profesia, apoi să urmeze un doctorat.
Keren, cu 5 minute mai mică și ceva mai vorbăreață decât sora sa, spune: „Facem totul împreună”. „Suntem ca o singură persoană.”

Hotărârea lor de a reuși provine din faptul că au crescut într-o familie numeroasă, cu șase copii, de imigranți haitieni din prima generație. Keren și Kerline sunt copiii mijlocii, iar frații lor mai mici sunt și ei gemeni.
Una dintre gemenele mai mici a murit la 13 ani din cauza unui anevrism cerebral, când Kerline și Keren erau în al doilea an de liceu. Kerline a spus că sora lor mai mică ajunsese la spital cu sânge la ureche, dar, având o dizabilitate și neputând vorbi, nu reușise să explice ce nu era în regulă, iar starea ei fusese diagnosticată greșit.
„A trebuit să ne maturizăm repede.”
Viața gemenelor mai mari a fost mereu împărțită între îngrijirea fraților mai mici cu dizabilități și studii. Au plătit cheltuielile școlare și pe cele ale fraților lor prin împrumuturi și din propriile câștiguri. Amândouă lucrează cu normă întreagă în domeniul sănătății.
Keren colaborează cu Consiliul Regional de Planificare a Sănătății Broward din Florida, coordonând resurse pentru adulții cu HIV/AIDS, iar Kerline lucrează câteva zile pe săptămână în ture de noapte de 12 ore, ca responsabilă de coordonarea unei unități medicale la Spitalul Memorial din apropiere, în Pembroke Pines.
Kerline: „Am știut întotdeauna că vrem să lucrăm în domeniul medical”, a spus ea. În liceu s-au înscris în HOSA, un program pentru elevi destinat viitorilor profesioniști din sănătate (școală de profesii medicale), și au devenit interesate de îngrijirea copiilor. În acea perioadă mergeau frecvent la spital cu frații cu dizabilități, vorbind în numele lor și traducând indicațiile asistentelor pentru părinții care nu știau engleză.
Kerline: „Am observat mereu că asistentele făceau mai mult decât medicii. Au arătat empatie și ne-au apărat mult drepturile”, a spus ea.
Apropierea lor de profesia de asistent medical s-a născut din rolurile de îngrijitoare din familie. Keren: „Nu privești pacientul ca pe o sarcină și îi aperi drepturile. În acest proces încerc orice cale.”, a spus ea.
„Îmi părea rău că părinții noștri nu primeau tot ajutorul de care aveau nevoie. Acum putem ajuta noi. Ne bucură să vedem că putem fi vocea oamenilor”, a adăugat ea.
Surorile, care tind să își termine una alteia propozițiile, au spus că s-au ajutat reciproc și în timpul școlii de asistență medicală. Keren: „Știam că putem urma acest program”, a spus ea. „Nu știam cât de greu va fi. Ne încurajăm reciproc spunând: «Ne descurcăm. Putem face asta. Vom încheia amândouă împreună, puternice».”
Totuși, surorile Geffrard au spus că este extrem de stresant să nu aibă timp pentru ele, din cauza îngrijirii fratelui mai mic, Moise. Când sora sa și-a luat un moment să îi aranjeze cu afecțiune părul, Kerline a spus: „Eram frustrată; viața mea nu îmi aparținea.”
„Când simțeam că renunț și eram obosită, aveam nevoie să povestesc cuiva. Nu trăiam pentru mine. Ea era vocea rațiunii, pentru că Moise ne are doar pe noi.”
Keren a fost de acord. „Trebuie să fim vocea lui Moise și a celeilalte. Nu este deloc corect. Mă pun în locul lui. Mă gândesc cum se simte... Oricât de obosite am fi, vom avea grijă de el. Se bazează doar pe noi.”
Ea crede că asistentele ar trebui să simtă la fel față de pacienții lor.
Referitor la profesia de asistent medical în timpul pandemiei, Kerline a spus că a văzut presiunea asupra colegilor și a celor din domeniu, care fie aveau COVID, fie trebuiau să intre în contact cu pacienți cu COVID. A văzut lupta inițială pentru echipamente de protecție individuală. „Au fost momente când am purtat aceeași mască timp de 3 zile... Uneori asistentele au fost concediate”, a spus ea, mai ales cele în vârstă, care lucrau în domeniu de 30-40 de ani.
Kerline a adăugat că asistentele ar trebui să își facă auzită vocea nu doar pentru pacienți, ci și pentru propria siguranță, și că și-ar dori să nu fie nevoite să lucreze în anumite condiții.
„Pandemia nu ne va opri. Este o provocare pe care suntem pregătite să o depășim.”
Surorile Geffrard au fost de acord că vor să lucreze fie în pediatrie, fie în sănătate comunitară. Au precizat însă că și-ar dori mai multă formare practică față în față. Absolvirea în timpul pandemiei însemnase efectuarea unor clinici virtuale. Kerline: „Vrem să fim competente în ceea ce facem”, a spus ea.
Pentru Keren, scopul de a deveni asistentă este simplu: îi datorează acest lucru memoriei surorii mai mici. „Ea este motivul pentru care am ales asistența medicală. Sper să o pot face mândră.” Fiind gemene, Kerline a împărtășit și ea acest gând.
Surse
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.