Ce au făcut diferit țările asiatice în care a început epidemia de coronavirus? Ce lecții ar trebui să învețe țările occidentale?

La scurt timp după ce a început în China, cu câteva luni în urmă, epidemia de noul coronavirus a putut fi ținută sub control în unele țări din Asia. Singapore, Hong Kong și Taiwan au reușit toate să mențină numărul cazurilor relativ scăzut, deși se află aproape de China, principala sursă a virusului. Ulterior însă, cazurile de boală provocată de noul coronavirus (COVID-19) au crescut rapid în Europa și America. După creșterea accentuată a numărului de cazuri, țările occidentale au luat măsuri severe, precum închiderea școlilor și a orașelor.
Lecția 1: Luați situația în serios și acționați rapid
Pentru a ține epidemia sub control trebuie testate grupuri largi de populație, izolate persoanele purtătoare ale bolii și mărită distanța socială. Experții în sănătate sunt de acord asupra acestui lucru. Deși în Occident se aplică acum măsuri similare, momentul este important. Multe țări par să fi întârziat. Tikki Pangestu, fost responsabil al politicii de cercetare la Organizația Mondială a Sănătății (OMS), descrie situația astfel: „După începerea epidemiei în China, Anglia și America au avut două luni, dar aveau impresia că «China este foarte departe, nu se va întâmpla nimic» și au ratat o ocazie importantă”. China a raportat pentru prima dată OMS, la 31 decembrie, „un caz misterios de pneumonie asemănătoare SARS”. În acel moment transmiterea de la om la om nu fusese confirmată și se știau puține despre virus, dar în trei zile Singapore, Taiwan și Hong Kong intensificaseră controalele la frontiere; Taiwan îi verifica chiar pe pasagerii sosiți din Wuhan înainte să coboare din avion. Pe măsură ce oamenii de știință au aflat mai multe despre virus, s-a aflat că și persoanele fără simptome îl pot transmite. Astfel, importanța testării a devenit și mai evidentă.
Lecția 2: Extindeți testarea și faceți-o accesibilă
Primele cazuri din Coreea de Sud au crescut și ele foarte rapid. Totuși, Coreea de Sud a dezvoltat rapid un test pentru virus și până acum au fost testate peste 290 de mii de persoane. În Coreea de Sud continuă să se efectueze zilnic aproximativ 10000 de teste gratuite. Țara mai trecuse printr-o situație asemănătoare: după epidemia de MERS (Middel East Respiratory Syndrome) din 2015, care a provocat 35 de decese, a creat un sistem rapid de aprobare a testelor pentru boli infecțioase. Ooi Eng Eong, profesor de boli infecțioase la Universitatea Națională din Singapore, spune: „Metodele Coreei de Sud de depistare în populație și rapiditatea cu care a acționat au fost cu adevărat impresionante”. America și Anglia au urmat însă o cale diferită de cea a Coreei de Sud. America a amânat inițial testarea, iar primele kituri de testare erau defectuoase. Laboratoarele private întâmpinau dificultăți în obținerea aprobării pentru aceste teste. Mulți oameni au avut dificultăți să se testeze, iar testele erau și scumpe. În cele din urmă, testarea gratuită pentru toți a fost prevăzută prin lege. În același timp, Anglia anunțase că vor fi testate numai persoanele care se prezintă la spital. Acest lucru îngreuna identificarea cazurilor infectate cu coronavirus care aveau simptome (semne) mai ușoare. Prof. Pangestu spune: „Unele țări nu au suficiente kituri de testare. Or, testarea amplă este prioritatea principală în epidemii. Testarea persoanelor cu simptome care nu trebuie internate, dar răspândesc virusul, ar putea fi cea mai importantă metodă de a opri epidemia ”.
Lecția 3: Urmărire și izolare
Deși testarea persoanelor cu simptome este importantă, nu este suficientă. Urmărirea celor cu care au intrat în contact este un alt punct-cheie. În Singapore, anchetatorii au urmărit cu ajutorul camerelor contactele a peste 6 mii de persoane, iar persoanele suspecte au fost testate și izolate individual până când rezultatele lor au ieșit negative. Contactele au fost urmărite în mod asemănător și în Hong Kong. Acolo s-a mers chiar până la urmărirea traseului pacienților cu două zile înainte de apariția simptomelor. În plus, în aceste țări au fost aplicate măsuri coercitive pentru a asigura rămânerea acasă a persoanelor cărora li s-a cerut izolarea individuală. În Hong Kong, pasagerii nou-sosiți din străinătate au fost obligați să poarte brățări electronice pentru urmărirea deplasărilor. În Singapore, cei aflați în izolare individuală erau contactați de mai multe ori pe zi și li se cerea să trimită fotografii ca dovadă a locului în care se aflau. Pentru cei care nu respectau ordinul „Rămâneți acasă” au fost aplicate măsuri severe, precum pedepsele cu închisoarea. Permisul de ședere al unei persoane care nu a respectat regulile a fost anulat. Totuși, multor țări occidentale le este greu să ia asemenea măsuri din cauza populațiilor mai mari și a drepturilor omului. Despre acest proces, prof. Ooi spune: „Putem face aceste lucruri pentru că avem o populație mai mică. Alte țări s-ar putea să nu poată face ceea ce facem noi. De aceea, fiecare țară trebuie să facă ce i se potrivește cel mai bine”.
Lecția 4: Păstrați distanța socială din timp
Una dintre cele mai bune modalități de a controla o epidemie este păstrarea distanței sociale. Dar, pentru ca măsurile să funcționeze, trebuie acționat foarte devreme. În China, unde se presupune că a început virusul, 5 milioane de oameni părăsiseră orașul Wuhan înainte de închiderea lui. Această situație a dus la aplicarea celei mai mari carantine din istoria guvernului chinez. În mod similar, atât Italia, cât și Spania au fost nevoite să impună carantină națională după ce numărul cazurilor a depășit miile. Locuitorii din New York și California au comandat cumpărături de produse de bază, precum leguminoasele, după ce li s-a cerut insistent să nu iasă și să rămână acasă. În schimb, în Singapore școlile continuă să funcționeze, deși majoritatea locurilor publice au fost închise. În Hong Kong, școlile au fost închise și s-a încurajat munca de acasă, dar restaurantele și barurile sunt deschise. Prof. Ooi spune: „Cred că această diferență de situație depinde de cât de repede au aplicat guvernele distanțarea socială. În multe țări, numărul cazurilor crescuse foarte mult până la intensificarea măsurilor de control, iar atunci au avut nevoie de pași mai duri”. Deciziile guvernului de a interzice accesul în spațiile comunitare sau de a închide școlile au influențat păstrarea distanței sociale. Totuși, pentru succes contează, pe lângă mesajele statului, respectarea voluntară a acestor restricții, adică atitudinile individuale.
Lecția 5: Informați bine publicul și fiți alături de el
Prof. Pangestu spune: „Fără cooperarea publicului, politicile nu vor fi respectate, iar sancțiunile vor funcționa doar până la un punct. Important este să prezentați politici bazate pe dovezi științifice”. El adaugă: „China a fost lentă în a recunoaște epidemia și de aceea a fost copleșită de ea. Chiar organizarea unei mari reuniuni politice la Wuhan a permis creșterea îngrijorărilor. În plus, autoritățile i-au pedepsit și pe medicii care au încercat să îi avertizeze pe ceilalți. După ce o persoană a murit din cauza virusului, au apărut și primele izbucniri de furie”. După creșterea capacității spitalelor și aplicarea unei carantine ample, răspândirea epidemiei a încetinit eficient. Criticii spun însă că asemenea măsuri extreme au fost necesare din cauza lentorii intervenției inițiale. În America, președintele Donald Trump îi contrazice frecvent pe responsabilii din sănătate în privința numărului de kituri de testare disponibile și a gravității epidemiei. Guvernul oferă și informații contradictorii despre numărul persoanelor testate, iar multe laboratoare private nu pot transmite date către CDC (Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor). Prof. Ooi subliniază importanța transparenței în lupta împotriva epidemieiși spune că aceasta va împiedica panica și acumularea de provizii. Unele guverne care au preferat transparența au folosit tehnologia pentru a informa detaliat publicul. Hong Kong a utilizat un tabel online cu o hartă care arăta clădirile în care se aflau cazuri. Coreea de Sud a oferit un sistem mobil de avertizare care le permitea oamenilor să afle dacă fuseseră aproape de o persoană bolnavă. Prim-ministrul din Singapore a ținut un discurs încurajator pentru a opri cumpărăturile de panică, demonstrând o politică de comunicare deschisă și clară despre coronavirus. A fost subliniată necesitatea unei responsabilități comune pentru siguranța națională. Măsurile din Singapore au primit un sprijin public larg, susținut și de presă.
Lecția 6: Contați și pe atitudinile individuale
După cum spun unii, se consideră că asiaticii sunt mai predispuși să se supună ordinelor guvernului. În schimb, în Hong Kong au existat luni de proteste împotriva guvernului, iar încrederea publicului în acesta este scăzută. Totuși, într-unul dintre cele mai aglomerate orașe din lume, oamenii au păstrat voluntar între ei distanța socială și unii au evitat chiar evenimentele Anului Nou Lunar, ceea ce ar echivala cu renunțarea la Crăciun. Prof. Pangestu crede că, deși nu au încredere în guvern, locuitorii sunt foarte mândri că sunt din Hong Kong și văd epidemia ca pe o amenințare la adresa identității (teritoriului) lor. Un alt expert care a lucrat în Hong Kong, dr. Karin Huster, consideră că, mai ales fiindcă mulți își amintesc epidemia de SARS care a afectat grav regiunea în 2003, locuitorii au un puternic „simț al responsabilității individuale”. Se știe și că măștile sunt folosite pe scară largă în unele părți ale Asiei. Huster consideră că aceasta este „un semn de respect față de ceilalți”. Uneori, în lift, a observat că oamenii o evitau pentru că nu purta mască. În schimb, spune că în mare parte a Occidentului oamenii nu poartă mască dacă nu sunt bolnavi. Experții din Asia sunt de acord că măștile sunt mult mai puțin eficiente decât măsuri precum spălarea mâinilor. Ei consideră că, mai ales în zonele cu materiale limitate, aceste mijloace auxiliare ar trebui folosite de personalul medical. Pe de altă parte, există chiar opinii diferite despre oportunitatea purtării măștii. Benjamin Cowling, profesor de epidemiologie la Universitatea din Hong Kong, afirmă: „Măștile nu sunt o soluție miraculoasă împotriva coronavirusului! Deși ar putea avea unele beneficii, nu avem dovezi clare care să arate că sunt protectoare”. Totuși, personalul medical trebuie neapărat să poarte mască. Huster lucrase anterior în epidemia de Ebola și spusese că oamenii trebuie să își spele mâinile mai des și să păstreze distanța socială. Despre păstrarea distanței sociale, Huster spune: „Cred că în America oamenii sunt mai individualiști; ne va fi mult mai greu să ne sacrificăm «libertatea». Este foarte greu să le explicăm oamenilor că trebuie să își schimbe obiceiurile”.
Sunt suficiente toate acestea pentru a opri virusul?
Experții cred că țările occidentale care aplică măsuri mai intense vor încetini cu succes, în timp, rata răspândirii. Ele pot privi și spre Asia pentru a înțelege dinainte provocările care le așteaptă. Deși virusul a fost controlat în Asia, țări precum China, Coreea de Sud, Taiwan, Singapore și Hong Kong se află, din cauza oamenilor nou-sosiți în țară, în fața unui al doilea val de coronavirus. În plus, nu este clar cât poate dura această epidemie. Prof. Ooi este mai optimist, deoarece numărul cazurilor din al doilea focar de coronavirus în provincia Hubei aflată în carantină a început să scadă în două–trei săptămâni. El crede că și alte țări, cu măsuri mai ușoare, ar putea controla epidemia în câteva săptămâni. „Al doilea focar ar trebui să fie chiar acum o sursă de inspirație pentru alte țări: poate fi dureros, dar se poate realiza.” În schimb, prof. Cowling se teme că transmiterea locală ar putea reîncepe dacă se încheie prea devreme carantina. „Nu sunt sigur că distanțarea socială va putea fi menținută atât cât este necesar. Dezvoltarea unui vaccin poate dura 18 luni. Dar nu ar trebui să ne relaxăm cu adevărat până nu găsim un vaccin. Pe de altă parte, în Hong Kong oamenii au obosit deja chiar și după luni bune.” Lumea trece printr-o încercare cu adevărat dificilă În timp ce pandemia noului coronavirus afectează sănătatea publică, carantinele prelungite afectează economia. Prioritatea tuturor ar trebui să fie oprirea cât mai rapidă a acestei epidemii. În această luptă, oamenii din întreaga lume trebuie să se implice voluntar și să își asume o responsabilitate comună în această perioadă dificilă. *
Surse
bbc.com - BBC News, 21 March 2020.
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.