William Harvey 1628 – Primul care a descris corect circulația sângelui

Jurnalistul științific Robert Adler: „Astăzi, principiile circulației sângelui în corp par banale. Copiii din școala primară învață că inima pompează sângele bogat în oxigen prin artere spre corp, venele readuc sângele cu dioxid de carbon la inimă, iar micile capilare unesc arterele și venele. Totuși, funcționarea inimii și vaselor de sânge a rămas un mister profund din Antichitate până în primul sfert al secolului al șaptesprezecelea.”

Medicul englez William Harvey a fost primul care a descris corect și detaliat circulația sângelui în corp. În lucrarea sa din 1628, De Motu Cordis (Despre mișcarea inimii și a sângelui la animale), Harvey a urmărit traseul corect al sângelui prin studii pe animale vii, în care putea comprima sau secționa diverse vase de lângă inimă și nota direcția fluxului. A aplicat presiune și pe venele apropiate de pielea subiecților umani și a înregistrat direcția fluxului observând umflarea, împreună cu regiunile congestionate sau palide ale brațelor. Spre deosebire de medicii care presupuneau că ficatul produce sânge absorbit continuu de corp, Harvey a arătat că sângele este recirculat. A observat și că valvele din vene descoperite de profesorul său, Hieronymus Fabricius, facilitează fluxul unidirecțional spre inimă.

Harvey a urmărit sângele prin artere și vene tot mai mici, dar nu avea microscop și putea doar presupune existența unor legături între artere și vene. La numai câțiva ani după moartea sa, medicul italian Marcello Malpighi a folosit un microscop pentru a observa micile capilare care realizau legăturile greu de găsit.

Diverse studii despre circulația sângelui sunt anterioare lui Harvey. De exemplu, medicul grec Praxagoras a discutat arterele și venele, dar a susținut că arterele transportă aer. În 1242, medicul arab musulman Ibn al-Nafis a explicat fluxul sangvin dintre inimă și plămâni.

Explicația imaginii articolului: William Harvey a descris corect și detaliat circulația sângelui în corp, inclusiv deplasarea sângelui oxigenat de la inimă și întoarcerea sângelui neoxigenat spre inimă.

Personalități istorice menționate în articol: Praxagoras (340 î.Hr.–280 î.Hr.), Ibn al-Nafis (1213–1288), Hieronymus Fabricius (1537–1619), William Harvey (1578–1657), Marcello Malpighi (1628–1694)

• Subiectul anterior: Pietro da Cortona și desenele sale de neuitat 1618 – Vindecarea vine din știință, nu din întâmplare
• Subiectul următor: Crima și canalul Wirsung 1642 – Un organ misterios și o descoperire misterioasă