Câinii care detectează cancerul de prostată

Cancerul de prostată, la nivel mondial, este a doua cauză de deces prin cancer la bărbați. Pentru cancerul de prostată este necesară o strategie de diagnostic mai sensibilă și mai specifică / cu specificitate mai mare decât screeningul prin antigenul specific prostatic (PSA). 

Încrederea în nasul sensibil al câinilor pentru diagnosticul cancerului

Testele de screening utilizate pe scară largă pentru antigenul specific prostatic (PSA) pot omite această afecțiune la bărbații cu cancer de prostată agresiv sau pot indica un cancer agresiv în situații cu risc scăzut. Cercetarea testelor alternative continuă. Există, de asemenea, un studiu care arată că pot fi dresați câini să ofere rezultate foarte precise, detectând cancerul de prostată din probe de urină. Totuși, screeningul oncologic la scară largă cu ajutorul câinilor ar fi nepractic.

Florin examinează un carusel care conține probe de urină de la bărbați cu sau fără cancer de prostată. Oprindu-se și privind proba, indică proba pozitivă pentru cancer și este recompensat pentru alegerea corectă.

Combinarea abilităților câinilor cu inteligența artificială

Guest și colegii săi au pornit să combine puternica capacitate olfactivă a câinilor cu alte metode promițătoare de detectare, precum inteligența artificială, pentru a scoate la lumină noi perspective care ar putea ajuta la dezvoltarea testelor de diagnostic pentru cancerul de prostată.

Cercetătorii au dresat doi câini să detecteze cancerul de prostată agresiv dintr-o probă de urină. În cazul cancerului de prostată foarte agresiv, cu scorul Gleason 9, acești câini au demonstrat în detectare o sensibilitate de 71% (capacitatea de a identifica cazurile cu adevărat pozitive) și o specificitate de 70–76% (capacitatea de a identifica corect cazurile negative).

(A) Câinii participanți la experiment: Florin și Midas. (B) Recipientele în care adulmecau probele. (C) Brațele pe care erau așezate recipientele metalice de testare care conțineau probele. (D) Compararea probelor de control cu biopsie negativă și a probelor de cancer în experimentul dublu-orb.

Echipa a aplicat, de asemenea, două metode de detectare în laborator probelor de urină: cromatografie gazoasă – spectrometrie de masă (GC-MS) a compușilor volatili și analiza speciilor microbiene prezente în mod natural în urină. Ambele metode au evidențiat diferențe semnificative între probele negative și cele pozitive pentru cancer.

În cele din urmă, cercetătorii au folosit datele câinilor și, pentru a identifica anumite porțiuni ale datelor de spectroscopie care au contribuit semnificativ la diagnosticele lor, au pus în funcțiune o rețea neuronală artificială (un tip de aplicație de inteligență artificială). Constatările au arătat că studii mai ample ar putea integra mai bine aceste metodologii foarte diferite pentru a îmbunătăți detectarea cancerului de prostată avansat și a contribui la dezvoltarea unor noi instrumente de diagnostic care reproduc capacitatea olfactivă a câinilor.

Un comentariu al autorilor studiului: „Am arătat că este posibilă imitarea performanței câinelui prin senzori și creiere; acum este rândul introducerii acestei tehnologii în fiecare telefon inteligent.”