Mergi la conținut
Prof. Dr. Mustafa Özdoğan · Medic oncolog

Cum influențează statul pe scaun sănătatea creierului?

Cum influențează statul pe scaun sănătatea creierului?

Datorită posibilităților oferite de tehnologie și știință, viața ne este acum mai ușoară. Cumpărăturile, munca și chiar socializarea au devenit activități pe care le putem rezolva stând jos. Mulți dintre noi petrec acum cea mai mare parte a timpului de veghe așezați pe canapea, la birou sau în mașină. Având în vedere schimbările timpului petrecut în activitate fizică și stând jos, în ultimii 20 de ani cercetătorii au început să studieze efectele statului pe scaun asupra creierului uman.

Un studiu apărut în revista publicată de Asociația Americană de Psihologie, Psychology and Aging , subliniază că, pentru „vârstnici”, contrar a ceea ce se crede, statul jos nu este întotdeauna dăunător creierului și ar putea avea chiar beneficii cognitive.

Acest studiu sugerează că, deși activitatea fizică este benefică pentru sănătatea generală a vârstnicilor, atât timp cât oamenii sunt suficient de activi fizic, lipsa mișcării în anumite perioade ar putea aduce beneficii anumitor capacități cognitive.

Cercetătorii au constatat că

  • activitatea fizică zilnică moderată până la intensă este asociată, inclusiv în privința vitezei perceptive și a raționamentului, cu o inteligență fluidă mai bună (viteza de procesare și memoria, rezolvarea problemelor și raționamentul),
  • în timp ce mai mult timp petrecut stând jos este asociat cu performanțe mai bune la testele de vocabular și raționament.

Detaliile studiului care a evaluat statul pe scaun și funcțiile cognitive la vârstnici

Cercetătorii s-au concentrat pe datele inițiale provenite dintr-un studiu anterior de 6 luni privind o intervenție cu activitate aerobă, pentru 228 de adulți vârstnici cu vârste între 60 și 80 de ani. Participanții au fost selectați cu condiția să fie dreptaci și să nu aibă antecedente de boli neurologice sau psihiatrice. În plus, selecția a ținut cont de rezultatele Mini-Mental State Examination și ale Chestionarului de Stare Mintală (examinarea stării mintale măsoară orientarea persoanei, cunoștințele despre sine și mediul înconjurător, informarea privind evenimentele curente, atenția, memoria pe termen scurt și învățarea, memoria pe termen lung și judecata).

Participanții au purtat timp de 7 zile, în orele de veghe, un dispozitiv cu senzor de mișcare în zona taliei și șoldurilor. Datele au fost clasificate ca timp petrecut stând jos și activitate fizică moderată până la intensă.

Rezultat

Analizând datele obținute, cercetătorii au evaluat inteligența fluidă (viteza de procesare, memoria și raționamentul) și inteligența cristalizată (vocabularul) prin Scala Virginia de Îmbătrânire Cognitivă.

În concluzie, după ajustarea pentru vârstă, sex și diverși factori modificabili socioeconomici, fizici și de sănătate funcțională, timpul zilnic petrecut în activitate fizică moderată până la intensă a fost asociat pozitiv cu inteligența fluidă (viteza perceptivă și raționamentul). În plus, s-a concluzionat că persoanele care petreceau mai mult timp așezate aveau performanțe mai bune la sarcinile de vocabular și raționament.

Punctul forte al cercetăriiaș dori să îl explic prin cuvintele autoarei principale, Aga Burzynska: „În chestionare, persoanele au tendința să își supraestimeze mișcarea zilnică și să subestimeze timpul petrecut stând jos. De aceea, un aspect important al acestui studiu este utilizarea, pentru măsurarea obiectivă a stilului de viață și activității fizice a oamenilor, a unor senzori în locul chestionarelor. Aceasta permite o evaluare mai obiectivă a activității zilnice, mai ales a celei de intensitate redusă.”

Comentariu

Pe baza constatărilor acestei cercetări nu pot susține că ar trebui să stăm mai mult jos, dar consider important să fim cât mai activi fizic și să stimulăm creierul prin activități mintale (de exemplu cititul) și în timpul petrecut așezați. Concluzia pe care trebuie să o desprindem din acest studiu este că alocarea timpului atât pentru activitate fizică, cât și pentru funcțiile cognitive — ceea ce este adesea posibil și stând jos — reprezintă, prin această combinație, una dintre cele mai bune modalități de a ne îngriji creierul.

Surse

Burzynska, A. Z., Voss, M. W., Fanning, J., Salerno, E. A., Gothe, N. P., McAuley, E., & Kramer, A. F. (2020). Sensor-measured sedentariness and physical activity are differentially related to fluid and crystallized abilities in aging. Psychology and Aging. Advance online publication.

Cerere de programare

IA DROZDOGAN

Să explorăm acest articol împreună

Pune întrebări despre articol și citește răspunsurile alături de sursele publicate pe site.

IA DROZDOGAN

Asistentul Drozdogan

Cum influențează statul pe scaun sănătatea creierului?

Pune întrebări despre articol și citește răspunsurile alături de sursele publicate pe site.

Informații despre conversație și confidențialitate

Asistentul Drozdogan răspunde în această conversație. Administratorii autorizați o pot verifica pentru calitate. Nu divulga informații personale.

Răspunsurile folosesc infrastructura OpenAI. Întrebările și răspunsurile sunt prelucrate de acel serviciu; conversațiile sunt stocate pe site-ul nostru. Nu divulga date de identificare, de contact sau informații personale de sănătate.

0 / 1000

Doar pentru informare; fără diagnostic personal sau recomandări de tratament.

Articole conexe

Explorează alte articole despre acest subiect.

Rămâi informat

Primește articole noi și noutăți științifice prin email.

Google Analytics funcționează pe paginile publice independent de această fereastră și poate utiliza cookie-uri analitice. Alegerea de aici controlează doar serviciile externe.