Ce este un carcinogen? Substanțe cunoscute și potențiale care provoacă cancer la om

Substanțele și expunerile care provoacă leziuni genetice grave în celule și declanșează mecanismele care conduc la transformarea canceroasă se numesc carcinogene . Putem spune că echivalentul turcesc înseamnă „care provoacă cancer”. Totuși, cuvântul turcesc „karsinojen” este scris frecvent greșit ca „kanserojen”. Originea cuvântului este „carcinogenesis”, care exprimă procesul de transformare canceroasă.

Mulți oameni consideră că principala cauză a cancerului sunt carcinogenii „chimici”. Totuși, dacă excludem țigările și numeroasele substanțe pe care le conțin, proporția carcinogenilor chimici printre cauzele cancerului nu este atât de mare pe cât se crede. În figura de mai jos sunt reprezentate schematic principalele cauze ale cancerului:

După cum se vede și în diagrama circulară, jumătate dintre cancere apar din cauza carcinogenilor din mediu, iar o parte relativ mică dintre acestea din cauza carcinogenilor „chimici”.

Apariția unui cancer din cauze de mediu înseamnă totodată că este un cancer prevenibil (de exemplu, dacă prevenim expunerea la fumat putem preveni%90 dintre cancerele pulmonare, dacă ne protejăm de soare putem preveni majoritatea cancerelor de piele, iar dacă prevenim infecțiile cu HPV și virusurile hepatitice putem preveni, înainte de apariție, majoritatea cancerelor de col uterin și de ficat).

Ce înseamnă factor de mediu și carcinogen din mediu în cancer?

Cancerul apare în urma modificărilor ADN-ului celulei. Unele dintre aceste modificări se pot transmite de la părinți, iar cancerele apărute din acest motiv se numesc cancere ereditare . Celelalte cancere apar în majoritate în urma factorilor de mediu. Există numeroase și variate cauze de mediu ale cancerului.

Acestea sunt:

• Factori ai stilului de viață (precum alimentația nesănătoasă, fumatul și stilul de viață sedentar, inactiv fizic)
• Expuneri care apar natural (precum razele ultraviolete ale soarelui, gazul radon și agenții infecțioși)
• Substanțe chimice la care există expunere profesională (precum azbestul, unele pesticide, vopselele și solvenții)
• Poluarea aerului (gazele de eșapament ale motoarelor diesel)

Nu toate persoanele expuse carcinogenilor dezvoltă cancer. În plus, substanțele numite carcinogene au grade diferite de potențial cancerigen. Unii carcinogeni provoacă cancer doar după expuneri îndelungate și la nivel ridicat (precum praful de azbest).

De ce nu apare cancerul în același mod la toate persoanele expuse carcinogenilor?

Deși faptul că fumatul provoacă cancer pulmonar este un adevăr foarte bine cunoscut și care nu mai poate fi contestat, una dintre întrebări era de ce unii fumători înrăiți nu dezvoltă cancer pulmonar. Carcinogenii afectează ADN-ul celulei și, la fel cum genetica fiecăruia dintre noi diferă, diferă și capacitatea de a repara ADN-ul deteriorat. Aziz Sancar și echipa sa au realizat lucrări de mare răsunet mondial privind cartografierea leziunilor ADNprovocate de carcinogeni, care atrag atenția și asupra diferențelor dintre sistemele de reparare a ADN-ului. Capacitatea diferită a sistemelor de reparare a ADN-ului este un factor important pentru transformarea canceroasă. Astfel se poate explica de ce unele persoane sunt mai predispuse la cancer, iar viitoarele cercetări genetice pot permite identificarea persoanelor predispuse la cancer din cauza diferențelor sistemelor de reparare a ADN-ului.

Cum se stabilește dacă un lucru este carcinogen?

Uneori este destul de dificil să se stabilească dacă un lucru provoacă cancer. Desigur, nu este etic/moral să se testeze dacă o substanță provoacă cancer la om. De aceea, oamenii de știință trebuie să efectueze diferite tipuri de studii.

Studii de laborator

Pentru a obține mai multe informații despre caracterul carcinogen al unei substanțe sunt necesare studii pe culturi celulare și animale. Până acum, numeroase substanțe chimice artificiale sau naturale au fost testate pe animale de laborator. Oamenii de știință își pot forma o idee despre caracterul carcinogen al unei substanțe și analizând rezultatele obținute anterior la substanțe chimice similare.

Deși studiile de laborator nu explică întotdeauna pe deplin dacă o substanță este carcinogenă, s-a observat că toți carcinogenii umani cunoscuți provoacă cancer la animalele de laborator.

În testele de carcinogenitate pe animale de laborator se folosesc doze mai mari decât cele la care sunt expuși oamenii. Din acest motiv, rezultatele experimentelor pe animale nu sunt adesea realiste. Cu alte cuvinte, o substanță carcinogenă la doze foarte mari în laborator poate să nu aibă același efect la doze mici. Totodată, efectul unei substanțe inhalate nu este același cu efectul aplicării pe piele. Trebuie subliniat că structurile fiziologice ale animalelor de laborator și ale oamenilor nu sunt identice, ceea ce face ca reacția lor la aceeași substanță să fie diferită.

Din motive de siguranță, se acceptă că o substanță care provoacă cancer la animale în doze mari va provoca și la oameni. Nu este întotdeauna posibil să știm la ce doze o substanță este carcinogenă. De aceea, calea cea mai corectă este reducerea expunerii prin măsurile necesare.

Studii la oameni

O altă cale de identificare a carcinogenilor este examinarea populațiilor pentru a stabili ce factori sunt asociați cancerului. Aceste studii se numesc epidemiologice. Deși oferă informații utile, au anumite limite. Motivul cel mai important este că omul nu trăiește într-un mediu controlat. În orice moment al vieții cotidiene suntem expuși multor substanțe. De obicei nu este posibil să oferim răspunsuri clare la întrebările cercetătorilor. Totodată, expunerea la carcinogeni și transformarea canceroasă sunt procese care durează ani. Și aceasta îngreunează formularea unei concluzii certe.

În lumina tuturor acestor informații, substanțele sunt clasificate după carcinogenitate. Dacă dovezile sunt suficient de puternice, substanța este clasificată drept „carcinogenă”. Dacă dovezile sunt discutabile, este definită drept „probabil carcinogenă”.

Cine decide clasificarea carcinogenilor?

Numeroase organizații naționale și internaționale sunt responsabile de determinarea potențialului diferitelor substanțe de a provoca cancer. Dintre acestea, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului este urmărită de întreaga lume.

Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (International Agency for Research on Cancer = IARC)

Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) face parte din Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Unul dintre obiectivele sale principale este identificarea cauzelor cancerului și a carcinogenilor. Sistemul cel mai folosit pentru clasificarea carcinogenilor aparține IARC. În ultimii30 de ani, IARC a evaluat potențialul cancerigen a peste900 de candidați posibili, încadrându-i într-unul dintre grupurile următoare:

• Grupul1: Carcinogen pentru oameni (107 agenți) - Carcinogenic to humans
• Grupul2A: Probabil / foarte probabil carcinogen pentru oameni (58 agenți) - Probably carcinogenic to humans
• Grupul2B: Posibil carcinogen pentru oameni (249 agenți) - Possibly carcinogenic to humans
• Grupul3: Nu poate fi clasificat drept carcinogen la oameni, acest lucru trebuie demonstrat prin studii (512 agenți) - Unclassifiable as to carcinogenicity in humans
• Grupul4: Probabil nu este carcinogen pentru oameni (1 agent) - Probably not carcinogenic to humans

De fapt, deloc surprinzător, dacă ne amintim cât de dificilă poate fi testarea acestor candidați carcinogeni, veți vedea că majoritatea substanțelor sunt clasificate în Grupul2B sau Grupul3 de risc. Numărul substanțelor clasificate drept carcinogene pentru oameni (Grupul1) este de doar aproximativ100.

- V-ar putea interesa: Cei mai frecvenți carcinogeni din alimente

Privind lista de mai jos, puteți vedea dacă anumite lucruri vă pot crește riscul de cancer. Viața profesională și cea de acasă trebuie organizate pentru a reduce pe cât posibil aceste expuneri. Totuși, este util să reamintim că expunerea la acestea nu înseamnă neapărat apariția cancerului și că durata, cantitatea expunerii și caracteristicile genetice personale sunt și ele factori determinanți importanți.

Carcinogeni cunoscuți pentru oameni

Lista Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului - IARC

Grupul1: carcinogen pentru oameni

• Acetaldehyde – acetaldehidă (din băuturi alcoolice)
• Acheson process – procesul Acheson (asociat expunerii profesionale)
• Aflatoxins – aflatoxine
• Alcoholic beverages – băuturi alcoolice
• Aluminum production – producția aluminiului
• 4-Aminobiphenyl –4-aminobifenil
• Areca nut – nucă de areca
• Aristolochic acid – acid aristolochic (și plantele care îl conțin)
• Arsenic and inorganic arsenic compounds – arsenic și compuși acizi anorganici
• Asbestos (all forms) and mineral substances (such as talc or vermiculite) that contain asbestos – azbest (toate formele) și substanțe minerale care conțin azbest (precum talc = pudră sau vermiculit)
• Auramine production – producția auraminei
• Azathioprine – azatioprină
• Benzene – benzen
• Benzidine and dyes metabolized to benzidine – benzidină și coloranți metabolizați în benzidină
• Benzo[a]pyrene (această substanță a fost identificată în țigările electronice în studii din2017)
• Beryllium and beryllium compounds – beriliu și compuși de beriliu
• Betel quid, with or without tobacco – amestec de betel, cu sau fără tutun
• Bis(chloromethyl)ether and chloromethyl methyl ether (technical-grade) – eter bis(clorometilic) și eter clorometil metilic
• Busulfan – busulfan
• 1,3-Butadiene –1,3-butadienă
• Cadmium and cadmium compounds – cadmiu și compuși de cadmiu
• Chlorambucil – clorambucil
• Chlornaphazine – clornafazină
• Chromium (VI) compounds – compuși ai cromului (VI)
• Clonorchis sinensis (infection with), also known as the Chinese liver fluke – Clonorchis sinensis (infecție), cunoscut și ca viermele hepatic chinezesc
• Coal, indoor emissions from household combustion – cărbune, emisii în interior din arderea casnică
• Coal gasification – expunere la gaz de cărbune
• Coal-tar – gudron de cărbune, producția cocsului
• Cyclophosphamide – ciclofosfamidă
• Cyclosporine – ciclosporină
• 1,2-Dichloropropane –1,2-dicloropropan
• Diethylstilbestrol – dietilstilbestrol
• Engine exhaust, diesel – gaze de eșapament ale motoarelor diesel
• Epstein-Barr virus (infection with) – virusul Epstein-Barr EBV (infecție)
• Erionite – erionit
• Ethanol in alcoholic beverages – etanol din băuturi alcoolice
• Ethylene oxide – oxid de etilenă
• Etoposide – etopozid
• Fission products, including strontium-90 – produse de fisiune, inclusiv stronțiu-90
• Fluoro-edenite fibrous amphibole – amfibol fibros fluoro-edenit
• Formaldehyde – formaldehidă
• Haematite mining (underground) – mineritul hematitului (subteran)
• Helicobacter pylori (infection with) – Helicobacter pylori (infecție)
• Hepatitis B virus (chronic infection with) – virusul hepatitei B (infecție cronică)
• Hepatitis C virus (chronic infection with) – virusul hepatitei C (infecție cronică)
• Human immunodeficiency virus type1 (HIV-1) (infection with) – virusul imunodeficienței umane tip1 (HIV-1) (infecție)
• Human papilloma virus (HPV) types16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59 (infection with) (Notă: tipurile HPV clasificate drept carcinogene pentru oameni pot avea un risc de cancer de col uterin diferit cu un ordin de mărime) - virusul papiloma uman (HPV) tipurile16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59 (cu infecție) (Notă: tipurile HPV clasificate drept carcinogene pentru oameni, după ordinul de mărime al riscului de cancer de col uterin (cervical)) 
• Human T-cell lymphotropic virus type I (HTLV-1) (infection with) - virusul limfotropic al celulelor T umane tip1 (HTLV-1) (infecție) 
• Ionizing radiation (all types) – radiații ionizante (toate tipurile) 
• Iron and steel founding (workplace exposure) – turnarea fierului și oțelului (expunere profesională) 
• Isopropyl alcohol manufacture using strong acids - alcool izopropilic fabricat folosind acizi puternici
• Kaposi sarcoma herpesvirus (KSHV), also known as human herpesvirus8 (HHV-8) (infection with) - herpesvirusul sarcomului Kaposi (KSHV), cunoscut și ca herpesvirus uman8 (HHV-8) (infecție) 
• Leather dust - praf de piele
• Lindane – lindan 
• Magenta production – producția magentei
• Melphalan – melfalan
• Methoxsalen (8-methoxypsoralen) plus ultraviolet A radiation, also known as PUVA – metoxsalen (8-metoxipsoralen) plus radiații ultraviolete A, cunoscut și ca PUVA
• 4,4'-Methylenebis(chloroaniline) (MOCA) –4,4'-metilenbis(cloroanilină) (MOCA) 
• Mineral oils, untreated or mildly treated – uleiuri minerale netratate sau tratate ușor 
• MOPP and other combined chemotherapy including alkylating agents – MOPP și alte chimioterapii combinate, inclusiv agenți alchilanți 
• 2-Naphthylamine –2-naftilamină 
• Neutron radiation – radiații neutronice 
• Nickel compounds – compuși de nichel
• N'-Nitrosonornicotine (NNN) and4-(N-Nitrosomethylamino)-1-(3-pyridyl)-1-butanone (NNK) – N'-nitrosonornicotină (NNN) și4-(N-Nitrosomethylamino)-1-(3-pyridyl)-l-butanone (NNK)
• Opisthorchis viverrini (infection with), also known as the Southeast Asian liver fluke – Opisthorchis viverrini (infecție), cunoscut și ca viermele hepatic din Asia de Sud-Est
• Outdoor air pollution (and the particulate matter in it) – poluarea aerului exterior (și particulele din acesta)
• Painter (workplace exposure as a) – vopsitorie (expunere profesională)
• 3,4,5,3',4'-Pentachlorobiphenyl (PCB-126) 
• 2,3,4,7,8-Pentachlorodibenzofuran 
• Phenacetin (and mixtures containing it) – fenacetină (și amestecuri care conțin amestecuri) 
• Phosphorus-32, as phosphate – fosfor-32, sub formă de fosfat 
• Plutonium – plutoniu 
• Polychlorinated biphenyls (PCBs), dioxin-like – bifenili policlorurați asemănători dioxinei
• Processed meat (consumption of) – carne procesată (consum)
• Radioiodines, including iodine-131 – izotopi radioactivi ai iodului, inclusiv iod-131
• Radionuclides, alpha-particle-emitting – radionuclizi emițători de particule alfa
• Radionuclides, beta-particle-emitting – radionuclizi emițători de particule beta
• Radium-224 and its decay products – radiu-224 și produșii săi de dezintegrare
• Radium-226 and its decay products – radiu-226 și produșii săi de dezintegrare
• Radium-228 and its decay products – radiu-228 și produșii săi de dezintegrare
• Radon-222 and its decay products – radiu-222 și produșii săi de dezintegrare
• Rubber manufacturing industry – industria fabricării cauciucului 
• Salted fish (Chinese-style) – pește sărat (în stil chinezesc)
• Schistosoma haematobium (infection with) – Schistosoma haematobium (infecție)
• Semustine (methyl-CCNU) – semustină (metil-CCNU)
• Shale oils – uleiuri de șist
• Silica dust, crystalline, in the form of quartz or cristobalite – praf de silice cristalină, sub formă de cuarț sau cristobalit
• Solar radiation - radiație solară
• Soot (as found in workplace exposure of chimney sweeps) - funingine (precum resturile din coșuri la locul de muncă)
• Sulfur mustard – iperită cu sulf
• 2,3,7,8-Tetrachlorodibenzo-para-dioxin 
• Thiotepa
• Thorium-232 and its decay products - toriu-232 și produșii săi de dezintegrare/descompunere
• Tobacco, smokeless – tutun fără fum
• Tobacco smoke, secondhand – fumat pasiv 
• Tobacco smoking – fumat (orice fel de tutun și produs din tutun) 
• ortho-Toluidine – orto-toluidină 
• Treosulfan – treosulfan
• Trichloroethylene – tricloroetilenă
• Ultraviolet (UV) radiation, including UVA, UVB, and UVC rays - radiații ultraviolete (UV), inclusiv razele UVA, UVB și UVC 
• Vinyl chloride – clorură de vinil
• Wood dust – praf de lemn 
• X- and Gamma-radiation – radiații X și gamma

Grupul2A: probabil / foarte probabil carcinogen pentru oameni

• Acrilamidă
• Adriamicină (doxorubicină)
• Steroizi androgeni (anabolizanți)
• Sticlă artistică, recipiente din sticlă și articole presate (fabricare)
• Azacitidină
• Combustibil din biomasă (în principal lemn), emisii din arderea casnică
• Bicloroetil nitrozouree (BCNU), cunoscută și drept carmustină
• Captafol
• Fabricarea electrozilor de carbon
• Cloral
• Cloral hidrat
• Cloramfenicol
• Tolueni alfa-clorurați (clorură de benzal, benzotriclorură, clorură de benzil) și clorură de benzoil (expuneri combinate) 
• 1-(2-Chloroethyl)-3-cyclohexyl-1-nitrosourea (CCNU)
• 4-Chloro-ortho-toluidine
• Clorozotocină
• Cisplatină
• Cobalt metalic cu carbură de tungsten 
• Creozoturi 
• Cyclopenta[cd]pyrene 
• DDT (4,4'-Dichlorodiphenyltrichloroethane) 
• Diazinon
• Dibenz[a,j]acridine
• Dibenz[a,h]anthracene
• Dibenzo[a,l]pyrene
• Diclorometan (clorură de metilen)
• Sulfat de dietil
• Clorură de dimetilcarbamoil
• 1,2-Dimethylhydrazine
• Sulfat de dimetil
• Epiclorhidrină
• Carbamat de etil (uretan)
• Dibromură de etilenă
• N-Ethyl-N-nitrosourea
• Prăjire, emisii la temperatură ridicată
• Glicidol
• Glifosat
• Hairdresser or barber (workplace exposure as) – coafor sau frizer (ca profesie)
• Virusul papiloma uman (HPV) tip68 (infecție)
• Fosfură de indiu 
• IQ (2-Amino-3-methylimidazo[4,5-f]quinoline) 
• Lead compounds, inorganic – compuși anorganici de plumb 
• Malaria (caused by infection with Plasmodium falciparum) – malarie 
• Malation
• Poliomavirusul celulelor Merkel (MCV) 
• 5-Methoxypsoralen
• Metansulfonat de metil
• N-Methyl-N´-nitro-N-nitrosoguanidine (MNNG)
• N-Methyl-N-nitrosourea
• Nitrat sau nitrit (ingerat) în condiții care duc la nitrozare endogenă
• 6-Nitrochrysene 
• Iperită azotată
• 1-Nitropyrene
• N-Nitrosodiethylamine
• N-Nitrosodimethylamine
• 2-Nitrotoluene
• Insecticide nearsenicale (expuneri profesionale la pulverizare și aplicare) 
• Rafinarea petrolului (expuneri profesionale) 
• Pioglitazonă
• Bifenili polibromurați (PBBs)
• Clorhidrat de procarbazină
• 1,3-Propane sultone
• Red meat (consumption of) – consum ridicat de carne roșie
• Fibre monocristaline de carbură de siliciu
• Styrene-7,8-oxide
• Tenipozid
• Tetracloroetilenă (percloroetilenă) 
• Tetrafluoroetilenă 
• Tricloroetilenă 
• 1,2,3-Trichloropropane 
• Tris(2,3-dibromopropyl) phosphate 
• Băuturi foarte fierbinți (peste65 de grade Celsius) – băuturi foarte fierbinți (peste65 de grade)
• Bromură de vinil