Care este relația dintre microbiota intestinală și longevitate?

În corpul uman trăiesc peste aproximativ 30 de trilioane de microorganisme, un număr egal cu cel al tuturor celulelor umane ale unei persoane. Microorganismele care pot fi virusuri, bacterii sau fungi sunt numite microbiotă. Microbiota se găsește cel mai dens în intestin, apoi pe piele. 

Odată cu înaintarea vârstei cronologice (îmbătrânirea în ani), microbiota suferă unele modificări. Totuși, când discutăm despre vârstă, nu este suficient să luăm în considerare doar vârsta cronologică. Vârsta biologică (fiziologică) joacă un rol activ în procesul îmbătrânirii. Îmbătrânirea unei persoane nu este însă un factor suficient pentru modificarea sănătății intestinale. Genetica, alimentația și stilul de viață sunt printre factorii fundamentali care o influențează.

Cum se modifică microbiota odată cu vârsta?

REZUMAT GRAFIC

• De-a lungul vieții umane, microbiota de bază scade odată cu îmbătrânirea.
• În longevitate, diversitatea dependentă de vârstă a speciilor bacteriene nedominante crește.
• Microbiota persoanelor longevive găzduiește bacterii alohtone.
• „Adaptarea la longevitate” pare să includă îmbogățirea bacteriilor intestinale asociate sănătății.

Pentru a cerceta efectul microbiotei intestinale asupra longevității, un studiu publicat în Current Biology a analizat adulți, vârstnici, centenari (persoane de 99-104 ani) și semi-supercentenari (persoane de 105-109 ani), comparând analizele microbiotei acestor participanți în funcție de vârstă.

Studiul a fost realizat în Italia și a inclus în total 69 de participanți. Grupurile erau alcătuite din 24 de semi-supercentenari, 15 centenari, precum și 15 vârstnici și 15 adulți tineri.

Pentru evaluarea obiceiurilor alimentare s-au înregistrat alimentele consumate zilnic; pentru sănătatea mintală a semi-supercentenarilor și centenarilor au fost folosite scala activităților cotidiene și testul de examinare a stării mintale Mini-Mental.

Microbiota intestinală a participanților a fost evaluată prin probe de scaun. Examinarea probelor a arătat că:

• în fiecare grupă de vârstă existau tulpini din familiile Bacteroidaceae, Lachnospiraceae și Ruminococcaceae.

Abundența cumulativă a probelor de scaun, „cumulative abuncance” (densitatea intestinală totală a familiilor Bacteroidaceae, Lachnospiraceae și Ruminococcaceae), a fost examinată în detaliu. S-a observat că abundența cumulativă era, pentru semi-supercentenari, 57,7%, pentru centenari 58,7%, pentru vârstnici 71,1%, iar în grupul adulților 77,8%.

Pentru a înțelege ce genuri bacteriene cresc sau scad odată cu vârsta, au fost analizate și distribuțiile diferitelor familii și tulpini bacteriene în funcție de vârstă.  

• S-a observat că tulpinile Coprococcus, Roseburia și Faecalibacterium din familiile Lachnospiraceae și Ruminococcaceae prezentau o scădere odată cu înaintarea în vârstă. Se consideră că tulpinile Coprococcus și Faecalibacterium fac parte din îmbătrânirea cronologică (numărul anilor trăiți), independent de stilul de viață și alimentație.
• Dimpotrivă, Oscillospira și tulpinile Odoribacter și Butyricimonas din familia Bacteroidales au prezentat o creștere odată cu vârsta. În mod surprinzător, și bacteriile Eggerthella, Akkermansia, Anaerotruncus, Synergistaceae, Bilophila și Christensenellaceae au crescut cu vârsta. Creșterea s-a observat mai ales la semi-supercentenari.

Figura de mai jos: Tipurile microbiotei intestinale care variază între grupele de vârstă

La examinarea datelor:

• În grupul adulților s-au observat tulpini din numai 3 familii bacteriene;
• Mai multe familii bacteriene în grupul vârstnic au fost observate.
• La centenari, o parte dintre aceste genuri dispăreau, apărând tulpini bacteriene din familia neclasificată Mogibacteriaceae.
• Deși existau asemănări între centenari și semi-supercentenari, precum densitatea Mogibacteriaceae, existau și diferențe clare, de exemplu în densitatea Akkermansia și Phascolarctobacterium.

Deși durata vieții variază între țări, putem spune că speranța medie de viață mondială este de 70-80 de ani. Numărul participanților centenari și semi-supercentenari, cu vieți foarte lungi, sporește valoarea studiului.

Analiza detaliilor studiului sugerează că diversitatea numărului familiilor bacteriene intestinale ar putea contribui la longevitate. De exemplu, cercetări recente arată că bacteria Christensenellaceae, prezentă la semi-supercentenari și centenari, ar putea influența pozitiv IMC (indicele de masă corporală) și funcțiile renale. Se consideră că bacteriile familiei Christensenellaceae susțin longevitatea și că densitatea lor intestinală poate fi o trăsătură ereditară. În plus, abundența Akkermansia și Bifidobacterium la semi-supercentenari este cunoscută pentru efectele protectoare împotriva inflamației și de reglare a imunității.

Comentariu & Rezumat

Abundența și diversitatea bacteriilor benefice intestinale au fost asociate cu o microbiotă sănătoasă. Mai ales la semi-supercentenari și centenari, abundența bacteriilor Akkermansia, Bifidobacterium și Christensenellaceae este asociată cu efecte pozitive asupra sănătății. Totuși, nu se știe dacă persoanele centenare și semi-supercentenare, care trăiesc mult peste speranța medie mondială de viață, aveau aceste caracteristici în tinerețe. Nu se știe nici cât au contribuit alimentația și stilul de viață din tinerețe la apariția și abundența acestor bacterii. Numai studiile „pe termen lung” vor arăta dacă bacteriile scad cu vârsta sau reapar pe parcursul unei vieți îndelungate. Este însă clar că nici aceasta nu va fi ușor. Potrivit datelor științifice disponibile, puteți contribui la susținerea microbiotei prin Dieta mediteraneeană, care sporește efectele pozitive ale sănătății intestinale și bacteriilor benefice asupra sănătății umane. De asemenea, exercițiile regulate și obiceiurile de viață care vă susțin sufletește contribuie la îmbunătățirea sănătății intestinale.