Boala sculptată în marmură: cancerul mamar ascuns în NOAPTEA lui Michelangelo

La oprirea precedentă, am urmărit mutația KRAS găsită în mumia regelui Ferdinand I al Neapolelui și am văzut că și acum 500 de ani cancerul vorbea același limbaj genetic. Astăzi ieșim din laboratoare și mergem în inima Renașterii, la Florența. În fața noastră stă geniul care a dat viață pietrei: Michelangelo Buonarroti în persoană.

Erau anii 1520... Michelangelo fusese însărcinat să decoreze Capela Medici din Florența. Pentru a simboliza trecerea timpului și inevitabilitatea morții, a sculptat cele patru momente ale zilei: Aurora, Amurgul, Ziua și Noaptea (La Notte).

Femeia din Capela Medici: misterul din spatele unui sân deformat

„Noaptea”, întinsă în partea stângă a capelei, este o figură feminină nudă care reprezintă tăcerea somnului și a morții. Timp de secole, criticii de artă care au studiat această statuie s-au oprit la același detaliu: sânul stâng al femeii era deformat. Mulți au pus acest lucru pe seama lipsei de interes a lui Michelangelo pentru anatomia feminină. Până când, în 2000, un oncolog s-a oprit în fața statuii...

Poate greși un artist de geniu? Puterea cunoașterii anatomice

Era o coincidență? Michelangelo era un anatomist desăvârșit care cunoștea corpul uman centimetru cu centimetru. Participa în secret la autopsii la spitalul Santo Spirito din Florența și știa pe de rost structura de sub mușchi și vase. Nu exista nicio anomalie nici la cealaltă figură feminină din capelă, „Aurora”, nici la sânul drept al „Nopții”.

Moartea împietrită: filosofia frumuseții și a efemerității

De ce ar fi sculptată o femeie cu cancer pe un monument funerar? Potrivit istoricilor de artă, aceasta reflectă respectul profund al lui Michelangelo pentru conceptul de „moarte”. „Noaptea” reprezintă somnul și moartea. O boală precum cancerul, care consumă corpul din interior, era cea mai concretă expresie în marmură a efemerității tragice a vieții. Această afecțiune, imposibil de tratat în acea epocă, era un semn al „timpului ajuns la capăt”, sculptat în marmură.

În timp ce arta și anatomia documentau astfel urmele fizice ale cancerului, în lumea medicală se pregătea o mare revoltă. De mai bine de o mie de ani se credea că „bila neagră” era cauza cancerului. Până când a apărut un medic încăpățânat și genial, care a dat foc cărților antice în piețe...

În următorul articol îl vom întâlni pe cel care a adus o perspectivă chimică complet nouă în oncologie, declarând: „Cancerul nu este un lichid, ci minerale și săruri acumulate în corp!” Este vorba despre Paracelsus, alături de care vom păși în lumea rebelă a secolului 16.