Pericol ascuns la altitudine: riscul de cancer de piele la piloți și nevoia diagnosticului precoce
În acest articol
De ce fac piloții mai des cancer de piele?
Personalul aeronautic este expus, la fiecare creștere a altitudinii cu 4500 feet (1,3 km), unei cantități duble de radiație cosmică și razelor UVA nefiltrate care pătrund prin geamul cabinei. Din acest motiv, față de populația generală, are un risc de melanom de 2 ori mai mare .
Prin natura profesiei, personalul aeronautic lucrează într-un mediu care pune la încercare limitele noastre biologice. Piloții militari și ai companiilor comerciale au un risc deosebit de ridicat, mai ales de cancere cutanate, din cauza expunerii prelungite la radiații cosmice și ultraviolete (UV) la altitudine.
Radiația cosmică ionizantă, provenită din activitatea solară și din surse galactice, devine importantă la altitudini de zbor de 35000 feet și peste. Acolo unde atmosfera se subțiază, organismul este lipsit de scutul său natural de protecție.
Mecanismul leziunilor biologice: de ce este afectat ADN-ul?
Doza cumulativă de radiații la care este expus personalul aeronautic poate depăși uneori chiar dozele lucrătorilor expuși profesional la radiații. Pentru a înțelege mai bine factorii de risc, trebuie examinate două surse principale:
Radiație cosmică ionizantă
Protecția scade odată cu subțierea atmosferei. În special pe rutele polare, expunerea la radiații este de 2 ori mai mare decât la ecuator.
Raze UV nefiltrate
Deși geamurile cabinei blochează în mare măsură UVB, peste 50% din radiația UVA pătrunde nefiltrată. Razele ajung în straturile profunde ale pielii, provocând leziuni ale ADN-ului și stres oxidativ.
Riscurile în date științifice
Incidența melanomului malign este de două ori mai mare la piloți decât în populația generală.
Rata deceselor prin melanom este cu 83% mai mare la piloți decât în populația generală.
Datele Departamentului Apărării al SUA (2023) indică o creștere semnificativă a cancerului tiroidian.
Lacune de reglementare: diferența dintre UE și SUA
În ciuda tuturor acestor riscuri cunoscute, abordările autorităților aeronautice diferă semnificativ. Uniunea Europeană impune evaluarea radiației cosmice ionizante la care sunt expuși angajații companiilor aeriene. Monitorizarea începe când se anticipează că doza anuală va depăși 1 mSv și sunt obligatorii modificări ale programelor de zbor pentru a nu depăși limita de 6 mSv/an .
În schimb, în SUA, Administrația Federală a Aviației (FAA) nu are o limită oficială de doză sau o obligație de supraveghere. Lipsa dozimetrelor permanente la bord împiedică măsurarea precisă a dozei cumulative primite de piloți și îngreunează măsurile preventive.
Tipuri specifice de cancer întâlnite la piloți
1. Melanom malign (riscul cel mai letal)
În 2015, JAMA Dermatology a publicat metaanaliza realizată de Sanlorenzo și colaboratorii, care a confirmat o incidență a melanomului de peste două ori mai mare la piloți decât în populația generală.
Analiza sistematică realizată de Miura și echipa sa (2019) a evidențiat un detaliu interesant: deși piloții și însoțitorii de bord au riscuri similare de îmbolnăvire, riscul de mortalitate este mai mare la piloți. Cercetătorii atribuie acest lucru radiației UV intense și nefiltrate care pătrunde prin parbrizul cabinei.
2. Cancere cutanate non-melanom
Acestea se împart în general în carcinom bazocelular (BCC) și carcinom scuamocelular (SCC) .
- Carcinom bazocelular: Reprezintă 80% dintre cazuri. Se manifestă de obicei prin noduli roz sau alb-perlați.
- Carcinom scuamocelular: Apare în proporție de 20%. Se manifestă prin răni care nu se vindecă sau leziuni cu cruste.
3. Alte cancere sistemice
Riscul nu se limitează la piele. Studiul Departamentului Apărării al SUA din 2023 a raportat la echipajele aeriene, față de populația generală, o rată a cancerului tiroidian cu 39% mai mare și o rată a cancerului de prostată cu 16% mai mare . Robbins și colaboratorii (2020) au raportat și un risc crescut de cancer testicular și limfom non-Hodgkin la piloții de luptă.
Standardul de aur pentru diagnosticul precoce: regula ABCDE
Pentru dermatologi și medicii de prim contact, pasul esențial este examinarea anuală a întregii suprafețe cutanate. La autoexaminare, piloții trebuie să ia în considerare următoarele criterii ABCDE :
Dacă o linie trasată prin mijlocul aluniței evidențiază două jumătăți diferite, leziunea trebuie considerată suspectă.
Marginile neregulate, cu adâncituri și proeminențe, neclare sau „dințate” prezintă risc.
Trebuie acordată atenție unei alunițe care nu are o singură culoare, ci un amestec de nuanțe maro, negru, roșu, alb sau albastru.
Leziunile mai mari de 6 mm, diametrul unei radiere de creion, au în general un risc mai ridicat de melanom.
Este criteriul cel mai important. Schimbarea dimensiunii, formei sau culorii unei alunițe ori apariția mâncărimii/sângerării necesită biopsie imediată.
Concluzie și recomandări clinice
Personalul aeronautic trebuie considerat un „grup cu risc oncologic ridicat” din cauza expunerii profesionale. Deși îmbunătățirea filtrării UV prin geamurile cabinei este o necesitate pentru industrie, protecția individuală rămâne vitală.
Utilizarea protecției solare în zbor, hainele cu protecție UV și, mai ales, examinarea dermatoscopică cel puțin o dată pe an sunt cele mai eficiente măsuri de gestionare a riscului. Trebuie reținut că supraviețuirea la 5 ani în melanomul depistat precoce este de 99%, dar scade dramatic în stadiile tardive.
- Jr. CG. Study on the incidence of cancer diagnosis and mortality among military aviators and aviation support personnel. Defense Do; 2023. [Link către raport]
- Scheibler C, et al. Cancer risks from cosmic radiation exposure in flight: a review. Front Public Health. 2022. [DOI: 10.3389/fpubh.2022.947068]
- Sanlorenzo M, et al. The risk of melanoma in airline pilots and cabin crew: a meta-analysis. JAMA Dermatol. 2015;151:51-58. [DOI: 10.1001/jamadermatol.2014.1077]
- Miura K, et al. Do airline pilots and cabin crew have raised risks of melanoma and other skin cancers? Systematic review and meta-analysis. Br J Dermatol. 2019;181(1):55-64. [DOI: 10.1111/bjd.17586]
- Minoretti P, et al. Occupational health challenges for aviation workers amid the changing climate: a narrative review. Cureus. 2024;16(3):e55935. [DOI: 10.7759/cureus.55935]
- Pariset E, et al. DNA damage baseline predicts resilience to space radiation and radiotherapy. Cell Rep. 2020;33(10):108434. [DOI: 10.1016/j.celrep.2020.108434]
- Seitz G. The highs and lows of sun exposure: understanding the impact of altitude. Wyoming Academy of Dermatology. [Link de acces]
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.
Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.