Unul din 3 articole distribuite pe rețelele sociale conține informații greșite

Potrivit unei noi analize, unul din trei articole publicate pe cele mai populare pagini de știri și rețele sociale conține informații greșite, iar printre acestea există și articole care pot provoca prejudicii grave pacienților.

Dintre cele mai populare 200 de materiale de știri (cancer de prostată, pulmonar, mamar și colorectal – câte 50 de articole pentru fiecare), aproximativ o treime (32,5%) conține informații greșite. În plus, 76,9% dintre aceste articole cu informații greșite conțin informații dăunătoare.

Cercetătorii care au participat la analiză au explicat: „Internetul este principala sursă de informații greșite despre sănătate. Acest lucru este valabil mai ales pentru rețelele sociale, unde informațiile greșite se răspândesc mai rapid și mai larg decât informațiile verificate.”

Skyler Johnson de la Institutul de Cancer Huntsman al Universității Utah din SUA, unde a fost efectuat studiul, spune: „Trebuie să abordăm direct aceste probleme”.

„Ca profesioniști din comunitatea medicală, nu putem ignora problema dezinformării despre cancer pe rețelele sociale și nici nu le putem cere pacienților să o ignore. Trebuie să empatizăm cu pacienții noștri și să îi ajutăm când întâlnesc astfel de informații. Scopul meu este să ajut la găsirea răspunsurilor la întrebările lor și să ofer informații corecte care să le dea pacienților cu cancer cele mai bune șanse de a obține cel mai bun rezultat.”

Rețelele sociale: popularitate și căutarea miracolelor în locul adevărului

Publicat online la 22 iulie în Journal of the National Cancer Institute, studiul a analizat articole publicate între 2018-2019 pe platformele sociale Facebook, Reddit, Twitter și Pinterest. Popularitatea articolului a fost evaluată prin reacțiile cititorilor, precum voturi pozitive, comentarii, reacții și distribuiri.

Ca exemplu de articol cu informații greșite, Johnson a indicat unul cu titlul „O mamă de 44 de ani susține că uleiul CBD (Cannabinoidol, canabis) i-a vindecat cancerul mamar în 5 luni”. Autorul și-a prezentat articolul publicat în februarie 2018 pe truetheory.com drept „opinie”. La sfârșitul textului a fost oferit și un link către un alt articol al aceluiași autor, publicat în ziarul Daily Mail.

Ideile și afirmațiile din astfel de articole pot avea o influență foarte mare. După 20 de ani ca oncolog, faptul că un pacient respinge recomandările de tratament și alege în schimb un tratament „alternativ” nu mai este, din păcate, o surpriză. O altă „capcană” pentru pacienți și apropiații lor este căutarea miracolelor. După cum se vede, proporția celor care doresc să profite de această căutare nu este deloc mică.

• Subiect conex: Inteligența și banii pot să nu fie suficiente pentru a găsi calea corectă în tratamentul cancerului!

Brian Southwell de la Universitatea Duke, care studiază pacienții și informațiile greșite, spune că uneori informația greșită nu este senzațională, dar este totuși influentă prin formulări și prezentări scrise inteligent. „Nu minciuna este în mod magic atrăgătoare, ci felul în care informația greșită este de obicei încadrată o poate face atrăgătoare.” Southwell le recomandă medicilor să aibă o atitudine proactivă în combaterea dezinformării medicale.

Într-un articol publicat recent în American Journal of Public Health, Southwell spune: „În loc să aștepte ca pacienții să își exprime îngrijorările fără să fie întrebați, profesioniștii din sănătate ar trebui să discute cu pacienții despre posibile informații greșite”. Pe scurt, el recomandă să fie întrebați pacienții ce știu despre tratamentele pentru cancer. „În general, pacienții nu știu că informația greșită pe care o întâlnesc este greșită. Abordarea pacienților cu compasiune și empatie este un prim pas bun.”

Detaliile studiului

În studiul publicat de Johnson și colegii săi au fost aleși doi membri ai panelurilor National Comprehensive Cancer Network ca experți de conținut pentru fiecare dintre cele patru cancere. Sarcina lor a fost evaluarea principalelor afirmații medicale din fiecare articol. Apoi, experții au completat o serie de evaluări pentru a stabili proporția informațiilor greșite și a prejudiciilor potențiale din fiecare articol.

Dintre cele 200 de articole, 41,5% proveneau din știri netradiționale (exclusiv digitale), 37,5% din știri tradiționale (versiunile online ale presei tipărite și/sau audiovizuale), 17% din reviste medicale, 3% de pe site-uri de finanțare participativă și 1% din bloguri personale.

Evaluarea efectuată de acești experți a concluzionat că aproximativ o treime dintre articole conțineau informații greșite. Informațiile greșite au fost definite ca înșelătoare (titlul, nesusținut de text sau de statistici/date, nu susține nici concluzia – 28,8%), prezentarea greșită a forței dovezilor (dovezi prezentate ca puternice sau, dimpotrivă, slabe – 27,7%) și tratamente nedovedite (nestudiate sau cu dovezi insuficiente – 26,7%).

Din păcate, numărul interacțiunilor cu articolele care conțineau informații greșite era mai mare decât cu articolele corecte. De exemplu, numărul median al interacțiunilor precum aprecierile de pe Twitter era de 2300 și, respectiv, 1600. În total, 30,5% dintre cele 200 de articole conțineau informații dăunătoare.

În cadrul studiului, aceste informații dăunătoare au fost definite astfel;

• Prejudicii prin pierdere de timp (pot provoca întârziere sau absența solicitării ajutorului medical într-o afecțiune tratabilă – 31,0%)
• Prejudicii economice (costuri ale tratamentului sau ale deplasărilor pentru accesarea tratamentului – 27,7%)
• Prejudicii legate de o procedură (efecte potențial toxice ale testului/tratamentului recomandat – 17,0%)
• Interacțiuni dăunătoare (interacțiuni medicale cunoscute/necunoscute cu tratamente moderne care ar putea duce la supraviețuire – 16,2%)

O limitare a studiului este că include doar cele mai populare articole despre cancer publicate în limba engleză. Totuși, acest studiu arată clar că nu orice informație pe care o putem accesa pe internet este corectă; chiar o treime poate fi greșită, iar știrile senzaționale necesită atenție deosebită. Este deosebit de important să nu uităm că oamenii nu sunt la fel și că tratamentele pot varia de la o persoană la alta. Evaluările individuale primite de la medicul dumneavoastră și din surse de încredere sunt mai corecte decât informațiile generale.