Primele studii cu medicamentul viu CAR-T în cancerele solide, de organ, sunt promițătoare

La cea de-a 34-a reuniune anuală a Societății pentru Imunoterapia Cancerului (Society for Immunotherapy of Cancer), organizată în noiembrie 2019, a fost anunțat primul studiu clinic de imunoterapie cu medicamentul viu CAR-T îndreptat împotriva tumorilor solide (de organ). Terapia cu celule T cu receptor antigenic chimeric (CAR-T) a apărut în ultimii ani ca o nouă abordare în tratamentul cancerului, însă succesele terapeutice sunt observate mai ales în cancerele sângelui (malignitățile hematologice). Rezultate deosebite au fost obținute în malignitățile cu celule B, deoarece celulele CAR-T pot elimina toate celulele B. În tumorile solide, precum cancerele pulmonar, mamar și de colon, identificarea unei proteine-țintă prezente numai pe celulele canceroase, dar nu și pe alte celule sănătoasereprezenta o limitare a terapiei cu celule CAR-T. Vizarea și a celulelor sănătoase afectează negativ supraviețuirea pacienților. În acest context, cercetătorii au identificat o proteină-țintă mascată în celulele sănătoase, dar observată în proporții ridicate în celulele canceroase (MUC1-C) și au transpus această informație în etapa studiului clinic. Anterior, numeroase studii vizaseră în ansamblu domeniile cu secvențe repetitive (tandem repeat domains) ale proteinei MUC1 (glicoproteina transmembranară mucin-1), fără a obține rezultate favorabile. Domeniile cu secvențe repetitive ale proteinei MUC1 situate pe partea orientată spre exteriorul membranei celulare sunt clivate și desprinse de pe suprafața celulelor canceroase, iar fenomenul se accentuează odată cu avansarea tumorii. După clivarea proteinei MUC1 și desprinderea acestor domenii de pe suprafața celulei, fragmentul transmembranar rămas (care traversează întreaga membrană celulară) este numit MUC1-C (MUC1*). Apariția MUC1-C poate face tumora rezistentă la chimioterapie, deoarece factorul de creștere oncoembrionar se leagă de MUC1-C și determină activarea MUC1-C. În cancerul mamar, MUC1-C apare în micromediu prin clivarea proteinei MUC1 de lungime completă de către enzima metaloproteinază matricială 9. În celulele sănătoase, MUC1 este clivată de alte metaloproteinaze matriciale. Astfel, MUC1-C devine o țintă specifică celulelor canceroase. În modele animale s-a demonstrat că tratamentul dezvoltat se leagă de celulele canceroase în proporție de 95% în cancerul mamar, 83% în cancerul ovarian, 78% în cancerul pancreatic și 71% în cancerele pulmonare; de aceea au fost inițiate studii clinice pe oameni. Unul dintre cele mai mari obstacole în calea utilizării mai largi a terapiei cu celule CAR-T este costul foarte ridicat. Dacă studiile clinice vor avea succes, vor fi depuse și eforturile necesare pentru reducerea costului.
Surse
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.