Remdesivir, medicamentul cel mai aproape de aprobare pentru COVID-19, și primele rezultate clinice

Ne confruntăm cu o pandemie de doar 4 luni, însă gravitatea situației face ca eforturile de găsire a unor tratamente noi să fie mai intense decât au fost vreodată pentru vreo boală. Toată lumea se întreabă când va apărea, pentru boala COVID-19 provocată de noul coronavirus, un tratament specific. În mod normal, aprobarea unui medicament sau tratament nou durează 5-10 ani, însă este evident că, în această pandemie, lumea nu dispune de un asemenea interval.
Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) folosește termenii „acces extins” sau „acces la medicament în scop umanitar”, în engleză Expanded Access ori Compassionate-use, pentru utilizarea unor medicamente neaprobate sau a unor dispozitive medicale la pacienți în stare gravă, cu viața în pericol. Remdesivir, în pandemia de COVID-19, este unul dintre medicamentele folosite în aceste zile de medici la pacienții în stare gravă. La 10 aprilie 2020, New England Journal of Medicine , una dintre cele mai importante reviste științifice medicale, a publicat pentru pacienții cu COVID-19 sever rezultatele promițătoare ale unui studiu clinicdespre remdesivir. Studiul a fost realizat cu 61 de pacienți, între 25 ianuarie și 7 martie 2020.
Care este mecanismul antiviral al remdesivirului?
Remdesivir este un promedicament care se metabolizează în celulă, transformându-se în forma activă, un analog al adenozin-trifosfatului; se administrează prin perfuzie intravenoasă. Compusul acționează prin inhibarea enzimei numite RNA-polimerază virală. Eficacitatea remdesivirului împotriva mai multor familii de virusuri, filovirusuri precum Ebola și coronavirusuri precum SARS-CoV și MERS-CoV, fusese deja demonstrată in vitro, în laborator. În ultimele luni, tot studiile in vitro au arătat eficacitate împotriva noului coronavirus (SARS-CoV-2).
Pe baza studiilor anterioare efectuate la aproximativ 500 de persoane, inclusiv voluntari sănătoși și pacienți tratați pentru infecția acută cu Ebola, remdesivir pare să aibă un profil de siguranță clinică adecvat.
Câțiva termeni medicali folosiți în articol:
- Intubație: Introducerea unui tub de intubație în trahee după adormirea pacientului prin anestezie. La pacienții cu insuficiență respiratorie oferă o cale sigură pentru circulația aerului între ventilatorul mecanic și pacient.
- Extubație: Scoaterea tubului de intubație și deconectarea pacientului de la aparatul de ventilație.
- Ventilație mecanică invazivă: Realizarea respirației cu un ventilator mecanic după intubarea pacientului.
- Ventilație mecanică neinvazivă: Susținerea respirației la un pacient neintubat, cu un aparat de ventilație și o mască specială.
Pentru selectarea pacienților cu COVID-19 eligibili au fost utilizate următoarele criterii:
- Spitalizare.
- Test RT-PCR (reacție de polimerizare în lanț cu revers-transcriptază) care confirmă infecția cu SARS-CoV-2.
- Saturație a oxigenului de 94% sau mai mică în aer ambiental ori necesitatea suplimentării cu oxigen.
- O valoare a ratei de filtrare glomerulară (RFG) de cel puțin 30 ml și valori ALT și AST sub 5 ori limita superioară a normalului, adică absența insuficienței renale și hepatice în analizele sanguine.
Înainte de detaliile studiului despre remdesivir, să prezentăm de la început rezultatele clinice:
Efectul remdesivirului asupra ameliorării clinice
Figura 1. Necesarul de oxigen la început și după tratament. Procentele pentru fiecare categorie de suport cu oxigen au fost calculate în funcție de categoriile inițiale ale pacienților. Ameliorarea este marcată cu albastru, lipsa schimbării cu bej, iar agravarea cu gri. Ventilația invazivă include ventilația mecanică invazivă și ECMO; cea neinvazivă include oxigenul nazal cu debit înalt și ventilația neinvazivă cu presiune pozitivă.
Într-o urmărire mediană de 18 zile după prima doză de remdesivir, 36 dintre cei 53 de pacienți (68%) au trecut într-o categorie mai bună de suport cu oxigen, iar 8 (15%) s-au agravat. S-a înregistrat ameliorare la toți cei 12 pacienți care respirau aer ambiental sau primeau oxigen cu debit mic și la 5 dintre cei 7 cu ventilație neinvazivă, susținere cu presiune pozitivă fără intubație.
Este remarcabil că 17 dintre cei 30 de pacienți cu ventilație invazivă (57%) au fost extubați și că 3 dintre cei 4 care primeau ECMO nu au mai avut nevoie de aceasta.
La ultima evaluare, 25 dintre cei 53 de pacienți fuseseră externați: 8 dintre cei 34 cu ventilație invazivă și 17 dintre cei 19 cu oxigen neinvaziv. Potrivit analizei statistice, ameliorarea clinică totală după urmărirea de 28 de zile a fost de 84% (95%; 70-99).
Efectul asupra mortalității
Dintre cei 53 de pacienți care au încheiat schema de remdesivir, 7 (13%) au decedat: 6 dintre cei 34 cu ventilație invazivă și 1 dintre cei 19 cu oxigen neinvaziv. Mortalitatea a fost mult mai mare la cei cu vârsta de cel puțin 70 de ani: raport de hazard 11,34; 95%, 1,36-94,17.
Detaliile studiului
Planul terapeutic a fost următorul: în prima zi, o doză intravenoasă de încărcare de 200 mg, apoi remdesivir intravenos, 100 mg de 1 dată pe zi timp de 9 zile. Celelalte tratamente de susținere au fost lăsate la decizia medicului. Urmărirea a fost stabilită la 28 de zile de la începerea tratamentului sau până la externare ori deces.
Au fost analizate principalele evenimente clinice: necesarul de suport respirator, de la aer ambiental la oxigen cu debit mic, oxigen nazal cu debit înalt, ventilație neinvazivă cu presiune pozitivă, ventilație mecanică invazivă și oxigenare extracorporală prin membrană (ECMO), externarea, reacțiile adverse raportate și decesul. Cercetătorii au calculat proporția pacienților cu ameliorare clinică. Aceasta a fost definită ca externare și/sau o scădere cu 2 trepte față de valoarea inițială pe scala ordinală modificată recomandată de WHO și R&D Blueprint Group.
Scala ordinală modificată cuprinde următoarele categorii:
- Fără necesitatea tratamentului în spital.
- Necesitatea spitalizării, fără necesar de oxigen.
- Necesitatea spitalizării și a oxigenului.
- Necesitatea spitalizării și a oxigenului nazal cu debit înalt și/sau a ventilației mecanice neinvazive.
- Necesitatea spitalizării și a ventilației mecanice invazive și/sau ECMO.
- Deces.
În total, 61 de pacienți au primit cel puțin o doză de remdesivir înainte de 7 martie 2020. Dintre aceștia, 7 au fost excluși din cauza datelor insuficiente după evaluarea inițială și 1 din cauza raportării greșite a datei începerii tratamentului. Din cei 53 rămași, 40 (75%) au încheiat 10 zile de remdesivir, 10 (19%) au primit tratament între 5 și 9 zile, iar 3 (6%) mai puțin de 5 zile. Pacienții proveneau din SUA, 22; Japonia, 9; Italia, 12; Austria, 1; Franța, 4; Germania, 2; Țările de Jos, 1; Spania, 1; și Canada, 1.
Dintre pacienți, 40 (75%) erau bărbați; vârstele variau între 23 și 82 de ani, cu mediana de 64. Inițial, majoritatea, 34 [64%], necesitau ventilație invazivă: 30 ventilație mecanică și 4 ECMO. Durata mediană a ventilației mecanice invazive înainte de remdesivir era de 2 zile. Cei care necesitau inițial ventilație invazivă tindeau să fie mai vârstnici, mediană 67 față de 53, bărbați, 79% față de 68%, să aibă ALT seric mai mare, 48 U/L față de 27 U/L, și creatinină mai mare, 0,90 mg/dL față de 0,79 mg/dL, precum și mai multe comorbidități: hipertensiune [26% față de 21%], diabet zaharat [24% față de 5%], hiperlipidemie [18% față de 0%] și astm [15% față de 5%]. Durata mediană a simptomelor înainte de tratament a fost de 12 zile, fără diferență importantă între cei cu ventilație invazivă și cei cu ventilație neinvazivă.
Siguranță și reacții adverse
În total, 32 de pacienți (60%) au avut reacții adverse. Cele mai frecvente au fost creșterea enzimelor hepatice, diareea, insuficiența renală și hipotensiunea, în general mai frecvente la cei cu ventilație invazivă. La 12 pacienți (23%) s-au raportat reacții adverse grave: insuficiență multiplă de organe, șoc septic, leziune renală acută și hipotensiune. Din cauza severității reacțiilor adverse, 4 pacienți (8%) nu au putut continua remdesivirul.
Concluzie
Studiul este un raport observațional despre remdesivir într-un grup mic de pacienți cu COVID-19 sever. Studii mai ample, randomizate și controlate cu placebo, sunt în desfășurare și vor oferi curând date cu un nivel mai ridicat de dovezi. Totuși, cele mai bune date disponibile până acum despre studiile de tratament pentru COVID-19 sunt prezentate în acest raport. Pe parcursul unei urmăriri mediane de 18 zile, reducerea necesarului de oxigen a fost observată la 68% dintre pacienți, iar mortalitatea totală a fost de 13%. Într-un studiu recent randomizat, controlat cu placebo, despre lopinavir și ritonavir, mortalitatea la 28 de zile a fost de 22%. Trebuie remarcat că, la început, doar 1 dintre cei 199 de pacienți avea ventilație invazivă. În seriile de cazuri și studiile de cohortă, realizate în principal în China, mortalitatea raportată a variat între 17% și 78%. Un studiu din Wuhan cu 201 pacienți aflați pe ventilație invazivă a raportat o mortalitate de 22%. În acest context, mortalitatea de 13% din studiul remdesivirului ar putea fi semnificativă și prin gravitatea bolii participanților. Însă trebuie avute în vedere urmărirea scurtă, numărul mic de participanți, posibilele date lipsă și diferențele dintre clinici în tratamentele de susținere. Până când asemenea factori vor fi excluși prin studii mai ample, randomizate și controlate cu placebo, nivelul dovezilor din acest raport rămâne relativ scăzut.
TOATE ARTICOLELE NOASTRE DESPRE CORONAVIRUS
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.