Statistici coronavirus COVID-19 – Lumea și Turcia

Gestionează preferințele pentru a vedea conținutul extern

Gestionează preferințele pentru a vedea conținutul extern

* - Ultimele progrese științifice despre coronavirus *

Termeni importanți despre noul coronavirus

• Virusul Wuhan: numele folosit în presă când virusul a apărut prima dată. China a depus eforturi considerabile pentru eliminarea acestei denumiri.
• 2019-ncov: înseamnă „2019 novel coronavirus”. Este primul nume științific, provizoriu, al virusului Wuhan.
• SARS-CoV-2: după secvențierea genetică, s-a constatat că noul coronavirus seamănă în proporție de 80% cu coronavirusul SARS. De aceea i-a fost schimbat numele. Denumirea completă este Severe Acute Respiratory Syndrome CoronaVirus-2. Acesta este numele virusului, nu al bolii.
• COVID-19: numele bolii cauzate de noul coronavirus. Înseamnă CoronaVirus Disease 2019 și este numele bolii care apare după infectarea cu SARS-CoV-2. Puteți contracta virusul SARS-CoV-2 fără să dezvoltați această boală. Multe persoane o depășesc fără semne sau simptome.

De aceea situația mondială este atât de critică și s-a transformat în cea mai mare criză a epocii noastre... Dacă nu respectă toată lumea cu strictețe politica de a rămâne acasă, ieșind doar pentru muncă și procurarea celor necesare, epidemia poate deveni o izolare obligatorie la domiciliu de luni întregi, iar cazurile din țara noastră pot crește exponențial. Așadar, acordați atenție igienei, păstrați distanța socială și purtați mască!

Noul coronavirus (SARS-CoV-2):

• Este foarte contagios (se transmite chiar înainte de debutul simptomelor, iar aceste persoane răspândesc cel mai mult boala),
• este mai mortal decât gripa și
• este un virus pe care sistemul nostru imunitar nu l-a mai întâlnit.

Ce ucide coronavirusul când ne spălăm pe mâini? Care este avantajul apei și săpunului?

Cât de mortală este „în realitate” infecția COVID-19?

Cercetările de până acum sugerează că mortalitatea reală a COVID-19 ar putea fi de 20 de ori mai mică decât 4,7% calculat în prezent la persoanele cu diagnostic confirmat. Aceasta deoarece încă nu sunt testați numeroși pacienți COVID-19 asimptomatici / fără simptome. Așadar, mortalitatea COVID-19 ar putea fi între 0,1 - 0,2%. Rata poate fi mai mare în metropole, în regiunile cu populație preponderent vârstnică sau cu măsuri aplicate fără rigoare. Dacă 80% din populația lumii ar întâlni virusul în 2 ani, aproximativ 6 miliarde s-ar infecta și 6 - 12 milioane ar putea muri.

• La nivel mondial, în 213 țări au fost observate cazuri (unele nerecunoscute internațional)
• La cei peste 80 de ani, mortalitatea depășește 15%, iar sub 50 de ani este sub 0,4%.
• Intervalul de la debutul simptomelor până la deces: 14 zile (incubația se poate prelungi până la 27 de zile ).
• Proporția cazurilor ușoare / moderate este 80%
• 1 persoană infectează în medie 2.6 persoane; totuși, dacă persoana contagioasă nu este izolată, 1 persoană poate infecta până la 400 de persoane după 30 de zile. Rata de transmitere, numită R0, este de aproximativ 4 ori mai rapidă decât la influenza (gripa sezonieră).

- Subiect asociat: 40% dintre cei spitalizați pentru COVID-19 au sub 55 de ani – Nu spuneți că nouă, tinerilor, nu ni se întâmplă nimic!

Să reamintim mai întâi

Coronavirusul este cel mai contagios înainte de debutul simptomelor și în prima săptămână a infecției. De aceea trebuie să reducem contactul social, să ne spălăm frecvent pe mâini și să identificăm prin teste cazurile, izolându-le.

Pentru protecția împotriva COVID-19, toți cei aflați în afara casei trebuie să poarte mască

Explicația videoclipului: Principala cale de transmitere a coronavirusului de la o persoană la alta sunt aerosolii sau picăturile mici produse prin respirație, strănut sau tuse. Principala cale de transmitere sunt picăturile, urmate de aerosoli, al căror rol în transmitere nu este clar. Cantitatea de aer expirat care se răspândește poate fi redusă eficient printr-o mască facială, cum arată videoclipul. În videoclipul de mai sus a fost folosită o tehnică de imagistică Schlieren pentru a vizualiza fluxul de aer produs prin respirație și tuse. Folosirea măștii blochează fluxul de aer expirat și reduce eficient riscul de infecție.

Potrivit cercetărilor, noul coronavirus poate rămâne viabil până la 3 ore în aerosoli, 24 de ore pe carton și 2-3 zile pe plastic și oțel. Astfel, pentru protecția împotriva epidemiei de coronavirus, cele mai importante două măsuri sunt: evitarea contactului social și rămânerea acasă; respectarea regulilor de igienă. Dacă o persoană cu simptome COVID-19 (febră, tuse, dificultăți respiratorii) are o boală cronică precum cancer, boală cardiovasculară sau diabet, trebuie să contacteze echipa medicală care o urmărește.

Unde se fac teste pentru noul coronavirus (SARS-CoV-2) în Turcia?

Toate spitalele, publice și private, pot recolta probe de la pacienți. Probele sunt însă trimise pentru testare la laboratoarele stabilite de minister.

Ar trebui să fiu testat pentru SARS-CoV-2?

Anterior erau testate persoanele venite în ultimele 14 zile din țări cu risc mare și care aveau febră, tuse și dificultăți respiratorii. Acum, indiferent dacă ați venit din străinătate sau ați avut contact cu cineva venit de acolo, dacă tușiți puteți avea virusul. Toți cei din această categorie trebuie testați. Și întregul personal medical care a avut contact cu pacientul trebuie să facă cel puțin un test rapid de screening pentru anticorpi.

Există două tipuri principale de teste pentru diagnosticul noului coronavirus numit SARS-CoV-2:

1. Reacția de polimerizare în lanț (Polymerase Chain Reaction = PCR) și
2. Testele rapide de diagnostic

Testul PCR caută în proba nazofaringiană (exsudat din nazofaringe și nas) genomul virusului, care, pentru coronavirus, este ARN. Procedura durează 45 - 90 de minute. Se mai numește test de diagnostic molecular.

În testele rapide de diagnostic se caută antigenele virusului sau produsele sistemului imunitar uman dezvoltate împotriva virusului, adică anticorpii. Testele rapide pot fi efectuate atât din exsudat nazofaringian și nazal, cât și din sânge. Din exsudat se caută antigenul viral; din sânge se caută anticorpii dezvoltați împotriva virusului. Figura 1: Mai jos se pot vedea tipurile de teste pentru coronavirus și probele din care sunt efectuate.

Pentru identificarea virusului SARS-CoV-2 care provoacă COVID-19, „standardul de aur”, adică metoda cu rezultatul cel mai corect, este PCR. Deoarece testele rapide de diagnostic sunt mai puțin fiabile decât testele moleculare folosite în prezent, adică PCR, vor fi utilizate mai ales ca teste de screening. Până acum, în țara noastră s-a testat doar prin PCR, dar nu este posibil un număr foarte mare de teste într-o zi prin PCR. De aceea sunt introduse testele rapide de screening. Se face întâi testul rapid, iar celor pozitivi li se face test molecular pentru un rezultat definitiv. Odată introduse testele rapide, se vor face cât mai multe teste.

Subiect asociat: Cum se face testul pentru coronavirus? Ce tipuri de teste PCR și rapide de diagnostic există?

Majoritatea persoanelor infectate cu noul coronavirus trec prin boală fără simptome, dar continuă să fie contagioase în acea perioadă. De aceea, un alt adevăr este că nu trebuie așteptate simptomele pentru testarea coronavirusului. Dar sistemele sanitare nu au acum capacitatea de a testa atâtea persoane. Importanța distanțării sociale și a rămânerii acasă devine astfel din nou evidentă!

Atât timp cât persoanele infectate continuă să circule în comunitate și pe străzi, nu putem controla virusul. Toți cei care au avut contact cu persoane pozitive la test trebuie testați, indiferent dacă prezintă simptome.

TOATE ARTICOLELE NOASTRE DESPRE CORONAVIRUS 

Ce măsuri se iau împotriva bolilor pandemice?

Măsurile naționale împotriva unei boli pandemice necesită planificare și coordonare considerabile. În linii generale, cea mai eficientă acțiune a unei țări pentru controlul unei boli pandemice urmează un plan în trei etape. Acestea sunt:

1. Limitarea (containment): Scopul principal este împiedicarea, pe cât posibil, a răspândirii bolii în interiorul țării. Restricționarea vizitatorilor din străinătate sau carantinarea pacienților sunt măsurile acestei etape.
2. Întârzierea (delay): Boala a început să se răspândească în țară. Pentru controlul răspândirii se iau măsuri precum închiderea școlilor și anularea evenimentelor în spații aglomerate.
3. Atenuarea (mitigation): Boala a devenit deja o pandemie locală. Cele mai eficiente acțiuni sunt concentrarea pe tratamentul pacienților grav afectați și reducerea pe cât posibil a daunelor sociale.

Turcia aplică în prezent măsurile etapei de „întârziere” (delay).

Mai jos se poate vedea comparația dintre Italia, care testează doar persoanele cu simptome, și Coreea de Sud, care face teste ample. În Italia, mulți tineri care nu se simțeau bolnavi au răspândit virusul. Acest risc există acum și pentru țara noastră; statul introduce multe măsuri, dar, din cauza percepției că „boala nu ucide tinerii”, o parte dintre ei se consideră fără risc și continuă să circule și să socializeze liber. Atenție, să nu facem asta.

Criteriile de trecere între etape pot varia de la țară la țară.

Ce sunt izolarea și carantina? Care sunt diferențele?

Acești termeni devin frecvenți odată cu apariția bolilor contagioase. După intrarea noii boli coronavirus (COVID-19) în viețile noastre, au început să fie folosiți în multe articole. Totuși, chiar și în texte considerate științifice sunt uneori folosiți ca sinonime. Să vedem ce înseamnă acești termeni diferiți:

• Izolarea: separă pacienții cu o boală contagioasă de persoanele care nu sunt bolnave.
• Carantina: separă și restricționează deplasările persoanelor expuse unei boli contagioase, pentru a vedea dacă se îmbolnăvesc.
• Diferența principală: izolarea separă persoana infectată cu o boală de comunitate, pentru siguranța publicului. În carantină, persoana despre care se crede că a avut contact cu un anumit virus sau boală este plasată într-un mediu protejat, pentru a vedea dacă a fost într-adevăr infectată.

Așadar, în cazul țării noastre, unei persoane venite din străinătate trebuie să i se aplice carantină timp de 14 zile sau să se autocarantineze. Pentru a combate asemenea epidemii sau pandemii, țările trebuie să aibă centre de izolare și carantină. Aceste centre trebuie să aibă caracteristici și amplasări diferite…

Istoria remarcabilă a cuvântului carantină:

Cuvântul carantină provine din italiană, din Veneția. „Quaranta” înseamnă 40; quarantena.

Republica Veneția, acum 672 de ani, ca măsură împotriva epidemiei care a ucis o treime din Europa în 3 ani, cea de ciumă neagră , ținea navele sosite în larg timp de 40 de zile.

Veneția a fost primul loc din Italia în care s-a declarat carantină pentru noua epidemie de coronavirus.

„Istoria nu face decât să se repete” sau „Cei care nu învață din istorie sunt condamnați să o repete” (George Santayana).

Care sunt semnele și simptomele noii infecții cu coronavirus?

Simptomele actuale raportate la pacienții cu COVID-19 includ boală respiratorie ușoară până la severă, cu febră, tuse și dificultăți de respirație. La 4 martie 2020, prestigioasa revistă medicală științifică NEJM a publicat articolul „Caracteristicile clinice ale bolii coronavirus în China” , potrivit căruia semnele și simptomele a 1099 de pacienți cu diagnostic Covid-19 confirmat în laborator au fost:

• Vârsta mediană era de 47 de ani; 41,9% dintre pacienți erau femei.
• 6,1% dintre pacienți au dezvoltat o stare clinică gravă: 5% au fost internați la terapie intensivă, 2,3% au necesitat ventilator mecanic și 1,4% au murit.
• Doar 1,9% dintre pacienți aveau antecedente de contact direct cu animale sălbatice.
• 72,3% dintre pacienți avuseseră contact cu locuitorii Wuhan, unde a început epidemia, și 31,3% vizitaseră orașul.
• Cele mai frecvente simptome erau febra (43,8% la internare și 88,7% în timpul spitalizării) și tusea (67,8%). Diareea era rară (3,8%).
• Incubația mediană era de 4 zile (interval intercuartil, de la 2 la 7).
• La prezentare, opacitatea de tip sticlă mată pe tomografia computerizată (CT) toracică era cea mai frecventă constatare radiologică (56,4%). La 157 dintre 877 de pacienți nu au fost detectate anomalii radiografice sau CT.
• La prezentare, 83,2% dintre pacienți aveau limfocitopenie (scăderea unui tip de globule albe).

Journal of Medical Virology a publicat o altă analiză a 50 de mii 466 de pacienți infectați cu coronavirus și spitalizați:

• Frecvența febrei 89,1%
• Tuse 72,2%
• Dureri musculare / oboseală 42,5%
• Frecvența ARDS (sindrom de insuficiență respiratorie cu debut brusc) 14,8%
• Proporția imaginilor CT (tomografie computerizată) anormale la diagnostic 96,6%
• Proporția cazurilor grave 18,1%
• Mortalitate 4.3

Așadar, febra apare la aproape toate cazurile internate din cauza infecției cu coronavirus (9 din fiecare 10 cazuri).

Ce este coronavirusul?

Coronavirusul (scris și coronavirus sau corona virus) este un virus monocatenar, cu înveliș lipidic, al cărui material genetic este ARN. Poate infecta păsările și mamiferele, inclusiv oamenii, provocând de obicei infecții ușoare ale căilor respiratorii superioare, precum răceala. Totuși, coronavirusurile au provocat anterior și infecții mortale, numite MERS (Middle East Respiratory Syndrome, sindrom respirator din Orientul Mijlociu) și SARS (Severe Acute Respiratory Syndrome, sindrom respirator acut sever).

O epidemie de pneumonie legată de infecția cu acest virus a fost raportată prima dată în decembrie 2019, în China, în partea centrală a provinciei Hubei, în orașul Wuhan. Experții au atribuit epidemia unui nou coronavirus răspândit din China și în străinătate.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat la 11 februarie 2020 că numele bolii cauzate de noul coronavirus este COVID-19 .

Ce este 2019 Novel Coronavirus?

SARS-CoV-2 sau COVID-19 este un nou virus respirator identificat inițial în provincia Hubei, China, la Wuhan.

Ce înseamnă un nou coronavirus?

Un nou coronavirus (SARS-CoV-2) este un coronavirus nou, neidentificat anterior. Față de coronavirusurile care circulă frecvent la oameni și provoacă boli ușoare precum răceala, SARS-CoV-2 nu este același.

Un diagnostic de coronavirus 229E, NL63, OC43 sau HKU1 nu este același cu diagnosticul COVID-19. Sunt virusuri diferite, iar pacienții cu COVID-19 vor fi evaluați și tratați diferit față de pacienții cu coronavirusuri comune.

Prin „nou” se înțelege că virusul a suferit o mutație; probabilitatea unui virus de a suferi o mutație este de 1 la 10 mii. La fel se întâmplă și în celulele corpului uman, însă celulele noastre mutate fie sunt reparate, fie sunt conduse la moarte celulară programată, fie, mult mai rar, devin canceroase după acumularea mutațiilor. Virusurile nu au însă aceste mecanisme de reparare a ADN-ului. Prin mutație, noul coronavirus a devenit capabil să se atașeze celulelor umane și astfel să infecteze omul.

Spre deosebire de coronavirusul răcelii clasice, noul coronavirus poate provoca pneumonie, care poate progresa spre ARDS (sindrom de insuficiență respiratorie acută) și poate fi mortală. Probabilitatea de deces prin noua infecție coronavirus a fost stabilită la 2-3% ; la cei suficient de grav bolnavi pentru spitalizare, rata este de aproximativ 15%.

Acum 17 ani, SARS, provenit tot din China, a infectat aproximativ 8000 de persoane în lume și a provocat aproape 800 de decese.

Epidemiile anterioare grave de coronavirus au avut mortalitate de aproximativ 10-15% pentru SARS și 25-30% pentru MERS. Totuși, în epidemiile virale mortalitatea nu este singurul determinant al gravității situației. De exemplu, infecția Ebola are mortalitate de aproape 40-50%, dar nu s-a răspândit în toată lumea. Nici Ebola nu poate infecta orice persoană, deoarece ADN-ul și proteinele de suprafață celulară produse de ADN diferă de la om la om. De exemplu, coronavirusul se leagă de ACE2 , un receptor de suprafață celulară; dacă structura lui diferă din cauza variațiilor individuale ale ADN-ului, persoana poate să nu fie infectată. Aceste modificări genetice individuale explică și de ce unele persoane nu sunt infectate cu HIV, deși au contact cu HIV, agentul SIDA.

Gestionează preferințele pentru a vedea conținutul extern

Gestionează preferințele pentru a vedea conținutul extern

Cum a apărut epidemia noului coronavirus (care este sursa COVID-19)?

Se fac cercetări intense pentru a identifica sursa 2019-nCoV. Coronavirusurile sunt o familie mare de virusuri care provoacă boli și circulă între animale, inclusiv oameni, cămile, pisici și lilieci. Analiza arborelui genetic al virusului continuă pentru identificarea sursei.

Epidemia de coronavirus începută în China (epidemia COVID-19) a fost legată de consumul de animale sălbatice / exotice, precum șerpii și liliecii, ca hrană de către chinezi, însă acest lucru nu este clar. În mod normal, coronavirusul din șerpi și lilieci nu infectează oamenii; se consideră însă că virusul a devenit capabil să îi infecteze prin mutație. O altă afirmație, parțial speculativă, este că SARS-CoV-2 ar fi un virus de laborator. China are laboratoare avansate care pot modifica genetica virusurilor. Ca argument se susține că genetica noului coronavirus conține fragmente genetice din alte virusuri (de exemplu, HIV).

Potrivit unei declarații din 10 februarie 2020, sursa epidemiei ar putea fi un mamifer numit pangolin:

Pangolinii sunt încercați în medicina tradițională chineză ca afrodiziac / Viagra naturală. 2 cercetători de la Universitatea Argicultural din China de Sud au declarat că iau în calcul acest animal drept posibilă sursă a epidemiei de coronavirus.

SARS, un alt coronavirus apărut pentru a infecta oamenii, provenea de la civete; MERS, alt coronavirus apărut pentru a infecta oamenii, provenea de la cămile.

Cum se răspândește coronavirusul?

Probabil virusul a provenit inițial dintr-o sursă animală, dar acum este clar că se transmite de la om la om. Este important de reținut că răspândirea interumană poate continua. S-a stabilit că persoanele purtătoare pot transmite virusul altora înainte de apariția simptomelor bolii. Există și opinii ale experților că transmiterea continuă aproximativ 1 săptămână după dispariția simptomelor. Unele virusuri sunt foarte contagioase (precum rujeola), altele mai puțin. Acum nu este clar cât de ușor sau susținut se transmite virusul între oameni. Dar, pentru o cifră, s-a calculat că 1 purtător de coronavirus infectează în medie 3.8 persoane; pentru influenza, agentul gripei, cifra este aproximativ 1 la 1.

Este SARS-CoV-2 același cu MERS-CoV sau virusul SARS?

Nu. Coronavirusurile sunt o familie mare de virusuri care provoacă boli, unele circulând între animale, inclusiv oameni, cămile, pisici și lilieci. SARS-CoV-2, apărut recent, nu este același cu coronavirusul care provoacă sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) sau cu cel care provoacă sindromul respirator acut sever (SARS). Totuși, analizele genetice arată că virusul a apărut dintr-un virus înrudit cu SARS. Cercetările continuă pentru mai multe informații.

Care sunt diferențele dintre coronavirus și influenza, agentul gripei?

Istoric, influenza a produs epidemii mult mai grave, deoarece suferă mutații chiar în timpul transmiterii de la om la om. Capacitatea mult mai mare de a suferi mutații permite reinfectarea unui pacient chiar în aceeași epidemie și, din acest punct de vedere, se poate spune că este mai periculoasă decât coronavirusul. La coronavirus nu s-a observat acest lucru; de exemplu, SARS de acum 10 ani și cel de acum sunt încă identice genetic.

Sunt expus riscului noului coronavirus prin colete sau produse?

Există încă multe necunoscute despre noul coronavirus 2019 (SARS-CoV-2) și răspândirea lui. Alte două coronavirusuri care provoacă boli grave la oameni (MERS și SARS) au apărut anterior. SARS-CoV-2 este genetic mai apropiat de SARS decât de MERS, dar ambele sunt betacoronavirusuri cu origine în lilieci. Deși nu știm sigur dacă virusul va avea același comportament ca SARS și MERS, putem folosi informațiile despre ambele coronavirusuri anterioare pentru îndrumare. În general, din cauza rezistenței reduse a acestor coronavirusuri pe suprafețe și în medii uscate, riscul răspândirii prin produse sau ambalaje transportate zile sau săptămâni la temperatura ambiantă este foarte mic. Se consideră că, de obicei, coronavirusurile se răspândesc cel mai frecvent prin picături respiratorii. Nu există în prezent dovezi care să susțină transmiterea SARS-CoV-2 prin mărfuri importate.

Dacă aveți febră, tuse și dificultăți respiratorii

• Solicitați imediat ajutor medical. Înainte de a merge la medic sau la urgență, sunați și spuneți ce călătorii recente ați făcut și ce simptome aveți.
• Evitați contactul cu ceilalți.
• Nu călătoriți când sunteți bolnav.
• Când tușiți sau strănutați, acoperiți gura și nasul cu un șervețel sau cu brațul (nu cu mâinile).
• Spălați mâinile cu apă și săpun cel puțin 20 de secunde pentru a preveni răspândirea virusului. Dacă nu aveți apă și săpun, folosiți un dezinfectant de mâini pe bază de alcool cu cel puțin 60% alcool.

SARS-CoV-2 și animalele: ce se întâmplă cu animalele sau produsele animale importate?

Nu există dovezi că animalele sau produsele animale importate din China prezintă risc de răspândire a SARS-CoV-2. Situația evoluează rapid, iar informațiile vor fi actualizate pe măsură ce devin disponibile.

Mă poate proteja vaccinul împotriva pneumoniei de leziunile pulmonare provocate de COVID-19?

Coronavirusul este complet nou și sistemul nostru imunitar nu l-a mai întâlnit. De aceea apare un răspuns imun exagerat și sunt trimise multe celule luptătoare în plămâni. Așadar, la mulți pacienți critici și decedați, problema nu este infecția bacteriană, ci invadarea plămânilor de propriul sistem imunitar. În plus, vârsta mediană a cazurilor este 51; adică jumătate au sub 50 de ani. De aceea se consideră că vaccinurile actuale împotriva pneumoniei nu vor proteja de leziunile pulmonare ale acestor noi epidemii virale sau vor avea un beneficiu minim.

Cum se tratează COVID-19?

Până acum nu a fost dezvoltat un medicament specific virusului pentru „tratamentul” infecției COVID-19. Cazurile ușoare sunt tratate simptomatic (pentru semne și simptome). În pneumonie se aplică spitalizare, tratament antimicrobian amplu și oxigen. Corticosteroizii sunt evitați dacă nu sunt foarte necesari pentru alte afecțiuni.

Situația actuală a vaccinurilor preventive împotriva coronavirusului (SARS-CoV-2) este:

Cercetătorii lucrează împotriva noului tip de coronavirus (SARS-CoV-2) pentru a asigura imunitate prin 8 căi diferite. Echipe de cercetare din companii și universități din lume dezvoltă peste 90 de vaccinuri împotriva SARS-CoV-2. Cercetătorii încearcă tehnologii diferite, unele nefolosite anterior într-un vaccin autorizat / aprobat. Cel puțin 6 grupuri, în teste de siguranță (studiu clinic de fază I ), au început să injecteze voluntarilor vaccinul candidat; altele au început testele pe animale.

Știri asociate:

A început producția vaccinului candidat pentru coronavirus, cu obiectivul de 2 miliarde de doze

Vaccinul coronavirus cel mai apropiat de aprobare: Moderna mRNA-1273

În posterul infografic de mai jos se poate vedea mai întâi cum dezvoltăm imunitate fără vaccin împotriva coronavirusului (imunizare activă), apoi prin vaccin (imunizare pasivă), precum și rezumatul metodelor încercate pentru dezvoltarea vaccinului:

Gestionează preferințele pentru a vedea conținutul extern

Gestionează preferințele pentru a vedea conținutul extern