Ce este colonoscopia? De ce și cum se efectuează?

Colonoscopia este o investigație endoscopică prin care interiorul intestinului gros (colonului) și al rectului este examinat cu o cameră specială. Ideea poate fi intimidantă pentru multe persoane, dar procedura permite depistarea precoce a unor boli grave, precum cancerul de colon, crescând șansele de tratament. Ce este exact colonoscopia, de ce se recomandă și cum se efectuează?

Ce este colonoscopia?

Colonoscopia vizualizează peretele interior al intestinului gros cu un tub flexibil, prevăzut cu lumină și cameră la capăt, numit colonoscop . Medicul introduce instrumentul subțire prin anus, îl avansează lent prin întregul colon și examinează detaliat interiorul pe un ecran. Dacă este necesar, pot fi îndepărtate mici excrescențe numite polipi sau recoltate biopsii (probe de țesut) din zone suspecte. Atât în scop diagnostic, cât și terapeutic , colonoscopia este considerată standardul de aur pentru identificarea cauzei simptomelor digestive și, mai ales, pentru screeningul cancerului de colon.

De ce se efectuează colonoscopia?

Medicii o pot solicita pentru evaluarea unor simptome sau pentru screening. Principalele motive sunt:

• Simptome digestive: În prezența unor simptome persistente precum dureri abdominale, sângerări rectale, diaree sau constipație cronică, scădere inexplicabilă în greutate sau anemie prin deficit de fier , colonoscopia verifică dacă există o problemă intestinală.
• Suspiciune de polipi și tumori: Dacă au fost depistați anterior polipi intestinali, procedura poate fi repetată pentru a verifica reapariția lor sau pentru îndepărtarea celor existenți. Detectarea și eliminarea imediată a polipilor cu potențial de transformare canceroasă fac din colonoscopie o metodă importantă de prevenire a cancerului de colon.
• Screeningul cancerului de colon: Se recomandă colonoscopii periodice după o anumită vârstă chiar și fără simptome. Cancerul de colon și rect este frecvent la femei și bărbați și, de obicei, nu produce simptome precoce. De aceea, colonoscopia de screening poate identifica devreme un cancer sau un polip încă asimptomatic.

Cui și când i se recomandă colonoscopia?

În general, screeningul colonoscopic se recomandă fiecărui adult de peste 50 de ani , chiar fără simptome. Ghidurile tradiționale pornesc de la 50 de ani, dar unele autorități, precum Societatea Americană de Cancer, au coborât vârsta de screening la 45 de ani. Dacă rezultatul este normal și nu există factori de risc, repetarea la 10 ani poate fi suficientă. Pentru persoanele cu risc ridicat , precum cele cu istoric familial de cancer de colon sau sindroame ereditare de polipoză, poate fi necesară colonoscopia mai devreme (de exemplu, înainte de 40 de ani) și mai des (la 5 ani).

În afara grupurilor de risc, medicul poate recomanda colonoscopia și în următoarele situații:

• Test de scaun pozitiv: Dacă testul pentru hemoragii oculte sau un test similar de screening este pozitiv, colonoscopia este necesară pentru identificarea unei eventuale surse de sângerare.
• Boală inflamatorie intestinală: Colita ulcerativă sau boala Crohn pot necesita colonoscopii periodice pentru evaluarea extinderii și efectelor inflamației intestinale.
• Alte constatări imagistice: Dacă radiografia, CT-ul sau RMN-ul identifică un aspect suspect la colon, se solicită colonoscopie pentru clarificarea diagnosticului.

Pe scurt, dacă ați trecut de 45–50 de ani sau aveți unul dintre simptomele menționate, medicul vă poate recomanda colonoscopia. Screeningul regulat nu trebuie neglijat, deoarece poate salva viața, mai ales după 50 de ani.

Cum se efectuează colonoscopia?

Procedura se desfășoară de obicei într-un spital sau într-o clinică, fiind efectuată de un gastroenterolog sau chirurg generalist. Etapele sunt:

• Sedare (anestezie ușoară): Înaintea colonoscopiei, pacientului i se administrează de obicei sedare . Medicamentul calmant intravenos produce somnolență sau somn complet. Pacientul sedat nu simte durere și, de obicei, nu își amintește colonoscopia. (În unele cazuri se poate utiliza anestezie generală, dar sedarea profundă este de regulă suficientă.)
• Poziționare și introducere: Pacientul este așezat pe o parte (de obicei stânga), cu genunchii trași spre abdomen. Medicul introduce ușor colonoscopul flexibil prin anus. Camera mică și lumina de la capăt transmit în timp real imaginile colonului pe ecran.
• Avansarea prin intestin: Medicul avansează cu grijă colonoscopul din rect până în cec (începutul colonului). Pentru vizibilitate, introduce puțin aer sau dioxid de carbon; acesta destinde pereții și deschide pliurile, permițând vizualizarea mai bună a suprafeței colonului. Datorită sedării, pacientul resimte doar minim balonarea temporară care poate apărea din cauza presiunii aerului.
• Vizualizare și intervenție: Pe măsură ce colonoscopul avansează, medicul examinează atent mucoasa intestinală. Polipii, ulcerațiile sau tumorile identificate pot fi abordate cu instrumente speciale în timpul procedurii. Polipii mici pot fi îndepărtați complet, cei mari în fragmente, iar din zonele suspecte se pot recolta biopsii pentru anatomie patologică. Toate aceste manevre se efectuează prin canalele subțiri ale colonoscopului, fără ca pacientul să le simtă.
• Finalizare: După examinarea tuturor segmentelor colonului, colonoscopul este retras lent. Procedura durează de obicei în medie 20-40 de minute , dar poate dura mai mult dacă sunt îndepărtați mulți polipi sau sunt necesare intervenții suplimentare. Sedarea asigură confortul pacientului pe parcurs.

Colonoscopia se efectuează de obicei în echipă. Medicul manevrează aparatul, iar asistenții îl ajută urmărind interiorul intestinului pe monitor. În imaginea de mai sus, medicul și echipa medicală examinează atent mucoasa colonului pe ecran în timpul colonoscopiei unui pacient sedat. În sala de colonoscopie sunt monitorizate și pulsul, tensiunea arterială și oxigenarea, pentru siguranța procedurii. Astfel, pacientul este supravegheat permanent.

Pregătirea înaintea colonoscopiei

Pentru rezultate corecte și o procedură reușită, pregătirea intestinală prealabilă este esențială. Cu cât intestinul este mai curat, cu atât vizibilitatea este mai bună și pot fi detectate inclusiv leziunile mici. Pregătirea include:

• Adaptarea alimentației: Cu câteva zile înainte de procedură se cere o dietă fără reziduuri, săracă în fibre. Trebuie evitate mai ales alimentele cu semințe sau coji, sfecla roșie, stafidele mici, porumbul și alte alimente care pot lăsa reziduuri în tubul digestiv.
• Dietă lichidă: Cu o zi înaintea procedurii , de obicei nu se consumă alimente solide, ci doar lichide limpezi. Sunt permise apa, ceaiul slab, sucul de mere, supa limpede de carne și băuturile pentru sportivi, fără particule. Nu trebuie consumate cafea, lapte și lactate, sucuri cu pulpă sau lichide roșii (de exemplu, suc de vișine). Consumul suficient de lichide previne deshidratarea și ajută curățarea intestinului.
• Medicamente pentru curățarea intestinului: Medicul vă va prescrie înaintea colonoscopiei un laxativ puternic sau o soluție de curățare intestinală . Acestea se beau după un program precis, de obicei în seara precedentă și uneori în dimineața procedurii. Soluțiile golesc complet intestinul. Mersul frecvent la toaletă este normal; scopul este curățarea până nu mai rămân materii fecale.
• Ajustarea medicamentelor: Dacă luați regulat medicamente, în special antitrombotice (aspirină, clopidogrel etc.) sau medicamente pentru diabet , trebuie să consultați medicul. Antitromboticele pot fi de obicei oprite cu câteva zile înainte, deoarece cresc riscul de sângerare la îndepărtarea polipilor. Medicul decide ce medicament se oprește, când și când se reia.
• Repaus alimentar: În ziua colonoscopiei se cere de obicei să nu mâncați și să nu beți nimic în cele 8-10 ore dinaintea procedurii , mai ales deoarece se administrează anestezie/sedare. Stomacul gol este important pentru prevenirea riscului de vărsătură în timpul sedării. Dacă nu există o situație specială, medicul vă va cere repaus alimentar complet după miezul nopții.

Regulile de pregătire pot fi rezumate astfel:

Pregătirea curăță complet intestinul și permite examinarea detaliată a mucoasei colonului. Deși poate fi dificilă, un intestin curat scurtează procedura și reduce la minimum riscul de a omite un diagnostic.

La ce trebuie să fiți atenți după colonoscopie?

După terminarea procedurii, trebuie să vă odihniți în clinică până trece efectul sedării. După colonoscopie , aspectele importante sunt:

• Odihnă și observație: Imediat după procedură vă puteți simți amețit la trezire. Este normal, din cauza sedativului. De obicei vă odihniți în salonul de observație între 30 de minute și 1 oră, cu verificarea pulsului și tensiunii. Plecați acasă după ce echipa se asigură că v-ați revenit complet.
• Însoțitor și transport: Din cauza sedării, după colonoscopie se recomandă să nu conduceți timp de 24 de ore și să nu luați decizii importante. De aceea, vi se cere să veniți cu un însoțitor. Cel mai bine este să vă ducă acasă o persoană apropiată, în loc să conduceți.
• Alimentație: În primele ore după procedură puteți începe cu lichide , urmate de o masă ușoară. De exemplu, începeți cu apă, suc sau supă, apoi consumați alimente ușor digerabile precum pâine prăjită, iaurt și supă. În prima zi evitați băuturile foarte fierbinți sau reci și mâncărurile grele, condimentate ori prăjite. Este util să amânați și alimentele care produc gaze, precum fasolea și varza. De obicei, a doua zi puteți reveni la alimentația normală.
• Gaze și balonare: Aerul introdus în timpul colonoscopiei poate produce după procedură balonare și dureri abdominale cauzate de gaze . Disconfortul trece prin eliminarea gazelor. Ridicarea, mersul sau mersul la toaletă ajută. Balonarea dispare spontan în câteva ore.
• Rezultate și urmărire: Medicul vă va comunica rezultatele. Dacă au fost îndepărtați polipi sau recoltate biopsii, rezultatul anatomopatologic sosește de obicei în câteva zile și se programează un control. Dacă examinarea a fost complet normală, întrebați când va fi următoarea (de exemplu, repetarea screeningului peste 5 sau 10 ani).
• Situații neobișnuite: După colonoscopie poate apărea o mică sângerare rectală , mai ales după biopsie sau polipectomie, de obicei fără motiv de îngrijorare. Totuși, dacă în primele 24 de ore apar durere abdominală intensă, sângerare persistentă ori abundentă, febră, frisoane, amețeală severă, vărsături sau alte simptome neobișnuite , contactați imediat medicul sau cea mai apropiată unitate medicală. Pot semnala complicații rare, precum perforația intestinală sau hemoragia, care necesită intervenție medicală.

Există riscuri ale colonoscopiei?

Când este efectuată de personal cu experiență, colonoscopia este o procedură foarte sigură. Totuși, ca orice intervenție medicală, implică unele riscuri cu probabilitate mică:

• Sângerare: După polipectomie sau biopsie poate apărea o anumită sângerare. De cele mai multe ori se oprește spontan sau medicul ia măsuri în timpul procedurii (de exemplu, cauterizarea vasului). Rareori, hemoragia severă necesită intervenție suplimentară.
• Perforație (ruptura peretelui intestinal): Este foarte rară (sub unu la mie, conform statisticilor generale). Colonoscopul sau îndepărtarea polipului poate produce o mică perforație a peretelui intestinal. În această situație poate fi necesară, de obicei, operația. Fiind o complicație gravă, medicii lucrează foarte atent și întrerup procedura dacă este necesar.
• Riscurile sedării: Rareori, sedativul poate provoca alergie, dificultăți respiratorii sau modificări ale ritmului cardiac. De aceea, un tehnician de anestezie sau un cadru medical monitorizează permanent funcțiile vitale. Echipamentul necesar disponibil în clinică permite gestionarea cu succes a acestor riscuri.
• Infecție: Se respectă condițiile de sterilitate, iar colonoscopul este supus unei dezinfecții speciale de nivel înalt pentru fiecare pacient. De aceea, riscul de infecție este extrem de mic.

Nu trebuie uitat că beneficiul colonoscopiei depășește cu mult riscurile acestor complicații rare. Înainte de procedură, medicul vă va cere să semnați consimțământul informat și va explica riscurile. Puteți fi liniștit: colonoscopia este de obicei o procedură fără probleme.

Întrebări frecvente

Colonoscopia doare? Există durere în timpul colonoscopiei?

Pentru mulți pacienți, durerea este principala îngrijorare înaintea colonoscopiei. În timpul colonoscopiei, de obicei nu se simte durere. Motivul principal este sedarea (anestezia ușoară) administrată înainte, care produce o stare de somnolență. Pacientul percepe puțin stimulii externi, astfel încât disconfortul produs de avansarea colonoscopului sau distensia prin aer este minim. Chiar dacă apare o ușoară presiune sau crampă, este de obicei tolerabilă. Mulți spun după procedură: „Nu am simțit nimic, nici nu mi-am dat seama când s-a terminat”. Dacă se face fără sedare, complet treaz (rar preferat), pot exista crampe abdominale. În practica standard, medicamentele administrate pentru confort permit efectuarea colonoscopiei fără durere . Pe scurt, cu tehnica și anestezia potrivite, colonoscopia este o procedură nedureroasă.

Cât durează colonoscopia?

Colonoscopia se termină de obicei în 15-30 de minute. Unele surse indică 20-40 de minute; durata depinde de intervențiile suplimentare. Examinarea exclusiv diagnostică poate dura 15 minute, dar îndepărtarea polipilor sau biopsiile multiple o pot prelungi la 30-40 de minute. Contează și anatomia pacientului, de exemplu un intestin foarte sinuos. Cu pregătirea (sedare, poziționare) și recuperarea, șederea în spital poate ajunge la câteva ore. Timpul efectiv al colonoscopiei este însă, de obicei, sub jumătate de oră. Dacă medicul întâmpină o problemă, poate prelungi procedura; altfel, o finalizează rapid și vă trezește.

Cât de des trebuie făcută colonoscopia?

Frecvența colonoscopiei de screening depinde de vârsta și riscul persoanei . Recomandarea generală este ca persoanele cu risc mediu (fără cancer de colon la rude apropiate și fără o boală specială) să efectueze colonoscopie la fiecare 10 ani, începând de la 50 de ani . În ultimii ani, unii experți recomandă primul screening mai devreme, de exemplu la 45 de ani. Dacă prima colonoscopie nu arată polipi și rezultatul este normal, repetarea la 10 ani este suficientă.

La risc ridicat , precum istoric familial de cancer de colon, sindroame genetice de polipoză sau boli inflamatorii intestinale, colonoscopiile de screening se fac mai devreme și mai frecvent . De exemplu, dacă o rudă de gradul întâi a avut cancer de colon înainte de 50 de ani, se recomandă examinarea în jur de 40 de ani sau cu 10 ani înaintea vârstei de diagnostic a rudei. După îndepărtarea polipilor se cere de obicei repetarea în 3-5 ani , deoarece există risc de polipi noi. Medicul stabilește intervalul potrivit situației dumneavoastră.

Colonoscopiile diagnostice pentru simptome nu sunt repetate după diagnostic decât dacă este necesar; de exemplu, în colita ulcerativă pot fi necesare periodic, în funcție de evoluție. Pe scurt, pentru screening, colonoscopia se face la 10 ani, iar dacă există risc, mai des, conform recomandării medicului.

Este colonoscopia o procedură riscantă?

Fiind o procedură invazivă, colonoscopia are teoretic unele riscuri, dar probabilitatea lor este foarte mică. Complicațiile grave sunt rare când este efectuată în condiții adecvate de gastroenterologi instruiți. Cele mai frecvente efecte nedorite sunt ușoare dureri de gaze sau o sângerare rectală minimă, care dispar spontan. Riscurile grave, precum perforația intestinală sau hemoragia majoră, apar la mai puțin de unu la mie. Riscurile sedării sunt, de asemenea, reduse la minimum de echipele cu experiență. Monitorizarea oxigenării, tensiunii și pulsului în clinică asigură siguranța. Așadar, colonoscopia este în general considerată o procedură sigură. Medicul va lua toate măsurile pentru reducerea riscurilor și va evalua precauțiile suplimentare în funcție de istoricul dumneavoastră (de exemplu, probleme cardiace sau pulmonare). Nu ezitați să discutați riscurile care vă preocupă cu medicul care face procedura; vă va liniști și vă va oferi detalii.

Ce trebuie și ce nu trebuie să mâncați înainte de colonoscopie?

În dieta dinaintea colonoscopiei , regula principală este evitarea alimentelor care lasă reziduuri în intestin. Cu câteva zile înainte trebuie preferate alimentele sărace în fibre . Se pot consuma alimente ușor digerabile și fără reziduuri, precum orez alb, paste, iaurt, supă strecurată, pește și pui. Legumele și fructele crude, cerealele integrale, nucile, floricelele, semințele de in și strugurii cu sâmburi trebuie evitate, deoarece pot lăsa resturi intestinale. Cu o zi înainte se trece complet la lichide: apă, băuturi pentru sportivi, supă de carne și suc de mere sunt permise, dar alimentele solide, laptele și lactatele, sucurile cu pulpă și alcoolul sunt interzise. Cafeaua trebuie evitată dacă este posibil; dacă se bea, fără lapte sau frișcă. Nu se recomandă nici băuturile roșii sau mov (suc de vișine, suc de struguri), care pot lăsa reziduuri ori colora câmpul endoscopic. Consumul suficient de apă este foarte important, deoarece facilitează curățarea și previne deshidratarea.

Din cauza laxativului luat în seara precedentă veți merge des la toaletă; stați aproape de aceasta și pregătiți măsuri pentru evitarea iritației pielii (șervețele umede, cremă protectoare). Pe scurt, înainte de colonoscopie, consumați alimente ușoare și lichide, evitând alimentele cu reziduuri. Respectați întotdeauna dieta și instrucțiunile medicamentoase primite de la medic.

Concluzie 

Am rezumat principalele informații despre colonoscopie. Deși pregătirea poate părea dificilă, este o investigație care poate salva viața . Polipii depistați precoce pot fi îndepărtați pentru prevenirea cancerului, iar cauza simptomelor poate fi identificată și tratată rapid. Dacă medicul v-a recomandat colonoscopia, nu trebuie să vă temeți. Cu pregătire adecvată, procedura este de obicei scurtă și confortabilă și aduce beneficii importante sănătății.

Sănătatea este comoara noastră cea mai prețioasă și nu trebuie neglijată. Pentru diagnostic și tratament precoce, urmați sfatul medicului și faceți controalele la timp. Testele de screening precum colonoscopia permit prevenirea cancerului de colon și a altor boli intestinale. Nu ezitați să acționați pentru dumneavoastră și cei dragi. A fi un pacient informat este cea mai importantă parte a tratamentului.