Este tehnologia 5G un risc pentru sănătate și are un rol în epidemia de coronavirus?

5G a început să fie utilizată ca rețea mobilă în unele orașe din lume în 2019 și, mai ales odată cu epidemia provocată de noul coronavirus, a ridicat întrebări dacă această tehnologie nouă prezintă riscuri pentru sănătate. În prezent este utilizată activ în aproximativ 40 de orașe europene și în multe orașe din SUA, în total în 34 de țări, inclusiv China, Coreea de Sud, Africa de Sud și Australia. În Turcia continuă lucrările de infrastructură.
Care sunt îngrijorările privind sănătatea legate de 5G și există dovezi care să le susțină?
Ce aduce diferit tehnologia de rețea mobilă 5G?
Ca și tehnologiile celulare anterioare, rețelele 5G se bazează pe semnale transmise între o stație de bază și telefon prin unde de radiofrecvență , parte a spectrului electromagnetic.
Suntem înconjurați în fiecare moment de radiație electromagnetică: aceasta provine din toate tehnologiile, inclusiv semnalele de televiziune și radio și telefoanele mobile, dar și din surse naturale precum lumina soarelui.
5G folosește unde cu frecvență mai mare decât rețelele mobile anterioare, permițând conectarea simultană la internet a mai multor dispozitive, la viteze mai mari.
Aceste unde parcurg distanțe mai scurte în zonele urbane, de aceea rețelele 5G necesită mai mulți stâlpi de transmisie, adică stații de bază, amplasați mai aproape de sol decât în tehnologiile anterioare.
Spectrul undelor electromagnetice și radiația de radiofrecvență
Toate formele diferite de radiație permise de legile fizicii oriunde în univers alcătuiesc spectrul undelor electromagnetice în funcție de lungimile lor de undă sau frecvențele lor. Doar o foarte mică parte a radiației din univers poate fi percepută de ochiul uman și este numită lumină vizibilă. Da, toate radiațiile, vizibile sau invizibile, sunt exemple de radiație, dar termenul cuprinde mult mai mult decât razele X utilizate în radioterapie. Razele X folosite în radioterapie sau radiografie sunt radiații ionizante, cu lungime de undă mică și frecvență mare, care pot produce leziuni ale ADN.
Când vorbesc despre radiație și cancer, mulți oameni se gândesc la forme speciale de radiație, precum razele X sau radiația produsă de reactoarele nucleare. Dar există și alte tipuri de radiație, care se comportă diferit.
Radiația se întinde pe un spectru electromagnetic de la radiația cu energie foarte mare, cu frecvență mare, până la cea cu energie foarte mică, cu frecvență mică.
Razele X, razele gamma și unele raze ultraviolete (UV) de energie mare sunt numite radiații ionizante deoarece au suficientă energie pentru a desprinde un electron dintr-un atom sau dintr-o moleculă. Aceasta poate leza ADN din celule și poate provoca astfel cancer.
Radiația de radiofrecvență (RF), care include undele radio, undele telefoanelor mobile și microundele, se află la capătul de energie joasă al spectrului electromagnetic. Este o formă de radiație neionizantă. Radiația neionizantă are suficientă energie pentru a mișca sau a face să vibreze atomii unei molecule, dar nu suficientă pentru a ioniza particule încărcate precum electronii. Radiația de radiofrecvență are energie mai mică decât alte forme de radiație neionizantă, precum lumina vizibilă și infraroșul, dar mai mare decât radiația de frecvență extrem de joasă.
Care sunt îngrijorările legate de 5G?
Radiația electromagnetică folosită de toate tehnologiile de telefonie mobilă i-a făcut pe unii oameni să se teamă de riscuri crescute pentru sănătate, inclusiv de apariția anumitor tipuri de cancer.
În 2014, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a spus că „nu au apărut efecte adverse asupra sănătății din utilizarea telefoanelor mobile”.
Totuși, OMS și Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) au clasificat toate undele de radiofrecvență, care fac parte din semnalele mobile, drept carcinogene din grupa 2B (posibil carcinogene pentru oameni — possibly carcinogenic to humans — potențial cancerigene). Dorim să reamintim că și cafeaua, pudra de talc și alimentele conservate în saramură se află în grupa 2B de carcinogene. Grupa 2B înseamnă că dovezile privind provocarea cancerului la oameni sunt foarte puține, iar pentru animale sunt insuficiente.
Băuturile alcoolice și carnea procesată se află într-o categorie mai înaltă, grupa 1 de carcinogene, deoarece dovezile sunt mai puternice.
Un raport toxicologic din SUA, publicat în 2018 și invocat de cei care își exprimă îngrijorările privind riscurile 5G, a indicat apariția mai frecventă a unui tip de tumoră cardiacă la șobolanii masculi expuși la doze mari de unde de radiofrecvență.
În acest studiu, întregul corp al șobolanilor a fost expus undelor telefoanelor mobile nouă ore pe zi, timp de doi ani, de la naștere.
La șobolanii femele nu s-a constatat o legătură cu cancerul. În plus, în mod surprinzător și aparent contradictoriu, s-a constatat că șobolanii expuși radiației au trăit mai mult decât cei din grupul de control.
Unul dintre autorii principali ai studiului a spus că „expunerile folosite în studii nu pot fi comparate direct cu expunerea oamenilor când folosesc telefoane mobile”. Șobolanii fuseseră expuși unor doze de unde de radiofrecvență ale telefoanelor mobile foarte mari în raport cu suprafața corpului lor.
Deși numeroase studii nu au adus până acum dovezi negative privind riscul pentru sănătate al undelor de radiofrecvență ale telefoanelor mobile, există un grup de oameni de știință și medici care cer, de exemplu, oprirea utilizării 5G în Uniunea Europeană (UE).
Undele de radiofrecvență ale telefoanelor mobile nu sunt ionizante
Undele de radiofrecvență folosite în toate rețelele de telefonie mobilă, inclusiv 5G, sunt neionizante, adică nu au suficientă energie pentru a fragmenta ADN și a produce leziuni celulare.
Așa cum se vede și în figura de mai sus, o radiație, pe măsură ce lungimea de undă scade și frecvența crește, intră în categoria radiațiilor ionizante din partea dreaptă a spectrului electromagnetic și produce riscuri clare pentru sănătate.
Și razele ultraviolete ale soarelui intră în această categorie dăunătoare și pot provoca cancere de piele.
În privința expunerii la niveluri mai mari de energie, precum razele X și gamma, ambele au limite de expunere la care pot apărea efecte nocive asupra corpului uman.
Oamenii se tem că undele de radiofrecvență ar putea crește riscul de cancer sau alte boli, dar este important să știm că au mult mai puțină energie chiar și decât lumina vizibilă pe care o întâlnim în fiecare zi.
Trebuie să ne îngrijorăm în privința stațiilor de bază 5G?
Tehnologia 5G necesită multe stații de bază noi: stâlpii care transmit și primesc semnalele telefoanelor mobile.
Dar, cel mai important, deoarece există mai multe emițătoare, fiecare poate funcționa la puteri mai mici decât tehnologia 4G anterioară, ceea ce înseamnă că expunerea la radiația antenelor 5G va fi mai redusă.
Până aici am arătat că tehnologia 5G nu produce radiație ionizantă și că până acum nu a prezentat un risc clar pentru sănătate. Dar de unde vine legenda urbană potrivit căreia pandemia de COVID-19 a apărut ca urmare a tehnologiei 5G?
Legătura dintre Wuhan și 5G și afirmațiile făcute
Ca în cazul multor legende urbane sau superstiții, originea nu este cunoscută clar, dar unul dintre temeiurile acestei afirmații este susținerea că Wuhan, orașul chinez în care a început epidemia, ar fi fost „primul oraș din lume care a utilizat rețeaua mobilă 5G”. Să spunem imediat că nici aceasta nu este adevărată. În China, 5G a intrat în utilizare simultan în multe orașe; chiar Shanghai a fost orașul care a folosit 5G cel mai devreme și cel mai larg.
De unde a venit noul coronavirus?

În privința originii noului coronavirus (SARS-CoV-2) la oameni, oamenii de știință propun 2 scenarii posibile:
- Primul scenariu urmează aceeași poveste ca originile coronavirusurilor care au provocat anterior boli grave la oameni. Se propune că și în acest caz am contractat noul coronavirus de la un animal, precum zibetele pentru SARS și cămilele pentru MERS. Cercetătorii consideră că animalul-sursă este liliacul și că liliecii au infectat un animal intermediar care a transmis virusul la oameni, după unii oameni de știință probabil un mamifer numit pangolin (furnicar). În acest scenariu posibil, mutațiile care fac coronavirusul foarte eficient în infectarea celulelor umane ar fi trebuit să apară înainte de trecerea virusului la oameni.
- În al doilea scenariu, mutațiile care conferă capacitatea de a provoca boală ar fi trebuit să apară imediat după trecerea de la animalul purtător la om. Proteinele spike ale coronavirusurilor din pangolini prezintă o structură de cârlig asemănătoare celor din SARS-CoV2. Astfel, virusul pangolinului a reușit să treacă direct sau indirect la gazda umană. Apoi ar fi dobândit în organismul uman mutația care îi oferă cealaltă armă ascunsă: situsul de clivaj care permite intrarea ușoară a materialului genetic în celulele umane. Odată dobândită această capacitate, a crescut și transmiterea de la om la om.
Un alt fapt este că noul coronavirus plecat din Wuhan și răspândit în lume a început deja să se diferențieze prin numeroase mutații, iar factorii principali care provoacă aceste mutații sunt răspândirea de la o persoană la alta și medicamentele utilizate, nu 5G, contrar convingerilor unora.
Demonstrarea, prin „rețelele de transmitere”, că noul coronavirus diferă deja de virusul plecat din China
După ce se multiplică rapid într-o gazdă, agenții patogeni se răspândesc prin transmitere la altă gazdă. O epidemie poate începe numai dacă, în procesul ulterior, o infecție provoacă mai mult de o altă infecție.
Pe măsură ce un agent patogen se multiplică și se răspândește, genomul său trebuie copiat de multe ori, prin replicare, iar ca rezultat normal al acestui proces se acumulează în genom numeroase mutații aleatorii. Aceste mutații aleatorii pot fi foarte utile pentru urmărirea răspândirii agentului patogen și pentru înțelegerea căilor și dinamicii transmiterii.
Figura de mai sus este un arbore filogenetic al primelor 169 de tipuri (tulpini) ale SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, distribuite public. Mai jos pot fi văzute rețelele de transmitere ale noului coronavirus.
- Subiect conex: Coronavirusul nu A EVADAT DIN LABORATOR pentru a trece la oameni! Este produsul proceselor evolutive naturale
Dar riscurile de încălzire ale 5G?
O parte a spectrului 5G permis prin ghidurile internaționale se află în banda microundelor. Microundele produc căldură în obiectele prin care trec. Totuși, profesorul Rodney Croft, consilier al Comisiei Internaționale pentru Protecția împotriva Radiațiilor Neionizante (ICNIRP), spune că efectele de încălzire nu sunt nocive la nivelurile utilizate pentru 5G și tehnologiile mobile anterioare: „Nivelul maxim de radiofrecvență la care o persoană din comunitate poate fi expusă de la 5G sau orice semnal din spațiile comunitare este atât de mic încât până în prezent nu a fost observată o creștere a temperaturii.”
Concluzie
Deși adăugarea 5G la rețelele mobile și wireless existente poate produce o mică creștere a expunerii la undele de radiofrecvență, expunerea globală este calculată ca fiind redusă. Intervalul de frecvențe al semnalelor 5G se află în banda neionizantă a spectrului electromagnetic, mult sub frecvențele considerate nocive.
TOATE ARTICOLELE NOASTRE DESPRE CORONAVIRUS
Surse
American Cancer Society website cancer.org - Last Revised: May 31, 2016.
2. By Reality Check team
Does 5G pose health risks?
BBC News - 15 July 2019.
3. The Wuhan coronavirus has nothing to do with 5G.
fullfact.org - 29 Jan 2020
4. Kristian G. Andersen, Andrew Rambaut, W. Ian Lipkin, Edward C. Holmes & Robert F. Garry
The proximal origin of SARS-CoV-2
Nature Medicine (2020)
5. Genomic epidemiology of novel coronavirus (hCoV-19)
nextstrain.org - 3 Nisan 2020
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.