Cauzele amețelii: ce ajută împotriva ei?

Amețeala este o tulburare neplăcută de echilibru, în care persoana simte că se rotește ea sau mediul din jur . Poate varia de la o ușoară senzație de cap tulbure, de câteva secunde, până la pierderea severă și prelungită a echilibrului, care perturbă viața zilnică. Greața, întunecarea vederii, țiuitul în urechi, transpirația sau senzația de leșin o însoțesc frecvent. De multe ori, amețeala, vertijul , apare din cauze simple și nu lasă leziuni permanente. Însă amețeala recurentă sau severă trebuie luată în serios și investigată, deoarece poate semnala o problemă gravă.

Vom răspunde în detaliu întrebării „De ce apare amețeala?” și vom prezenta cele mai frecvente cauze ale amețelii în lumina datelor științifice. Pentru întrebarea „Ce ajută împotriva amețelii?” , vom explica metodele de ameliorare, măsurile la domiciliu și opțiunile terapeutice. Vom discuta în special legătura dintre amețeală și cancer , oferind informații bazate pe cercetări și clarificând nelămuririle. La sfârșit, secțiunea de întrebări frecvente răspunde altor întrebări despre subiect.

Ce este amețeala?

Amețeala este senzația că persoana sau obiectele din jur se rotesc chiar și în absența mișcării, cu impresia pierderii echilibrului. Cunoscută medical și ca vertij , apare mai ales prin afectarea centrului de echilibru din urechea internă. Cei afectați spun adesea „lumea se învârte în jurul meu”, „mi se întunecă vederea”, „simt că leșin” .

De exemplu, amețeala bruscă la ridicarea rapidă în picioare este un vertij scurt produs de o schimbare bruscă a tensiunii și este de obicei inofensiv. Senzația ușoară de cap tulbure când suntem foarte obosiți sau nu am mâncat mult timp este tot o formă frecventă. Uneori însă, amețeala nu este un simptom nevinovat de stres sau oboseală, ci un semnal important al unei boli.

Caracteristicile tipice și alte manifestări însoțitoare sunt:

• Pierderea echilibrului: Persoana poate avea dificultăți în a sta în picioare sau a merge și poate simți frecvent nevoia să se așeze.
• Senzație de cap tulbure și de leșin: Mediul devine neclar, iar persoana poate simți că va leșina.
• Greață și vărsături: Mai ales amețeala puternică este însoțită frecvent de greață și poate produce vărsături.
• Țiuit în urechi, tinitus: Amețeala cu origine în urechea internă poate fi însoțită de țiuit sau scăderea auzului.
• Transpirație rece și palpitații: În timpul crizei, organismul poate reacționa la stres prin transpirație și creșterea pulsului.

Dacă amețeala este scurtă și trecătoare, de obicei nu există motiv de îngrijorare. Însă în caz de amețeală persistentă, foarte frecventă sau severă , cauza trebuie obligatoriu investigată. Mai jos analizăm în detaliu cauzele cele mai frecvente și situațiile periculoase.

Care sunt cauzele amețelii?

Există numeroase cauze, de la factori simpli, precum deshidratarea, până la boli grave. În general, cauzele amețelii pot fi grupate în probleme ale urechii interne, boli neurologice, tulburări circulatorii sau metabolice. Cele mai frecvente sunt:

Tabelul arată că există numeroase cauze diferite ale amețelii . Problemele urechii interne, vertijul periferic , sunt printre cele mai frecvente, iar amețeala este însoțită de obicei de tinitus, scăderea auzului sau senzație de presiune în ureche. Problemele sistemice , precum anemia sau hipoglicemia, se manifestă mai degrabă prin slăbiciune generală și întunecarea vederii, în timp ce amețeala neurologică, vertijul central , este însoțită de obicei de pierderea echilibrului, vedere dublă, tulburări de vorbire și slăbiciunea membrelor . Diferențierea ajută la înțelegerea cauzei.

Amețeala bruscă, severă și scurtă este de cele mai multe ori compatibilă cu BPPV, deplasarea cristalelor de echilibru din ureche : într-o anumită poziție a capului apare o rotație intensă de câteva secunde. Crizele prelungite, de ore întregi , sugerează o afecțiune cu exces de lichid în urechea internă, precum boala Meniere . La cei cu istoric de migrenă , amețeala ocazională de câteva minute până la câteva ore poate fi o manifestare migrenoasă. Amețeala la ridicare poate fi atribuită scăderii tensiunii, iar amețeala pe stomacul gol variațiilor glicemiei.

Prin urmare, identificarea corectă a cauzei este primul pas al tratamentului. Dacă amețeala se repetă des sau devine mai severă, trebuie solicitată o evaluare cuprinzătoare într-o unitate medicală. Dacă este necesar, medicul poate cere examinarea detaliată a urechii, teste auditive, analize de sânge și de echilibru, precum videonistagmografia , ori imagistică neurologică. Astfel se identifică factorul responsabil și se planifică tratamentul adecvat.

Legătura dintre amețeală și cancer

Mulți se întreabă dacă amețeala indică o boală gravă. Întrebarea „Este amețeala un semn de cancer?” provoacă frecvent îngrijorare. Cercetările științifice sugerează că amețeala singură nu este de obicei primul semn al unor boli grave precum cancerul . În cele mai multe cazuri are cauze inofensive și nu este legată de cancer. Totuși, în anumite situații poate exista o legătură, chiar indirectă:

• Tumori cerebrale: O tumoră situată în regiunile care controlează echilibrul, de exemplu cerebelul sau trunchiul cerebral, poate provoca amețeală și pierderea echilibrului . De obicei, acestea sunt continue sau frecvent recurente și însoțite de dureri puternice de cap, tulburări vizuale, dificultăți de vorbire ori scăderea forței pe o parte a corpului . De exemplu, potrivit datelor Memorial Sağlık Grubu , presiunea unei tumori asupra centrului echilibrului poate produce amețeală continuă și dezechilibru. Însă, potrivit specialiștilor de la Moffitt Cancer Center : „amețeala singură nu este o manifestare frecventă a tumorii cerebrale; majoritatea cazurilor sunt legate de urechea internă, anemie sau deshidratare”. Așadar, în lipsa severității și a altor constatări, amețeala singură nu înseamnă imediat tumoră cerebrală.

• Tumori ale urechii interne, neurinom acustic: Neurinomul acustic este o tumoră benignă , necanceroasă, a nervului auditiv. Chiar fiind benignă, presiunea asupra nervilor auditiv și de echilibru poate produce tinitus, scăderea auzului și amețeală. Deși nu este cancer, existența unei tumori trebuie luată în calcul, mai ales când amețeala este însoțită de tinitus și scădere unilaterală a auzului; poate fi suspectat neurinomul acustic .

• Cancer și anemie: Unele tipuri de cancer , de exemplu digestive, pot provoca sângerare cronică și anemie . Aceasta poate produce oboseală continuă, slăbiciune și amețeală. De exemplu, anemia din sângerările ascunse prelungite ale cancerului de colon poate produce slăbiciune, amețeală, oboseală rapidă, palpitații și mâini sau picioare reci . La vârste înaintate, asocierea anemiei inexplicabile cu amețeala impune luarea în calcul și a unui posibil cancer la cercetarea cauzei.

• Tratamente oncologice: La un pacient diagnosticat, chimioterapia sau radioterapia pot produce și ele amețeală. Anemia, hipotensiunea și tulburările nutriționale din reacțiile chimioterapiei pot avea acest efect indirect. Mai ales iradierea cerebrală sau chimioterapia puternică pot influența echilibrul și provoca simptome trecătoare. La pacienții oncologici, stresul intens și anxietatea pot declanșa vertijul prin efecte psihologice și fiziologice.

Așadar, amețeala nu provine de obicei din cancer. Chiar când există cancer, nu apare de regulă ca singurul și primul simptom. Un studiu științific a arătat că, în cancerul activ, amețeala apare frecvent împreună cu alte manifestări . De exemplu, la persoane cu istoric oncologic, un studiu a arătat creșterea semnificativă a probabilității metastazelor cerebrale când se asociază durere de cap, tulburări de mers, ataxie, convulsii, pierderea vederii sau tulburări de vorbire . La pacienții cu amețeală izolată, rata metastazelor cerebrale a fost mică, de 6%, în timp ce la cei cu amețeală și alte semne neurologice a fost considerabil mai mare.

Dacă aveți amețeală și vă îngrijorează, este important să observați celelalte manifestări asociate . Este important să fiți atenți la ele. În oricare dintre situațiile următoare, mergeți la medic fără întârziere:

• Amețeala este însoțită de durere puternică de cap, vedere încețoșată sau dublă, dificultăți de vorbire, slăbiciune ori amorțeală, posibile semne ale unei probleme cerebrale grave;
• Amețeala a început foarte brusc, cu intensitate maximă , și nu se ameliorează, putând semnala un accident vascular sau altă situație acută;
• Persoana devine confuză sau leșină,
• Amețeala se asociază cu durere toracică sau palpitații , posibile semne cardiace;
• O persoană diagnosticată cu cancer dezvoltă amețeală nouă sau o agravare evidentă a celei existente.

Deși rare, aceste situații sunt „semne de alarmă” și necesită evaluare medicală imediată pentru a stabili dacă există o cauză gravă.

Ce ajută împotriva amețelii?

Amețeala poate afecta calitatea vieții. Din fericire, în multe cazuri măsurile simple și ajustarea stilului de viață o pot controla sau ameliora. Ce ajută împotriva amețelii? Răspunsul depinde de cauză. Principiul este eliminarea sau corectarea ei când este posibil. De exemplu, suplimentarea cu fier ajută în anemie, iar în deshidratare poate fi suficient consumul de apă.

În general, metodele care pot reduce amețeala sau o pot calma rapid sunt:

• Așezare și odihnă: Dacă amețiți brusc, așezați-vă sau întindeți-vă imediat în siguranță. Preveniți astfel rănirea prin cădere și permiteți refacerea echilibrului. Evitați mișcările bruște până trece. Dacă se poate, ridicați puțin capul, închideți ochii și odihniți-vă. De obicei apare ameliorare în câteva minute.
• Respirație profundă: Fără panică, practicați respirația lentă și profundă . Respirația calmă, controlată, ameliorează amețeala de stres sau anxietate. De asemenea, crește oxigenul către creier și reduce senzația de cap tulbure.
• Consumul de apă: Consumul suficient de apă este cea mai bună soluție mai ales în amețeala produsă de deshidratare sau insolație. Aveți grijă să beți cel puțin 8-10 pahare, 2-2,5 litri, zilnic. Un pahar de apă și puțină odihnă la apariția amețelii pot fi utile.
• Alimente sau băuturi cu zahăr: Dacă amețeala provine din nemâncare îndelungată sau hipoglicemie , pentru creșterea rapidă a glicemiei puteți consuma suc de fructe, o băutură cu zahăr ori puțină ciocolată. Sucul proaspăt de portocale poate ajuta, de exemplu, la revenirea rapidă. Însă metoda funcționează numai în amețeala cauzată de hipoglicemie ; nu rezolvă celelalte cauze.
• Vitamine și alimentație echilibrată: Deficitele de fier și vitamina B12 pot produce anemie și amețeală, așa că includeți carne, legume cu frunze verzi și fructe oleaginoase. Mai ales fructele și legumele cu vitamina C întăresc imunitatea și pot susține sănătatea urechii interne. Portocalele, kiwi și căpșunile sunt bogate în această vitamină, iar unele studii arată că poate ajuta la ameliorarea vertijului.
• Ceaiuri din plante și ghimbir: Ghimbirul este o rădăcină utilizată tradițional pentru calmarea greței și amețelii. Ceaiul sau mestecarea unei bucățele proaspete pot ameliora simptomele. Ceaiurile liniștitoare de mentă și mușețel pot ajuta și ele când stresul declanșează amețeala. Suplimentele din plante nu au același efect la toți, deci consumați ceaiurile cu prudență, în funcție de propria sănătate și eventualele alergii .
• O gustare: Dacă nu ați mâncat de mult, o gustare ușoară, precum un pumn de fructe uscate, câteva nuci sau migdale ori o banană, poate calma amețeala. Echilibrează glicemia și oferă energie pe termen scurt.
• Respirație în aer liber: Un mediu foarte cald, neaerisit sau aglomerat vă poate ameți. Dacă puteți, ieșiți la aer curat și respirați profund. Organismul se răcorește și se oxigenează, reducând senzația de vertij.
• Exerciții de poziționare a capului: Dacă medicul v-a spus că aveți BPPV, vertij pozițional , puteți ajuta repoziționarea cristalelor urechii interne prin mișcări simple, precum manevra Epley , efectuate acasă. Manevra cuprinde o succesiune de mișcări în anumite poziții ale capului și corpului și este eficientă în amețeala BPPV caracterizată prin o senzație intensă și scurtă de rotație . Pentru învățarea ei este necesară instruirea de către un medic sau fizioterapeut.
• Exerciții regulate și antrenarea echilibrului: Mersul ușor, yoga, tai chi și alte exerciții care îmbunătățesc echilibrul pot reduce frecvența crizelor pe termen lung. Mai ales reabilitarea vestibulară , exerciții de fizioterapie care reduc sensibilitatea sistemului de echilibru din urechea internă, oferă rezultate bune în vertijul cronic. Învățate cu un specialist și practicate acasă, ajută creierul să compenseze mai bine pentru menținerea echilibrului.
• Gestionarea stresului: Dacă stresul declanșează amețeala, relaxarea, meditația, yoga sau psihoterapia vă pot învăța să gestionați stresul și anxietatea, reducând crizele. Tratarea tulburării anxioase cu ajutor psihologic sau psihiatric, când este necesar, îmbunătățește viața și ameliorează simptomele fizice.

Acestea sunt recomandări generale care pot ajuta la controlul amețelii acasă . Însă cel mai important aspect de reținut este: Amețeala este un simptom, iar tratamentul se face după cauza subiacentă. Dacă nu trece cu măsuri simple, reapare des sau este însoțită de vedere dublă, pierderea auzului ori alte manifestări, trebuie neapărat să consultați medicul. Dacă este necesar, vă va îndruma către otorinolaringologie, ORL sau neurologie , iar testele vor identifica originea problemei.

Când trebuie solicitat ajutor medical?

Deși majoritatea cazurilor nu au o cauză gravă, uneori ajutorul medical fără întârziere este vital. Adresați-vă imediat unei unități medicale în oricare dintre situațiile următoare:

• Durere toracică, palpitații sau leșin: Dacă amețeala este însoțită de presiune în piept, palpitații, dificultăți de respirație sau leșin, poate semnala infarct ori o problemă cardiovasculară gravă. Necesită evaluare urgentă.
• Durere intensă de cap și simptome neurologice: Cea mai puternică durere de cap din viață , apărută împreună cu amețeala, sau asocierea cu tulburări de vorbire, pierderea vederii, slăbiciune ori amorțeală pe o parte pot indica un accident vascular cerebral . Timpul este esențial, deci sunați imediat pentru ajutor medical de urgență, de exemplu la 112.
• Pierderea auzului sau tinitus puternic: Dacă amețeala se asociază brusc cu pierderea auzului într-o ureche, țiuit evident sau presiune, poate exista pierdere bruscă a auzului sau o criză Meniere . Contactați imediat un specialist ORL pentru tratament precoce.
• Traumatism cranian: Amețeala începută după o lovitură la cap sau o cădere poate semnala comoție cerebrală sau leziune a urechii interne și necesită consult medical.
• Vărsături persistente: Dacă amețeala este însoțită de greață și vărsături necontrolate , se pot pierde rapid lichide și starea se poate agrava. Poate indica și labirintită și necesită ajutor medical.
• Amețeală care nu cedează de mult timp: Dacă, în ciuda odihnei și a lichidelor, amețeala durează ore sau zile , nu este normal. Consultați medicul pentru identificarea cauzei.

Chiar și în afara acestor situații, dacă amețeala vă îngrijorează sau începe să vă limiteze activitățile cotidiene, este util consultul de specialitate. Diagnosticul și tratamentul precoce pot identifica o eventuală boală gravă și pot rezolva sau controla problema.

Întrebări frecvente

De ce nu trece amețeala?

Amețeala prelungită sau mereu recurentă indică de obicei o cauză cronică . Bolile urechii interne , precum boala Meniere sau nevrita vestibulară cronică, crizele necontrolate de migrenă , anemia sau tulburările hormonale , precum cele tiroidiene, pot provoca amețeală persistentă. La persoanele cu tulburare anxioasă , stresul continuu poate face senzația frecventă. Amețeala care nu trece impune consult medical, identificarea cauzei și un plan terapeutic orientat asupra ei.

Amețeala și vertijul sunt același lucru?

Vertijul este termenul medical pentru amețeală, însă în vorbirea obișnuită desemnează mai ales amețeala cu senzație clară de rotație . De fapt, amețeala, dizziness , este un termen general care include pierderea echilibrului, senzația de cap tulbure și de leșin. Vertijul descrie mai specific senzația că persoana sau mediul se rotesc. Orice vertij este o amețeală, dar nu orice amețeală este vertij. De exemplu, dezechilibrul ușor la ridicare este amețeală, iar crizele severe cu rotația aparentă a mediului sunt vertij.

Ce boală poate semnala amețeala?

Poate fi simptomul multor boli și nu indică singură o anumită afecțiune. Cele mai frecvente sunt bolile urechii interne, BPPV, Meniere, nevrită vestibulară, migrena, anemia, hipotensiunea . Pot exista și boli sistemice precum aritmiile, tulburările tiroidiene, diabetul, cu scăderi ale glicemiei . Rareori, poate apărea și în boli grave precum tumora cerebrală sau accidentul vascular cerebral pot avea de asemenea amețeala printre manifestările lor. Medicii analizează celelalte semne însoțitoare pentru a obține indicii despre boala pe care ar putea-o semnala amețeala.

Cărui medic trebuie să vă adresați?

La început puteți consulta un specialist ORL sau un neurolog . ORL face de obicei testele pentru a aprecia originea în urechea internă. Dacă testele auditive, ale mișcărilor oculare și celelalte evaluări nu găsesc problema în ureche, sunteți îndrumat către neurologie pentru o posibilă cauză neurologică. Uneori poate interveni și cardiologia , de exemplu la suspiciune de aritmie, ori endocrinologia , dacă sunt suspectate diabetul sau probleme tiroidiene. Dacă aveți acces, evaluarea poate fi multidisciplinară într-un spital complet echipat cu „clinică pentru tulburări de echilibru” sau „centru de reabilitare vestibulară” .

Ce pot face singur acasă împotriva amețelii?

Pentru ameliorare puteți face următoarele: mai întâi, așezați-vă pe podea sau întindeți-vă pentru a preveni căderea. Răcoriți încăperea, deschideți fereastra și luați aer curat. Beți un pahar de apă și, dacă puteți, echilibrați glicemia cu o gustare, de exemplu suc dulce. Respirația profundă vă poate ajuta să rămâneți calm. Dacă le cunoașteți, puteți face mișcări simple ale capului, manevra Epley , pentru cristalele urechii interne. Ceaiul de ghimbir poate ameliora amețeala și greața. Reduceți puțin lumina și odihniți-vă cu ochii închiși, pentru refacerea echilibrului. Dacă nu trece sau reapare frecvent, nu insistați cu tratamentul acasă, ci mergeți la medic.

Când este periculoasă amețeala?

Amețeala devine periculoasă în situații care sugerează o problemă gravă. Dacă în timpul ei vă pierdeți cunoștința sau apar manifestări neurologice, precum imposibilitatea vorbirii ori vederii și pierderea forței membrelor, este o urgență. Și asocierea cu semne posibile de infarct , precum durere toracică, transpirație și lipsă de aer, impune ajutor imediat. Crizele suficient de intense pentru a provoca o cădere de la înălțime sunt și ele periculoase, prin riscul rănirii. Amețeala neobișnuit de severă, prelungită sau cu alte manifestări grave necesită obligatoriu evaluare medicală. Episoadele obișnuite, scurte și ameliorate prin odihnă nu sunt de regulă periculoase, dar cauza trebuie găsită dacă se repetă des.

Este amețeala un semn de cancer?

Singură, amețeala nu este de cele mai multe ori un semn de cancer. Este un simptom foarte frecvent, cu cauze inofensive în majoritatea cazurilor, precum urechea internă sau hipotensiunea. În cancer poate apărea, dar adesea din anemie ori reacții adverse la tratament, mai degrabă decât din cancerul însuși. De exemplu, leucemia sau cancerul avansat pot produce amețeală prin anemie și slăbiciune. Tumora cerebrală o poate provoca, dar de obicei cu manifestări neurologice grave, precum durere intensă de cap, dezechilibru și tulburări de vedere ori vorbire. Amețeala izolată nu anunță singură cancerul; totuși, la un pacient cu istoric oncologic și amețeală nouă sau evident agravată, medicii iau și acest lucru în calcul când caută cauza.

Pot avea copiii amețeli? Din ce cauze?

Și copiii pot avea uneori amețeală. Amețeala la copii este de obicei benignă și provine din factori simpli: călătorii lungi, rău de mișcare, efort excesiv, deshidratare sau hipoglicemie. Și infecțiile urechii interne , de exemplu otita medie, pot produce dezechilibru. Rareori, crizele de migrenă infantilă pot include amețeală. Dacă un copil spune frecvent că amețește, nu minimalizați simptomul și consultați medicul. Identificarea timpurie a bolilor rare care afectează echilibrul, precum problemele de dezvoltare neurologică, permite luarea măsurilor. Copiii nu pot descrie uneori amețeala și spun „mi-e rău la stomac” , posibil referindu-se la greața vertijului. Părinții trebuie să urmărească atent asemenea acuze și să solicite, la nevoie, pediatrie sau ORL.

Concluzie

Aproape toată lumea are amețeală cel puțin o dată în viață. De obicei cauza nu este gravă și trece cu măsuri simple. Însă dacă devine mai frecventă, mai intensă sau se asociază cu manifestări neobișnuite , cauza trebuie investigată. Am prezentat cauzele, metodele utile și situațiile care necesită atenție. Fiecare persoană este diferită; pentru evaluarea și tratamentul potrivite, consultarea unui profesionist medical este abordarea cea mai sigură.