Este obligatorie radioterapia cervicală în cancerul cavității orale în stadiu precoce?

Pot fi evitate tratamentele inutile?

Cancerul cavității orale (oral cavity carcinoma) reprezintă o problemă importantă de sănătate publică, cu aproximativ 390 de mii de cazuri noi anual la nivel mondial. Aceste cancere afectează buzele, partea anterioară a limbii, palatul, planșeul bucal, interiorul obrajilor și gingiile. Tratamentul standard este intervenția chirurgicală, completată în unele situații prin radioterapie postoperatorie (după operație) . Totuși, în special la pacienții în stadiu precoce fără metastaze în ganglionii limfatici cervicali (pN0), necesitatea și beneficiul radioterapiei cervicale suplimentare rămân controversate.

Încercând să ofere un răspuns clar acestei întrebări, un studiu retrospectiv multicentric din Țările de Jos a arătat că tratamentul concentrat numai pe patul tumoral, fără iradierea regiunii cervicale, ar putea fi eficient și cu mai puține reacții adverse . Rezultatele au fost publicate la 19 aprilie 2025 în revista Radiotherapy and Oncology .

Metoda studiului: cine a primit fiecare tratament?

Cercetătorii au analizat datele provenite de la 12 centre de radioterapie din Țările de Jos, din perioada 2010–2019, pentru 264 de pacienți. Toți fuseseră operați pentru cancer al cavității orale, cu rezecție tumorală și disecție cervicală în bloc, iar examenul anatomopatologic al regiunii cervicale arătase că ganglionii limfatici nu prezentau metastaze (pN0).

Pacienții au fost împărțiți în două grupuri:

• Radioterapie numai la nivelul patului tumoral (n = 118)

• Radioterapie la nivelul patului tumoral + regiunii cervicale (n = 146)

Dozele de radioterapie au variat în funcție de starea marginilor de rezecție și de alți factori de risc. Criteriul principal a fost rata recidivei regionale, iar criteriile secundare au fost recidiva locală, supraviețuirea globală și reacțiile adverse tardive după tratament (evaluate după luna a 3-a).

Rezultate importante: control regional similar, dar diferențe mari privind reacțiile adverse

Rata controlului regional:

• La 5 ani, în ambele grupuri: 96% (fără diferență statistică)

• Au fost identificate în total doar 9 recidive regionale (3,4%)

  • În grupul cu iradierea patului tumoral: 4 cazuri (3,39%)

  • În grupul cu iradierea tumorii + regiunii cervicale: 5 cazuri (3,42%)

Rata controlului local:

• Grupul pat tumoral: 92%

• Grupul tumoră + regiune cervicală: 91%

Supraviețuirea globală la 5 ani:

• Grupul pat tumoral: 80%

• Grupul tumoră + regiune cervicală: 78%

Numărul ganglionilor limfatici (randamentul ganglionar) a fost asociat semnificativ cu un control regional mai bun (HR: 0,46).

Reacții adverse: radioterapia cervicală crește reacțiile adverse tardive

La pacienții cu radioterapie cervicală au fost observate considerabil mai multe reacții adverse tardive:

• Uscăciunea gurii (grad 2-3):

  • În grupul cu iradiere cervicală: 31%

  • În grupul cu iradierea exclusivă a patului tumoral: 15%

  • Raportul cotelor (OR): 4,93

• Dificultăți la înghițire (grad 2-3):

  • În grupul cu iradiere cervicală: 61%

  • În celălalt grup: 19%

  • Raportul cotelor (OR): 5,29

Aceste diferențe au fost semnificative atât statistic, cât și clinic.

Interpretare clinică: radioterapia cervicală nu este întotdeauna obligatorie

La pacienții cu pN0 la examenul anatomopatologic și disecție cervicală chirurgicală în bloc, rata controlului regional după radioterapia limitată la patul tumoral a fost aceeași ca la pacienții cu iradiere cervicală asociată, dar reacțiile adverse au fost mult mai reduse.

Conform acestor rezultate, la pacienții cu factori anatomopatologici de risc crescut numai în tumora primară, dar fără afectare cervicală, radioterapia regiunii cervicale poate fi omisă. Strategia este importantă în special pentru evitarea reacțiilor adverse tardive care afectează calitatea vieții.

Concluzie: este posibilă o abordare personalizată a radioterapiei

Studiul arată că, la pacienții operați cu succes și cu ganglioni cervicali negativi, limitarea câmpului de radioterapie poate fi sigură și eficientă . Susține și o abordare care poate îmbunătăți calitatea vieții și reduce la minimum reacțiile adverse tardive, precum uscăciunea gurii și dificultățile la înghițire.

Acest studiu ar putea deschide calea către transformarea tratamentului adjuvant concentrat pe patul tumoral în standard pentru anumite grupuri de pacienți.