Avem două vârste: cronologică și biologică. De ce contează și cum se măsoară vârsta epigenetică

Profesorul David Sinclair, directorul Centrului Paul F. Glenn pentru Biologia Îmbătrânirii de la Harvard Medical School, a spus: „Vârsta cronologică nu este vârsta noastră reală, ci un număr superficial. Îmbătrânim biologic în ritmuri diferite, în funcție de gene, alimentație, mișcare și toxinele din mediu. Vârsta biologică ne determină sănătatea și, în cele din urmă, durata vieții. Ea este numărul lumânărilor pe care ar trebui să le stingem cu adevărat. În viitor, pe măsură ce ne îmbunătățim capacitatea de a o controla, am putea avea pe tort mai puține lumânări decât înainte.”.

Calcularea corectă a vârstei

Potrivit profesoarei și cercetătoarei Morgan Levine, care studiază în laborator diverse măsuri ale îmbătrânirii, fiecare are două vârste: cea cronologică, indicată de calendar, și cea biologică, legată în esență de condiția fizică și sănătatea medie a corpului. Levine a spus: „Persoanele cu aceeași vârstă cronologică nu au același risc cardiovascular, de cancer sau de deces”.

Levine și echipa au identificat, într-o simplă analiză de sânge, nouă biomarkeri care par să influențeze cel mai mult durata vieții: glicemia, indicatori renali și hepatici, imunitari și inflamatori. Levine introduce valorile în calculator, iar algoritmul face restul.

În loc să măsoare doar trecerea timpului, vârsta biologică urmărește îmbătrânirea funcțiilor corpului și chiar estimarea riscului de deces precoce. Mulți oameni de știință și susținători ai longevității cred că această informație nu doar ne ajută să înțelegem îmbătrânirea, ci ne poate da și puterea de a o schimba.

Cei cu vârstă biologică sub cea cronologică au un risc mai mic de deces; cei biologic mai vârstnici au un risc mai mare și pot fi mai predispuși la bolile asociate vârstei.

Poate cel mai important este că, spre deosebire de rezultatele genetice, acestea pot fi modificate. Medicii pot folosi informațiile pentru a îndruma schimbări în stilul de viață, alimentație, mișcare și somn, reducând riscul și îmbunătățind vârsta biologică.

Fascinată de îmbătrânire încă din copilărie, Levine și-a introdus propriile valori în algoritm. Rezultatele au surprins-o. „Întotdeauna am considerat că sunt o persoană foarte sănătoasă. Sunt activă fizic și mănânc ceea ce consider sănătos, dar rezultatele nu au fost atât de bune cât speram.”, a spus ea. Acum și-a schimbat dieta și exercițiile și încearcă să doarmă mai mult. Levine a spus: „A fost un semnal de alarmă.”.

Companiile care ne arată câți ani avem cu adevărat

Jay Chan, inginer naval de 30 ani, i-a cumpărat mamei un kit de la Elysium, o companie de biotehnologie și suplimente pentru sănătate fondată la New York în 2014, pentru măsurarea vârstei biologice printr-o analiză epigenetică. Testul era simplu și necesita doar o probă de salivă.

Chan credea că mamei sale Ivy, de 59 ani, i-ar prinde bine să își cunoască vârsta biologică, deoarece era îngrijorată de îmbătrânire. Mi-a spus: „Vorbea mereu despre apropierea vârstei de 60 ani și cât de mare este acest pas, începutul dispariției”. Dar, cu aspectul ei tânăr, se simțea încă sănătoasă. „Arată de 40 ani!”, a spus el.

După aproximativ două luni au venit rezultatele: vârsta biologică a lui Ivy era de 43 ani.

Chan a spus: „A fost o mare ușurare, fiindcă îi dă o nouă speranță pentru planurile de viață. Cunoașterea ritmului real al îmbătrânirii îi reînnoiește sentimentul identității și perspectiva asupra felului în care ar trebui să trăiască următorul deceniu.”.

Speranța este că înțelegerea vârstei biologice poate duce la intervenții noi care prelungesc viața. Primul pas este însă măsurarea ei, deloc simplă. Cercetătorii încă discută definiția.

Determinarea vârstei epigenetice

Abordarea lui Horvath numită „ceas epigenetic” este considerată de mulți cercetători standardul de aur pentru măsurarea vârstei biologice.

Epigenetica studiază modul în care mediul schimbă funcționarea genelor.

Ceasul lui Horvath analizează metilarea ADN, un proces de modificări chimice specifice ale materialului genetic. În 2011, Horvath a descoperit că tiparele metilării ADN pot estima cu precizie vârsta umană.

Horvath a comparat metilarea cu nisipul unei clepsidre. „Odată cu vârsta, unele părți ale ADN câștigă metilare, iar altele o pierd. Există literalmente milioane de regiuni ale ADN care pot fi metilate”, a spus el. Ceasul său urmărește sute dintre aceste locuri. Rezultatul a fost o formulă capabilă să estimeze vârsta de-a lungul întregii vieți, de la făt la bătrânețe.

De atunci, Horvath și alții au dezvoltat ceasuri mai precise pe baza datelor colectate timp de decenii din sângele acelorași persoane. Datele ajută ceasurile să identifice mai precis îmbătrânirea nesănătoasă și, cum spune Horvath, „să prezică timpul până la moarte”.

În ultimii ani, aceste metode au produs o explozie a companiilor care vor să măsoare vârsta biologică a consumatorilor. Testele sunt promovate drept produse premium pentru sănătate, cu site-uri elegante, ambalaje minimaliste și recomandări impresionante pe rețele sociale.

Prețurile și formatele diferă: testul salivar Elysium de 499$ se bazează pe un ceas biologic dezvoltat de Dr. Morgan Levine, fostă cercetătoare postdoctorală a lui Horvath. Site-ul companiei spune: „Progresele cercetării îmbătrânirii nu mai sunt o legendă științifico-fantastică, ci un fapt științific.”.

MyDNAge, o companie care pretinde că oferă „cel mai precis și fiabil test ADN al vârstei”, cere 299 dolari pentru un test de sânge sau urină ce folosește o versiune licențiată a ceasului lui Horvath.

Există variante populare, mai ieftine, fără ceasuri epigenetice, precum testul vârstei biologice Thorne: costă 99 dolari și necesită recoltare de sânge într-un laborator terț.

Niciunul dintre aceste teste nu este aprobat FDA (Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente).

Horvath, dezvoltatorul măsurării vârstei epigenetice, are sentimente amestecate față de popularitatea testelor. „Aceste ceasuri nu sunt acum utile omului obișnuit, fiindcă nu avem intervenții care să încetinească îmbătrânirea. Dacă medicul cere un test și acesta arată o vârstă mai mare decât ar trebui, ce să spună? Nu poate prescrie nimic dincolo de sfaturile obișnuite de sănătate. Ar putea vârsta biologică deveni încă un număr stresant peste mulții indicatori care îi îngrijorează deja pe oameni: greutate, tensiune, pași zilnici?”, a spus el. Horvath subliniază și pericolul interpretării greșite.

Anul trecut a făcut testul GrimAge și a constatat că vârsta sa biologică era cu patru ani peste cea cronologică. „Nu voi concluziona imediat că voi trăi cu patru ani mai puțin. Oamenii sunt foarte complecși, iar lucrurile se pot schimba.”

Pentru moment, Horvath spune că utilizatorii „ar trebui să îl considere mai degrabă divertisment”. „Oamenii sunt curioși și vor să se laude prietenilor că sunt mai tineri, atunci de ce nu?”

Rezumatul a 50 ani de cercetare epidemiologică este: fumatul are consecințe teribile; obezitatea este la fel de rea; mâncați legume și faceți mișcare.

Acestea confirmă informații pentru cei care fac teste epigenetice precum Elysium, cum este Ivy Chan.

Fiul lui Ivy Chan a spus: „Înainte făcea mișcare din când în când, dar acum este mai motivată să facă regulat și să mănânce sănătos”.

Determinarea vârstei biologice prin măsurarea telomerilor

O abordare urmărește structurile protectoare de la capetele cromozomilor, care se scurtează la replicarea unui cromozom, concentrându-se pe lungimea telomerilor, ceea ce îi transformă într-un indicator aproximativ al îmbătrânirii biologice.

Alte abordări măsoară în sânge molecule asociate diminuării funcțiilor corpului. Unele abordări chiar scanează ochii și pretind că determină riscul de deces.

Ochii vă pot arăta adevărata vârstă biologică

În studiul publicat la 18 ianuarie în British Journal of Ophthalmology, Lisa-Zhuoting Zhu, cercetătoare la Centrul Australian de Cercetare a Ochilor, a spus: „Retina este o fereastră spre vârsta biologică. De exemplu, dacă vârsta cronologică este de 53 ani, dar cea retiniană estimată din imagini este de 60 ani, studiul nostru arată că diferența de 7 ani dintre 60 și 53 ani este asociată unui risc crescut de mortalitate (deces)”.

Analiza retinei prezice riscul de mortalitate la adulții vârstnici

Într-adevăr, potrivit autorilor, fiecare creștere de 1 an a diferenței vârstei retiniene era asociată unei creșteri de % 2 și riscului de mortalitate prin boli necardiovasculare și necanceroase.

Cercetătorii au spus: „Am constatat că diferența vârstei retiniene prezice independent riscul de deces, în special decesul necardiovascular/neoncologic”.

Autorii explică faptul că aveau date de mortalitate pentru 35 mii de participanți, folosite la studiul relației dintre diferența vârstei retiniene și mortalitate. Au fost incluși aproximativ 11 mii de participanți cu vârsta medie de 52,6 ani. Dintre cei analizați, 51% aveau o diferență de peste 3 ani, fiind „îmbătrâniți rapid”, iar aproape 28% aveau o diferență de peste 5 ani.

Cercetătorii sugerează că natura neinvazivă a imagisticii fundului de ochi (totalitatea structurilor din partea sa posterioară) o favorizează ca instrument de screening rentabil, care ar putea identifica persoanele cu mortalitate crescută.

James Cole, conferențiar de neuroimagistică la University College London, a subliniat că îmbătrânirea îi afectează pe toți, dar nu în același ritm.

Așa cum spune și Selami Şahin, „Ochii sunt oglinda inimii, ei nu știu ce este minciuna” :)