Este suficientă o singură doză de imunoterapie înaintea operației în cancerul de colon dMMR?

Se schimbă strategiile de tratament în cancerul de colon?

Deși intervenția chirurgicală este considerată etapa cea mai importantă în tratamentul cancerului de colon, imunoterapiile au produs o adevărată revoluție în ultimii ani. Ele pot fi deosebit de eficiente în cancerele de colon cu deficit al mecanismului de reparare a ADN-ului (dMMR).

American Society of Clinical Oncology Gastrointestinal Cancers Symposium #ASCOGI25 a găzduit prezentarea rezultatelor studiului RESET-C, care au arătat că administrarea unui singur ciclu de pembrolizumab neoadjuvant (imunoterapie anti-PD-1) a obținut o rată ridicată de răspuns patologic complet (pCR) în cancerul de colon dMMR în stadiu precoce. Este însă această singură doză suficientă pentru amânarea intervenției chirurgicale sau pentru a o face inutilă?

Rezultatele studiului RESET-C

În acest studiu de fază 2, cu un singur braț, 85 de pacienți diagnosticați cu cancer de colon dMMR în stadiile I-III au primit o singură doză de pembrolizumab înainte de operație (4 mg/kg, maximum 400 mg). Dintre pacienți, 84 au fost operați în 3-5 săptămâni, iar un singur pacient (stadiul I) a refuzat intervenția chirurgicală.

Principalele rezultate ale studiului au fost următoarele:

• În total, 44% (37 de pacienți) au obținut un răspuns patologic complet (pCR).

• 57% (48 de pacienți) au prezentat un răspuns patologic major.

• Rata pCR a fost de 61% (20/33 de pacienți) în stadiile I-II, în timp ce în stadiul III a fost de 33% (17/51 de pacienți).

• În cursul urmăririi de 1 an, nu a fost identificată nicio recidivă a bolii la niciun pacient.

• La 7 dintre cei 85 de pacienți (8%) au fost observate reacții adverse de gradul 3; dintre acestea, 3 au fost legate de imunitate (2 cazuri de hepatită și 1 caz de colită).

• Nu au fost observate reacții adverse imune de gradul 4 sau 5.

• Doi pacienți cu vârsta de peste 80 de ani au decedat în cele 30 de zile de după operație, dar aceste cazuri nu au fost asociate imunoterapiei.

De ce s-a ales o singură doză? Ar fi putut conta mai multe doze?

În studiul RESET-C, motivul administrării unei singure doze de pembrolizumab a fost evaluarea efectului imunoterapiei într-un stadiu precoce și a potențialului de amânare a operației. În timp ce majoritatea studiilor anterioare analizaseră protocoale de imunoterapie mai lungi sau combinate, în acest studiu s-a urmărit un răspuns maxim cu tratament minim.

Totuși, având în vedere ratele de răspuns obținute cu o singură doză, rămâne incert cum s-ar fi modificat acestea dacă s-ar fi administrat 2-4 doze. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua dacă mai multe doze aduc un beneficiu în plus și dacă sporesc eficacitatea la pacienții cu stadiul III. Viitoarele studii clinice pot oferi răspunsuri mai clare, comparând eficacitatea imunoterapiei la doze și durate diferite.

Importanța studiului și implicațiile pentru viitor

Dr. Camilla Qvortrup (Copenhagen University Hospital, Danemarca), care a prezentat studiul, a subliniat că imunoterapia neoadjuvantă a produs răspunsuri „foarte impresionante” în cancerul de colon dMMR localizat. A adăugat însă că trebuie stabilite durata optimă a tratamentului și combinațiile potrivite.

Aceste rezultate au arătat încă o dată efectul puternic al imunoterapiei asupra tumorilor dMMR. Totuși, nu există deocamdată suficiente dovezi pentru a afirma că o singură doză de pembrolizumab este suficientă pentru a elimina necesitatea operației.

Concluzie: va rămâne chirurgia tratamentul standard?

Studiul RESET-C reprezintă un pas important, care ar putea deschide calea unor noi abordări în tratamentul cancerului de colon. Obținerea unui răspuns complet la 61% dintre pacienți cu o singură doză de pembrolizumab sugerează posibilitatea amânării operației sau a unui tratament fără chirurgie, mai ales în stadiile precoce. Totuși, sunt necesare mai multe cercetări privind eficacitatea pe termen lung a imunoterapiei, ratele de recidivă și capacitatea sa de a înlocui operația.

În special ratele de răspuns mai scăzute din stadiul III și faptul că intervenția chirurgicală rămâne recomandată ca tratament standard arată nevoia unor cercetări suplimentare. Se așteaptă studii mai ample, care să stabilească în viitor echilibrul dintre imunoterapie și chirurgie.