Aparatul cord–plămân 1953 – operații complexe în siguranță

Aparatul cord–plămân (ACP) este un dispozitiv care asigură circulația și un conținut adecvat de oxigen al sângelui în timpul intervențiilor precum repararea valvelor cardiace sau a unor orificii din peretele intern al inimii. Acest proces, numit bypass cardiopulmonar, ocolește inima și plămânii și, împreună cu substanțele care opresc temporar inima, permite chirurgului să opereze într-un câmp relativ lipsit de sânge și nemișcat. Se folosește heparină pentru a reduce coagularea sângelui circulant, iar sângele poate fi răcit pentru a încetini metabolismul organismului și a reduce astfel necesarul de oxigen.
În 1953, chirurgul american John Gibbon a fost primul care a utilizat cu succes un ACP, în timp ce repara un orificiu în peretele intern al inimii unei femei de 18 ani. În timpul reparației, inima și plămânii ei au fost opriți timp de 27 de minute.
Au fost necesare abordări inovatoare pentru a reduce potențialele leziuni ale celulelor roșii produse de o pompă artificială. De exemplu, cercetătorii au experimentat cu pompe cu role, care deplasează blând sângele prin tuburi, și cu pompe centrifuge, care creează pomparea prin rotirea sângelui. Mai dificilă decât înlocuirea bătăilor inimii a fost necesitatea înlocuirii temporare a funcției de oxigenare a plămânului. Soluțiile istorice au inclus barbotarea oxigenului, cu filtrarea ulterioară a bulelor, și utilizarea membranelor.
Într-un plămân natural, suprafețele complexe unde sunt schimbate oxigenul și dioxidul de carbon au o arie de aproximativ jumătate dintr-un teren de tenis!
Unii pacienți au raportat pierderea unor capacități mentale după utilizarea ACP. Deoarece aceasta poate apărea și la pacienți cu factori de risc similari pentru boli cardiovasculare, este posibil ca ACP să nu fie cauza acestor pierderi.
Potrivit autoarei Autumn Stanley, ACP este „una dintre cele mai importante invenții de dispozitive din istoria medicală recentă, care a făcut posibile toate operațiile pe cord deschis, intervenții chirurgicale mai lungi în general și transplanturile de inimă și de cord–plămân.”
Explicația imaginii articolului: Reconstituirea unei operații cardiace din anii 1980. Acest model realist este expus în Galeria Lower Wellcome a Muzeului Științei din Londra.
Personalități istorice menționate în articol: John Heysham Gibbon Jr. (1903–1973)
- Subiectul anterior: Structura ADN-ului 1953 – începutul unei noi ere
- Subiectul următor: Endoscopul 1954 – călătorie în profunzimea corpului
Surse
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.