Loviturile repetate la cap și demența: cele mai puternice dovezi anatomopatologice de până acum
În acest articol
Stadiile avansate ale encefalopatiei traumatice cronice (ETC), întâlnită la persoanele expuse la lovituri repetate la cap, cresc riscul de demență de 4.5 ori. Există însă o constatare surprinzătoare: tulburările de dispoziție s-ar putea să nu fie direct legate de aceste leziuni cerebrale.
La 27 ianuarie 2026, Alzheimer's & Dementia a publicat un amplu studiu de autopsie, care a analizat peste 600 de donatori de creier și a arătat că neuropatologia encefalopatiei traumatice cronice (ETC) în stadiu avansat crește semnificativ riscul de demență, independent de toate celelalte boli neurodegenerative.
Designul studiului: identificarea efectului „pur”
Cercetătorii au analizat, folosind băncile de creiere ale Universității din Boston și ale altor centre, creierele unui total de 614 donatori . Toți acești donatori fuseseră expuși, pe parcursul vieții, la lovituri repetate la cap (RHI).
- Cu ETC: 366 de persoane
- Fără ETC: 248 de persoane
Aspectul cel mai important al studiului a fost că donatorii care prezentau alte boli cerebrale majore, precum boala Alzheimer, demența cu corpi Lewy sau boala neuronului motor, au fost excluși din studiu. Astfel, cercetătorii au putut izola efectul leziunilor cerebrale specifice ETC (acumularea proteinei tau) asupra funcțiilor cognitive.
Rezultate: riscul se multiplică în stadiile avansate
Studiul a arătat că riscul de demență crește semnificativ odată cu progresia stadiului ETC. În special ETC în stadiul 3 și în stadiul 4 a fost identificată drept principalul factor responsabil de deteriorarea cognitivă.
Care este situația în stadiile incipiente?
O constatare interesantă și importantă a fost aceea că între ETC în stadiul 1 și în stadiul 2 (formă ușoară) și demență nu s-a găsit o asociere semnificativă statistic. Cercetătorii precizează că, în aceste stadii incipiente, leziunile cerebrale (acumularea de tau) ar putea să nu fi atins încă o intensitate suficientă pentru a produce manifestări clinice.
Constatare surprinzătoare: dispoziția nu este afectată?
ETC este asociată de obicei cu depresia, izbucnirile de furie și comportamentele impulsive. În acest studiu însă, între severitatea ETC și tulburările de dispoziție sau de comportament raportate de apropiații pacienților nu s-a găsit nicio legătură.
Acest lucru sugerează că depresia sau agresivitatea frecvent întâlnite la sportivi ar putea fi determinate de durerea cronică, tulburările de somn, schimbările stilului de viață sau alți factori, mai degrabă decât direct de leziunile cerebrale asociate ETC. Potrivit cercetătorilor, acest lucru ar putea fi, de fapt, o veste bună , deoarece ar putea însemna că aceste simptome au cauze tratabile.
Se apropie sfârșitul confuziei diagnostice?
Acest studiu atrage atenția asupra unei probleme întâlnite frecvent în practica clinică: pacienții cu ETC primesc adesea, în mod eronat, diagnosticul de Alzheimer. Studiul a constatat că 40% dintre pacienții care aveau ETC în stadiu avansat, dar fără patologie Alzheimer, fuseseră diagnosticați greșit cu „Alzheimer” în timpul vieții.
Știm acum mai clar că pierderile de memorie și deteriorarea cognitivă observate la persoanele cu antecedente sportive pot avea o bază biologică (ETC) diferită de cea a bolii Alzheimer clasice. Acest lucru arată cât de important va fi să putem deosebi ETC de Alzheimer și să aplicăm tratamentul corect, cu ajutorul analizelor de sânge și al biomarkerilor care vor fi dezvoltați în viitor. În plus, constatarea că simptome precum depresia ar putea fi independente de ETC sporește speranța că acești pacienți ar putea beneficia de sprijin psihiatric.
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.
Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.