O nouă țintă în tratamentul cancerului: monoxidul de carbon

Monoxidul de carbon (CO) este un gaz toxic și, totodată, o moleculă de semnalizare utilizată între celule. Unele studii sugerează că CO are efecte potențiale împotriva cancerului mamar. Totuși, există puține date despre efectele sale asupra oamenilor.
Cancerul mamar și intoxicația cu monoxid de carbon
În octombrie 2020, în Scientific Reports a fost publicat un studiu care a evaluat relația dintre CO și riscul de cancer mamar folosind lista femeilor care suferiseră intoxicație cu CO între 2002 și 2009, obținută din Baza Națională de Date privind Intoxicațiile din Taiwan. Compararea celor 7053 de femei urmărite până în 2014 cu 42318 femei fără intoxicație cu CO a arătat că femeile care suferiseră intoxicație cu CO aveau un risc mai mic de a dezvolta cancer mamar decât cele care nu suferiseră intoxicație (0,7% față de 1,0%); diferența de 0,3% a fost considerată semnificativă statistic.
Luând în considerare factori precum vârsta, venitul lunar, localizarea geografică, hipertensiunea, diabetul și hiperlipidemia, cercetătorii au sugerat că intoxicația cu CO ar putea avea un efect protector potențial împotriva cancerului mamar la oameni. Desigur, de aici nu trebuie trasă concluzia că intoxicația cu CO ar putea fi utilizată pentru prevenirea sau tratarea cancerului; ar trebui însă luată în considerare ideea că această cale celulară de semnalizare a CO ar putea fi o țintă potențială în tratamentul cancerului. Acesta poate fi un subiect care merită investigat. Reducerea riscului de cancer mamar după expunerea la CO poate fi atribuită efectului toxic direct al CO și morții celulelor canceroase din cauza hipoxiei severe (lipsei oxigenului).
Totuși, studiul are limitări: nu au putut fi incluși factori precum antecedentele familiale și reproductive, activitatea fizică și indicele de masă corporală; nu au existat participanți bărbați, având în vedere și raritatea cancerului mamar la aceștia; participanții erau relativ tineri (vârsta medie era de 34 de ani); nu au fost comparate stadiul cancerului mamar și statusul ER/PR/HER2 între participantele cu și fără intoxicație cu CO și nu a fost evaluată supraviețuirea. Din acest motiv, nu se poate afirma ceva clar despre acest subiect și sunt necesare mai multe studii.
Rezumatul altor studii privind relația dintre cancer și monoxidul de carbon
- Gazul CO a fost utilizat la șoareci cărora li se administraseră subcutanat celule umane de cancer pancreatic. S-a observat că expunerea la CO a inhibat semnificativ proliferarea celulelor umane de cancer pancreatic și a dublat ratele de supraviețuire ale șoarecilor.
- Tot într-un studiu pe animale a fost investigat efectul CO în doze mici asupra micromediului tumoral și s-a raportat că CO a inhibat progresia cancerului pulmonar prin modularea infiltrării și fenotipului celulelor mieloide / macrofagelor. Inducerea apoptozei în tumorile pulmonare a fost asociată cu expresia CD86 și activarea căii protein-kinazei activate de mitogeni / kinazei reglate de semnale extracelulare 1/2.
- Într-un studiu de laborator s-a constatat că inhalarea CO poate crește hipoxia tumorală într-un mod care ar putea influența controlul tumorii. Deși hipoxia poate avea un rol în progresia tumorii, un episod de hipoxie acută severă poate provoca moartea celulelor canceroase înainte de dezvoltarea rezistenței la mediul hipoxic. De aceea, se consideră că expunerea la CO înaintea diagnosticului clinic de cancer mamar ar fi putut afecta celulele precanceroase sau celulele canceroase existente la pacientele care suferiseră intoxicație cu CO.
Efectele terapeutice potențiale ale monoxidului de carbon
CO păstrează homeostazia celulară și tisulară prin efectele sale antiapoptotice (care împiedică moartea celulară programată), antiinflamatoare și antioxidante. Are, de asemenea, efecte antiproliferative (care inhibă proliferarea) și vasodilatatoare (care dilată vasele) și poate participa la întărirea sistemului imunitar înnăscut. Există și aplicații terapeutice ale CO, însă toxicitatea sa potențială, provocată de efectul asupra transportului oxigenului, și controlul dozelor toxice în administrarea sistemică a gazului CO reprezintă preocupări majore. Intoxicația cu CO poate provoca hipoxie și inflamație, ulterior disfuncție neurologică și cardiacă, leziuni ale altor organe și chiar deces.
În ultimii ani, CORM, un grup de carbonili ai metalelor de tranziție sau boranocarbonați care pot elibera CO, au oferit o nouă cale de administrare a CO. Concentrațiile mari de CO prezintă efecte citotoxice (care distrug celulele) prin inhibarea sistemului respirator mitocondrial, inducerea stresului oxidativ și producerea speciilor reactive de oxigen. CORM pot asigura eliberarea localizată a unor cantități mari de CO pentru citotoxicitate specifică împotriva tumorilor țintite.
Într-un studiu s-a constatat că tratamentul cu RuCO, un tip de CORM, a redus creșterea celulelor umane de cancer mamar MCF7 și MDA-MB-231. Într-un alt studiu s-a observat că complexele de carbonil de mangan, un foto-CORM care eliberează CO, au distrus celulele de cancer mamar în funcție de doză, iar o anumită concentrație a distrus aproximativ 40% dintre celulele de cancer mamar.
Pe lângă CORM, se remarcă și potențialul anticancer al CO împotriva cancerului pancreatic și adenocarcinomului pulmonar.
Concluzie
Pe baza studiului efectuat în Taiwan privind riscul de cancer mamar la femeile cu și fără intoxicație cu CO și a rezultatelor studiilor care au investigat efectele CO asupra micromediului tumoral, căilor celulare etc., se poate spune că există o relație între CO și cancer. Totuși, efectul toxic al CO limitează utilizarea sa terapeutică. Așa cum subliniază și studiile, relația CO cu fiecare dintre aceste aspecte trebuie cercetată mult mai detaliat.
Surse
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.