Pot fi genele noastre egoiste? Cancerele ereditare și genele lor

Pentru dezvoltarea tratamentelor eficiente împotriva cancerului, înțelegerea mecanismelor sale de apariție este foarte importantă. Cele mai importante contribuții în acest domeniu provin din genetică.

După cum se știe, celulele sunt elementele fundamentale ale organismului. Ele încep să se înmulțească foarte rapid din momentul în care ajungem în uter. La bătrânețe se înmulțesc numai pentru înlocuirea celulelor moarte.

Cancerul este, la nivel celular, o boală genetică. Mutațiile, adică leziunile genelor care controlează înmulțirea normală și comunicarea dintre celule, se acumulează cu vârsta și prin expunerea la substanțe carcinogene. În urma acumulării lor, genele își pierd funcțiile normale, iar celula începe să se înmulțească necontrolat.

Există 3 tipuri de gene asociate cancerului. Acestea sunt;

Genele supresoare tumorale: Împiedică înmulțirea necontrolată a celulei.

Oncogenele: Apar prin pierderea funcțiilor «protooncogenelor», responsabile în condiții normale pentru înmulțirea celulară. Oncogenele determină progresia agresivă a cancerului.

Genele de reparare a DNA: Sunt responsabile pentru repararea leziunilor DNA.

Sindroame de cancer ereditar

După cum se știe, avem în total 23 de perechi de cromozomi, câte unul matern și unul patern. Mutațiile ereditare se caracterizează prin transmiterea la descendenți. Cu alte cuvinte, o mutație în genele provenite de la mamă sau tată poate fi transmisă nou-născutului. La aceste persoane, riscul de cancer este foarte mare.

Cancerele ereditare reprezintă aproximativ % 5-10 din totalul cancerelor.

Gene și sindroame ale cancerului ereditar

TP53 (proteina tumorală 53): A fost desemnată molecula secolului. Este cunoscută drept gardianul genomului. Funcționează ca genă supresoare tumorală. Când DNA-ul celulei este afectat, oprește înmulțirea celulară, împiedicând transmiterea leziunii către celulele fiice. Totodată, inițiază mecanismele de reparare a DNA. Dacă leziunea este imposibil de reparat, celula afectată este eliminată prin moarte celulară programată, numită «apoptoză».

Este gena cu cel mai important rol în cancerizare. Într-un procent de 50 dintre cancerele umane, p53 este mutantă. Din mutația genei p53 rezultă sindromul Li Fraumeni, iar persoanele cu acest sindrom au un risc foarte mare de sarcom al țesuturilor moi, osteosarcom, cancer osos, cancer mamar, cerebral și al sângelui, leucemie. Sindromul are transmitere ereditară dominantă, autozomal dominantă. Copiii unui părinte purtător al genelor defecte au un risc, în procente, de 50 de a prezenta sindromul.

Von Hippel- Landau (VHL): Gena VHL este una dintre genele care împiedică creșterea tumorală. Sindromul VHL are transmitere ereditară dominantă. Persoanele afectate au un risc foarte mare de cancere ale sistemului nervos central. Totodată, probabilitatea carcinomului renal, cancer de rinichi, și a tumorilor neuroendocrine pancreatice este mare la aceste persoane.

MLH: Este una dintre genele implicate în repararea leziunilor DNA. Sindromul ereditar pe care îl provoacă este HNPCC, cancerul colorectal ereditar non-polipozic, sau sindromul Lynch,cu transmitere dominantă. Sindromul Lynch, la persoanele afectate, crește riscul cancerelor de colon, intestin gros, endometru, uter, stomac, ovare și pancreas.

ERCC: Participă la repararea DNA. Xeroderma Pigmentosum este sindromul pe care îl provoacă. Acesta are transmitere ereditară recesivă, autozomal recesivă. Trebuie deci ca ambele gene, cea maternă și cea paternă, să fie afectate. Pacienții cu acest sindrom au un risc de cancer cutanat, melanom malign, de 1000 de ori mai mare și trebuie să evite razele solare și ultraviolete.

BRCA1 și BRCA2: Sunt gene implicate în repararea DNA. Sindroamele de cancer mamar și ovarian ereditarsunt provocate de aceste gene. Dintre cancerele mamare, un procent de 10 provine din mutații ereditare. Cele mai frecvente mutații ereditare în cancerul mamar apar în genele BRCA1 și BRCA2. Cercetările recente au evidențiat, de asemenea, o relație puternică cu cancerul de prostată.

Odată cu dezvoltarea geneticii, testele genetice care identifică defectele genelor au început să fie utilizate în clinici. În fiecare zi se descoperă noi gene ale cancerului și se identifică sindroamele provocate de ele. Detectarea acestor gene care provoacă apariția cancerului este foarte importantă pentru dezvoltarea tratamentelor eficiente.