Partenerii pacienților cu cancer mamar se confruntă cu anxietate de lungă durată

Cancerul mamar vizează nu numai un țesut biologic, ci și o familie, o relație și o viață comună. Din momentul diagnosticului, în timp ce toate reflectoarele se îndreaptă firesc spre pacient, partenerii, cei mai apropiați martori și susținători ai acestui proces, rămân adesea «în umbră».
Însă datele științifice actuale arată că acest rol de a «rămâne puternic» are un preț greu. Chiar și după încheierea tratamentelor, o parte importantă a partenerilor, asemenea pacienților, continuă să se confrunte cu anxietate de lungă durată, îngrijorare pentru viitor și stres financiar pe parcursul vieții lor. Acest articol examinează, în lumina studiilor științifice, efectele «tăcute» ale cancerului asupra partenerilor și motivele acestora.
Psihologul nostru clinician İnci Cengiza pregătit acest articol, care urmărește să creeze un spațiu nu numai pentru pacienții noștri diagnosticați cu cancer mamar, ci și pentru partenerii care deseori își amână propriile emoții, «trebuie să fie puternici», poartă povara în tăcere și devin invizibili. Textul reprezintă un apel care amintește că anxietatea trăită de parteneri trebuie normalizată, recunoscută și sprijinită.
Prezentat la Simpozionul privind supraviețuirea după cancer din 2017 și realizat de Borstelmann și colaboratorii, un studiu remarcabil a evidențiat prin date numerice povara psihosocială trăită de partenerii pacientelor tinere cu cancer mamar (sub 40 de ani). Rezultatele studiului, în care 289 de parteneri ai pacientelor au fost urmăriți în medie 62 de luni (5 ani), sunt următoarele:
Există anumite caracteristici structurale care deosebesc cancerul mamar de alte boli și care «cronicizează» anxietatea partenerilor.
Tratamentul cancerului mamar nu se încheie odată cu operația. Chimioterapia, radioterapia și apoi tratamentele hormonale care pot dura 5-10 ani mențin permanent procesul «în actualitate». Pentru parteneri, acest lucru creează sentimentul că boala nu a rămas niciodată cu adevărat în urmă. Creierul funcționează permanent într-un mod de «alertă» (vigilență), alimentând oboseala cronică și anxietatea.
Chiar dacă amenințarea fizică se reduce după terminarea tratamentului, percepția mentală a amenințării continuă. Studiile științifice arată că partenerii trăiesc frica de recidivă pe două dimensiuni:
Emoțională: Neliniște bruscă accentuată înaintea consultațiilor de control, crampe abdominale și tulburări de somn.
Cognitivă: Gânduri imposibil de alungat, precum «Dacă reapare?» și «Dacă o pierd?». Potrivit cercetărilor, chiar dacă reacțiile emoționale se reduc în timp, această stare cognitivă de «alertă» poate dura ani întregi.
Cancerul mamar este o experiență relațională, nu doar individuală. Studiile arată că stările emoționale ale pacientei și partenerului se «oglindesc» reciproc. Când pacienta se îngrijorează, anxietatea partenerului crește; însă partenerii își reprimă adesea propriile temeri pentru a nu o întrista (protecție prin ascunderea îngrijorărilor). Această «mascare emoțională» duce la izolarea în lumea interioară a partenerului și la adâncirea anxietății.
La cuplurile sub 40 de ani, cariera, îngrijirea copiilor mici și incertitudinea planurilor de viitor sporesc povara anxietății.
La partenerii cu mecanisme slabe de sprijin social și care își asumă singuri întreaga povară a îngrijirii, epuizarea se dezvoltă mai repede.
La cei care trăiesc incertitudine economică din cauza costurilor tratamentului sau a pierderii capacității de muncă, anxietatea devine persistentă.
Comentariul Academiei DROZDOGAN
«Lupta cu cancerul mamar nu este un proces care se încheie doar prin eliminarea tumorii; ea include și refacerea psihică a familiei care însoțește acest proces. Anxietatea de lungă durată observată la parteneri nu reprezintă o „slăbiciune” sau o „exagerare”, ci un răspuns uman la incertitudine și responsabilitate.
În planificarea tratamentului, evaluarea nevoilor psihosociale nu numai ale pacientului, ci și ale partenerilor, acești „eroi invizibili”, este esențială pentru caracterul integral al vindecării.»
Referințe științifice
- Borstelmann N, Rosenberg SM, Gelber SI, și colab. Partenerii supraviețuitoarelor tinere ale cancerului mamar: o evaluare transversală a problemelor psihosociale și a sănătății mintale. Simpozionul privind supraviețuirea după cancer 2017. Rezumatul 184.
- Cohee A, Storey S, Winger JG, și colab. Un studiu de cohortă privind calitatea vieții partenerilor supraviețuitoarelor tinere ale cancerului mamar, comparativ cu partenerii persoanelor sănătoase din grupul de control. J Patient Rep Outcomes. 2020;4(1):19.
- Hagedoorn M, Sanderman R, Bolks HN, și colab. Suferința psihologică în cuplurile care se confruntă cu cancerul: o metaanaliză și o analiză critică a efectelor rolului și genului. Psychol Bull. 2008;134(1):1–30.
- Hodges LJ, Humphris GM, Macfarlane G. O investigație metaanalitică a relației dintre suferința psihologică a pacienților oncologici și cea a îngrijitorilor lor. Soc Sci Med. 2005;60(1):1–12.
- Liu Q, Ye F, Jiang X, și colab. Efectele intervențiilor psihosociale pentru îngrijitorii pacientelor cu cancer mamar: o analiză sistematică și o metaanaliză. Heliyon. 2023;9(2):e13715.
- Otto AK, Soriano EC, LoSavio ST, și colab. Evoluția longitudinală a factorilor emoționali și cognitivi ai fricii de recidivă a cancerului la pacientele cu cancer mamar și la partenerii lor. Psychooncology. 2022;31(7):1221–1229.
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.