Date noi despre problemele cognitive și cerebrale după Covid-19

Cercetări noi arată că Covid-19 este cauza spitalizării unor pacienți care, după externare, prezintă probleme cognitive și comportamentale.

Cercetătorii au observat, după externare, modificări cognitive, depresie și tulburare de stres posttraumatic (TSSB) la pacienții cu Covid-19 care fuseseră spitalizați atât pentru perioade scurte, cât și pentru perioade lungi.

Într-o conferință de presă, cercetătoarea Elisa Canu de la Unitatea de Cercetare în Neuroimagistică, Departamentul de Neuroștiințe, Institutul Științific IRCCS San Raffaele din Milano, Italia, a spus: „Am arătat că modificările cognitive și comportamentale sunt asociate infecției cu Covid-19 în cele 2 luni de după externare și că acestea persistă parțial în etapa post-Covid.”

Constatările au fost prezentate la Congresul Virtual 2021 al Academiei Europene de Neurologie (EAN).

Afectarea funcțiilor cognitive executive după Covid

Cercetări anterioare oferiseră date potrivit cărora aproximativ 30% dintre persoanele care au trecut prin Covid-19 aveau tulburări cognitive, iar 30-40% aveau tulburări psihopatologice, precum anxietate și depresie.

Aceste probleme au fost asociate cu severitatea simptomelor respiratorii acute, neuroinflamația declanșată de infecție, modificările cerebrovasculare și / sau neurodegenerarea. Totuși, nu este clar dacă aceste probleme persistă în etapa post-Covid.

Cercetătorii au examinat caracteristicile cognitive și psihopatologice la 49 de pacienți care se prezentaseră la serviciul de urgență al unui spital și aveau Covid-19 confirmat. Au examinat acești factori la 2 luni (faza subacută) și la 10 luni (etapa post-Covid).

Vârsta medie a participanților era de 61 de ani (40 – 75), iar 73% erau bărbați. Majoritatea aveau cel puțin un factor de risc cardiovascular, precum hipertensiune (55%), fumat (22%) și dislipidemie (55%).

Dintre cei internați, 71% aveau un examen neurologic anormal, 59% hipogeuzie (reducerea simțului gustului), 45% hiposmie (reducerea simțului mirosului), 39% dureri de cap, iar 20% confuzie sau somnolență. În timpul spitalizării, 27% au primit ventilație neinvazivă.

Pe lângă evaluările cognitive și neurologice, participanții au efectuat, la 2 luni după externare, IRM (imagistică prin rezonanță magnetică). Cercetătorii au obținut date despre substanța cenușie, substanța albă și volumul cerebral total.

La 2 luni după externare, 53% dintre pacienți prezentau cel puțin un deficit cognitiv. Majoritatea deficitelor priveau funcțiile executive, inclusiv dificultăți de planificare, atenție și rezolvare a problemelor (16%). În plus, unii participanți aveau probleme de memorie (6%) sau tulburări vizuospațiale (6%). Aproape un sfert (23%) se prezentaseră cu o combinație de simptome legate de disfuncția executivă.

Mai multe deficite cognitive asociate unui nivel scăzut de oxigen

Mai mult de o treime dintre pacienți (16%) prezentau simptome de depresie și TSSB (18%). Pacienții sub 50 de ani aveau mai multe disfuncții executive, iar aceste simptome afectau 75% dintre pacienții mai tineri. Elisa Canu a spus: „Explicația noastră este următoarea: tinerii sunt spitalizați în situații mai grave.” De asemenea, Canu a spus că, în timpul spitalizării, pacienții pot fi „permanent în alertă” și pot beneficia de intervenții structurate pentru problemele cognitive și comportamentale.

Simptomele respiratorii mai severe la internare erau asociate semnificativ cu deficitele din faza subacută.

Canu: „Nivelurile scăzute de oxigen din creier pot duce la confuzie și dureri de cap și pot provoca problemele cognitive pe care le-am observat.”

Hiperintensitățile substanței albe erau asociate cu deficite cognitive în această etapă (P < 0,001 pentru memoria verbală și evocarea întârziată).

Canu: „Aceste leziuni ale substanței albe ar fi putut exista anterior, probabil din cauza factorilor de risc cardiovascular prezenți în acest grup de pacienți, și ar fi putut amplifica tulburările de memorie pe care le-am observat.”

Cercetătorii nu au găsit o relație semnificativă între performanța cognitivă și volumul cerebral. Canu a remarcat că problemele cognitive și psihopatologice sunt asociate. De exemplu, a spus că un pacient cu TSSB sau depresie poate avea probleme de atenție ori memorie.

În etapa post-Covid, simptomele cognitive au scăzut de la 53% la 36%; din nou, deficitul cel mai frecvent era reprezentat de simptomele combinate de disfuncție. Canu: „Încă nu știm dacă aceste modificări sunt o consecință a infecției. De asemenea, nu știm dacă sunt reversibile sau fac parte dintr-un proces neurodegenerativ.”

Cercetătorii intenționează să urmărească acești pacienți în continuare. Canu a mai spus: „Cu siguranță avem nevoie de o urmărire mai lungă și de grupuri mai mari de pacienți, dacă este posibil, pentru a vedea dacă aceste probleme cognitive și psihopatologice se ameliorează într-un fel”.

Rezultatele studiului subliniază necesitatea monitorizării neuropsihologice și neurologice a pacienților cu Covid-19. În final, Canu a adăugat că antrenamentul de stimulare cognitivă și activitatea fizică, preferabil în aer liber, pot fi benefice.

*

SUBIECTE CONEXE

• Covid-19 Statistici actualizate la nivel mondial și în Turcia
• Ultimele știri și evoluții științifice despre coronavirus

Gestionează preferințele pentru a vedea conținutul extern

Gestionează preferințele pentru a vedea conținutul extern