Singurătatea și izolarea socială lasă urme chiar și în sângele nostru

Se știe de mult că singurătatea și izolarea socială sunt asociate cu efecte nefavorabile asupra sănătății. Legătura acestor stări emoționale cu bolile cardiovasculare (BCV), diabetul și decesul prematur a fost demonstrată științific. Mecanismele biologice nu sunt însă pe deplin elucidate. Subiectul devine și mai important în lumea actuală, odată cu digitalizarea tot mai mare și reducerea relațiilor sociale.

Noi descoperiri: urmele moleculare ale izolării sociale

Cercetători de la Universitatea Cambridge și Universitatea Fudan din Shanghai au analizat datele a peste 40 de mii de participanți din UK Biobank și au arătat că singurătatea și izolarea socială sunt asociate cu proteinele din sânge. Studiul a fost publicat la 3 ianuarie 2025 în Nature Human Behavior .

Principalele rezultate ale studiului despre singurătate

• 9% dintre participanți au declarat că sunt izolați social, iar 6% că se simt singuri.
• Într-o urmărire medie de 14 ani:
  • 2695 de persoane au dezvoltat boli cardiovasculare,
  • 892 au dezvoltat demență,
  • 1703 au dezvoltat diabet de tip 2,
  • 1521 au avut depresie,
  • 983 au suferit un accident vascular cerebral și
  • 4255 au decedat.

Proteine asociate cu singurătatea

• Au fost identificate 175 de proteine asociate cu izolarea socială și 26 cu singurătatea.
• Mecanismele biologice ale singurătății și izolării sociale se suprapuneau în mare măsură, în proporție de 85%.
• O parte importantă a acestor proteine era asociată cu inflamația, apărarea antivirală și răspunsurile imune.
• În special, singurătatea a fost asociată cu niveluri crescute ale proteinelor de origine cerebrală GFRA1, ADM, FABP4, TNFRSF10A și ASGR1. Aceste proteine au fost corelate cu modificări ale regiunilor cerebrale care gestionează funcțiile emoționale și sociale.

Implicații clinice și prescripții sociale

Acesta este unul dintre primele studii ample care explică la nivel biologic efectele singurătății și izolării sociale asupra sănătății. Prof. Barbara Sahakian, unul dintre autori, atrage atenția asupra conceptului de „prescripție socială” în combaterea singurătății:

• Medicii pot îndruma pacienții care se simt singuri spre activități sociale locale, grupuri sportive sau organizații de voluntariat.
• Participarea la activități de grup întărește sprijinul social și reduce stresul.

Opinia specialistului

Dr. Dilip V. Jeste, directorul Rețelei Globale de Cercetare în Sănătate Mintală, afirmă: „Studiul oferă o imagine amplă a urmelor biologice lăsate de singurătate și izolare socială în plasma sanguină.” El subliniază însă că rezultatele trebuie confirmate în alte seturi mari de date.

Concluzie

Singurătatea și izolarea socială sunt probleme importante de sănătate publică, având consecințe biologice, nu doar psihologice. Identificarea precoce și extinderea programelor de sprijin social pot avea un rol esențial în prevenirea problemelor de sănătate asociate singurătății. După cum arată și Organizația Mondială a Sănătății, combaterea singurătății este acum o prioritate globală de sănătate publică.

Studiul arată cât de mult ar putea influența prevenirea singurătății sănătatea generală și amintește încă o dată importanța relațiilor sociale pentru sănătate.