Despre rezultatele surprinzătoare ale studiului privind bunăstarea umană

De ce au rămas în urmă Turcia, Regatul Unit și Japonia în privința bunăstării umane?

Un studiu amplu, care cuprinde 22 de țări din întreaga lume, a fost publicat la 30 aprilie 2025 în  Nature Mental Health . Cunoscut pe scurt ca „Global Flourishing Study (GFS)”, studiul a evidențiat dimensiunile reale ale bunăstării umane dincolo de mărimea economiei. Au fost evaluate repere precum fericirea, sănătatea, siguranța financiară, sensul vieții și relațiile sociale. A atras atenția clasarea unor țări precum Turcia, Regatul Unit și Japonia pe ultimele locuri.

Bunăstarea umană nu înseamnă numai prosperitate economică sau materială, ci și găsirea unui sens în viață, relații bune, sănătate psihică și fizică, realizarea potențialului și armonie cu societatea și mediul înconjurător, la care individul contribuie.

Harta lumii de mai sus arată țările incluse în The Global Flourishing Study (GFS) , un studiu longitudinal de cinci ani, în perioada 2022-2023 corespunzătoare primului val (Wave 1) al cercetării. Țările reprezentate cu albastru au participat la prima etapă GFS și au fost evaluate printr-un eșantion reprezentativ la nivel național . Țările reprezentate cu gri nu au fost incluse în această etapă.

Țările au fost alese pentru a asigura diversitatea între continente, conform obiectivelor GFS, și reprezintă aproape jumătate din populația lumii.

Scorurile Turciei, Regatului Unit și Japoniei

Studiul GFS a utilizat indicele compozit al bunăstării (composite flourishing index), media a 12 indicatori care acoperă șase domenii principale:

• Fericirea

• Sănătatea fizică și mintală

• Sensul vieții

• Caracterul/virtutea

• Relațiile sociale

• Siguranța financiară

Scorurile medii ale celor trei țări (pe o scară de 0-10 puncte):

• Turcia: 6,59

• Regatul Unit (UK): 6,88

• Japonia: 5,93 (cel mai mic scor dintre toate țările)

Aceste trei țări s-au situat pe ultimele trei locuri dintre cele 22 de țări participante la GFS.

Țările cu cele mai mari scoruri medii ale bunăstării

1. Indonezia – 8,47

2. Israel – 8,21

3. Mexic – 8,19 (ocupa locul al doilea dacă siguranța financiară era exclusă)

4. Filipine – 8,11

5. Brazilia – 7,87

Aceste țări s-au remarcat în general prin componente „spirituale și relaționale” ale bunăstării, precum sentimentul de apartenență comunitară, participarea religioasă și relațiile sociale puternice. Deși au prosperitate economică mai redusă decât țările dezvoltate, au obținut scoruri mai mari privind sensul vieții și relațiile.

Ce înseamnă aceste rezultate?

• Turcia: Satisfacția redusă a tinerilor față de viață, incertitudinea economică și slăbirea apartenenței sociale au un rol determinant în scorurile mici.

• Regatul Unit: S-a observat o scădere considerabilă a bunăstării, în special la persoanele de 18-24 de ani.

• Japonia: Deși indicatorii obiectivi ai sănătății sunt foarte buni, percepția individuală a sensului vieții și satisfacția sunt foarte scăzute.

Cum a fost realizată cercetarea?

Global Flourishing Study (GFS) este un studiu panel multinațional și longitudinal, de cinci ani, început în 2022. Primul val, care a inclus 22 de țări, a colectat până în 2023 date reprezentative la nivel național de la 203 de mii de adulți. Participanții au fost selectați echilibrat după variabile demografice precum vârsta, sexul, educația, venitul și participarea religioasă.

Chestionarele au fost concepute pentru a alcătui „indicele compozit al bunăstării umane” (composite flourishing index), cu 12 întrebări componente în șase domenii principale: fericire, sănătate fizică și mintală, sensul vieții, caracter/virtute, relații sociale și siguranță financiară.

Participanții au răspuns și retrospectiv despre copilărie: relația cu părinții, situația financiară, sănătatea, abuzul și practicile religioase.

Gallup Inc. a coordonat colectarea internațională a datelor; chestionarele au fost administrate online sau față în față.

Situația critică a bunăstării umane în Turcia

Potrivit cercetării, Turcia s-a remarcat ca una dintre țările cu cea mai redusă bunăstare dintre cele evaluate. Incertitudinea economică, nesiguranța financiară, slăbirea relațiilor sociale și nemulțumirea crescândă a tinerilor au un rol important în scorurile mici. În special anxietatea tinerilor față de viitor și dificultățile de angajare au fost identificate ca factori esențiali ai satisfacției generale reduse față de viață.

În Turcia, bunăstarea tinerilor de 18-24 de ani este considerabil mai redusă decât în grupele mai vârstnice. Aceasta reflectă incertitudinile din educație, dificultățile de găsire a unui loc de muncă și îngrijorările privind independența economică. Sunt remarcabile și scorurile mici ale Turciei pentru indicatori precum sensul vieții și împlinirea spirituală.

Rezultatele neașteptate ale Regatului Unit

Deși este o țară dezvoltată economic, Regatul Unit s-a situat surprinzător pe locuri inferioare. În special tinerii prezintă îngrijorări serioase legate de satisfacția față de viață și perspectivele de viitor. Se precizează clar că tinerii din Regatul Unit au fost afectați de dificultăți precum izolarea socială după pandemie și întreruperile educației.

Este remarcabilă și relația inversă dintre prosperitatea economică și găsirea unui sens al vieții. În țări puternice economic, precum Regatul Unit, siguranța materială este mare, dar criteriile unei vieți satisfăcătoare spiritual și social rămân la niveluri reduse.

Paradoxul Japoniei

Unul dintre cele mai interesante rezultate privește Japonia. Deși excelează în indicatori de sănătate precum longevitatea și mortalitatea infantilă redusă, a ocupat ultimul loc la bunăstarea generală. Scorurile mici se explică prin izolarea socială în creștere, golul spiritual resimțit de tineri și dificultatea oamenilor de a găsi un sens în viață.

Importanța spiritualității și a apartenenței sociale

Studiul a constatat o bunăstare mai ridicată a adulților în țările cu participare religioasă și legături sociale puternice. Persoanele care participaseră regulat în copilărie la slujbe sau activități religioase colective găseau în special mai mult sens în viața adultă și prezentau o bunăstare psihosocială mai ridicată. În Turcia, aceasta pare să fi scăzut odată cu slăbirea recentă a legăturilor tradiționale și religioase; în țări precum Regatul Unit și Japonia, reducerea legăturilor religioase și sociale a fost asociată cu lipsa împlinirii spirituale și comunitare.

Efectul pandemiei nu trebuie ignorat

Experții subliniază că efectul pandemiei COVID-19 nu trebuie ignorat în interpretarea rezultatelor. În timpul pandemiei, bunăstarea a scăzut considerabil, în special la tineri, din cauza izolării sociale, perturbărilor educației și incertitudinilor economice.

Recomandări de politici pentru viitor

Rezultatele arată importanța ca țări precum Turcia, Regatul Unit și Japonia să dezvolte, pe lângă politicile de creștere economică, politici spirituale și sociale care să îmbunătățească bunăstarea tinerilor și a întregii societăți. Societățile trebuie să echilibreze bogăția economică cu sensul vieții, relațiile sociale și împlinirea spirituală. Fără astfel de politici, bunăstarea în sensul său deplin poate să nu fie realizabilă.