Ce este infarctul? Cauzele și simptomele infarctului

Atacul de cord, numit medical infarct miocardic, este o urgență vitală produsă de blocarea bruscă a arterelor coronare care hrănesc mușchiul inimii. Acesta nu mai primește suficient oxigen, iar celulele din zona afectată încep să sufere leziuni. Infarctul se numără printre cele mai frecvente cauze de deces în lume și în Turcia. Apare de obicei brusc, cu durere toracică, lipsă de aer și transpirații, și necesită intervenție medicală urgentă. În acest articol vom analiza ce este infarctul, simptomele infarctului și cauzele sale, factorii de risc și modalitățile de prevenire a infarctului . Veți găsi și răspunsuri la întrebări frecvente.

Ce este infarctul?

Infarctul înseamnă oprirea fluxului sanguin într-o zonă a mușchiului inimii prin blocarea bruscă a unei artere coronare . De obicei, un cheag se formează când se rupe o acumulare de grăsime și colesterol din peretele vasului, numită placă aterosclerotică . Fluxul sanguin se oprește, iar lipsa oxigenului începe să producă moarte tisulară (infarct) în câteva minute.

Fiind o situație bruscă, care amenință viața, intervenția precoce poate salva viața. Cu cât artera este redeschisă mai repede, cu atât leziunile musculare sunt mai mici. Recunoașterea simptomelor și reacția rapidă sunt esențiale. Unele infarcte apar foarte brusc, altele pot fi precedate de semnale de avertizare. Să examinăm mai atent simptomele.

Simptomele infarctului

Simptomele apar de obicei brusc și intens. Cea mai tipică manifestare este o durere toracică intensă și senzație de strângere în mijlocul pieptului. Durerea iradiază frecvent în brațul stâng, umăr sau mandibulă. Persoana poate avea și dificultăți de respirație, transpirații reci, amețeală sau senzație de leșin, greață . Unii prezintă simptome severe în timpul infarctului, iar alții au semne ușoare de avertizare înainte. Tabelul următor compară semnele precoce cu simptomele frecvente (tipice) ale infarctului:

Cea mai frecventă manifestare în infarct este durerea toracică intensă. Pacienții o descriu ca o greutate sau presiune în piept, cu iradiere frecventă în braț sau gât. Pot apărea transpirații reci, paloare și anxietate intensă. Persoana poate prezenta dificultăți de respirație și senzația că nu poate respira. Alte simptome sunt greața, vărsăturile și amețeala , alături de slăbiciunea bruscă. Nu toate simptomele apar împreună la fiecare persoană; în special la pacienții cu diabet sau la unele femei pot apărea simptome atipice . Există chiar infarctul silențios , în care persoana nu simte o durere importantă. De aceea, fiți atenți la manifestările neobișnuite și consultați fără întârziere medicul când există suspiciuni.

Cauzele infarctului

Cauza principală este blocarea arterei coronare care hrănește mușchiul inimii. În majoritatea cazurilor, blocajul rezultă din ruptura bruscă a unei plăci aterosclerotice(acumulare de grăsime și colesterol) formate în ani, pe care se depune un cheag. Fluxul sanguin se întrerupe complet, iar celulele musculare cardiace încep să fie lezate în câteva minute. Boala coronariană este denumirea acestui proces de întărire a arterelor, principala cauză a infarctelor.

Mai mulți factori contribuie la formarea plăcii și la infarct. Nivelurile crescute de colesterol și trigliceride , tensiunea arterială crescută (hipertensiunea), fumatul și diabetul accelerează acumularea plăcilor și cresc riscul. Un nivel intens de stres sau efort fizic excesiv poate declanșa ruptura plăcii într-un vas deja îngustat, provocând infarctul.

Mai rar, spasmul arterei coronare (îngustarea temporară a vasului) poate întrerupe fluxul și provoca infarct. Spasmul poate fi declanșat de stres sever, droguri ilegale (de exemplu, cocaină) sau frig și poate produce infarct fără o placă evidentă. Foarte rar, ruptura ori traumatismul peretelui coronarian sau hipoxia severă (oxigen scăzut în sânge) pot duce la infarct. Acestea sunt situații speciale, rare.

Pe scurt, principala cauză a infarctului este blocarea arterei inimii. Să analizăm factorii de risc care favorizează acest blocaj.

Factorii de risc pentru infarct

Factorii de risc sunt caracteristici care cresc probabilitatea bolii cardiace și blocării vaselor. Unii nu pot fi schimbați, dar mulți țin de stilul de viață și pot fi controlați. Îi putem împărți în nemodificabili și modificabili :

Factori de risc nemodificabili

• Vârsta: Riscul crește odată cu vârsta, devenind mai pronunțat mai ales după 45 de ani la bărbați și 55 de ani la femei.
• Sexul: Până la vârsta mijlocie, infarctul este mai frecvent la bărbați. La femei, riscul se apropie de cel masculin după menopauză.
• Istoricul familial (predispoziția genetică): Riscul este mai mare dacă rudele de gradul întâi (mamă, tată, frați) au avut infarct precoce sau boală coronariană. Factorii genetici influențează structura vaselor și metabolismul colesterolului, putând crește probabilitatea infarctului.
• Antecedente cardiovasculare: Un infarct anterior sau alte probleme provocate de blocarea vaselor (de exemplu, accident vascular cerebral) cresc riscul unui nou infarct. Similar, la femei, antecedentele de preeclampsie în sarcină cresc riscul de boală cardiacă în anii ulteriori.

Factori de risc modificabili

• Fumatul și tutunul: Fumatul este unul dintre principalii factori de risc pentru infarct. Fumul lezează vasele, accelerează formarea plăcilor și crește tendința de coagulare. Și fumatul pasiv crește riscul.
• Tensiunea arterială crescută (hipertensiunea): Presiunea crescută lezează și rigidizează peretele vaselor. Hipertensiunea necontrolată favorizează infarctul.
• Colesterolul crescut: În sânge, creșterea colesterolului LDL (rău) și scăderea colesterolului HDL (bun)favorizează acumularea plăcilor de grăsime. Și nivelurile crescute de trigliceride reprezintă un factor de risc.
• Diabetul: Diabetul afectează structura vaselor și favorizează colesterolul crescut, mărind semnificativ riscul de blocare coronariană. Simptomele infarctului pot trece neobservate la diabetici, care trebuie să fie conștienți de risc.
• Obezitatea: Excesul ponderal aduce și alți factori, precum hipertensiunea, diabetul și colesterolul crescut. Persoanele obeze au o probabilitate mai mare de infarct. Acumularea grăsimii abdominale este un indicator important.
• Sedentarismul: Lipsa activității fizice regulate afectează sănătatea cardiovasculară, favorizează obezitatea și contribuie la creșterea tensiunii și colesterolului.
• Alimentația nesănătoasă: O dietă bogată în grăsimi, sare și alimente procesate, dar săracă în legume și fructe, accelerează ateroscleroza. Prin obezitate și creșterea colesterolului și tensiunii, mărește indirect riscul de infarct.
• Consumul excesiv de alcool: Consumul mare și frecvent crește tensiunea și poate leza mușchiul inimii. Crește și trigliceridele, afectând vasele. (Deși există opinii despre un posibil efect protector al unor cantități mici, în general se recomandă limitarea alcoolului.)
• Stresul și factorii psihosociali: Stresul cronic, anxietatea și depresia pot afecta sănătatea inimii. Hormonii stresului pot provoca îngustarea vaselor, creșterea tensiunii și tulburări de ritm. Infarctul poate fi mai frecvent sub stres intens.
• Alte boli: Sindromul metabolic (rezistență la insulină, hipertensiune, obezitate și tulburări ale colesterolului împreună) crește foarte mult riscul. Boala renală cronică și bolile autoimune (precum artrita reumatoidă și lupusul) pot afecta vasele și crește riscul.

Mulți factori depind de stilul de viață și obiceiurile de sănătate. Vestea bună este că gestionarea celor modificabili poate reduce semnificativ probabilitatea infarctului. În continuare analizăm ce putem face pentru prevenție.

Modalități de prevenire a infarctului

Deși prevenirea completă nu este întotdeauna posibilă, riscul poate fi redus mult. Mai ales controlul factorilor modificabili protejează arterele coronare. Iată recomandările de stil de viață pentru prevenirea infarctului și măsurile de protecție:

• Nu fumați: Dacă fumați, renunțarea este unul dintre cele mai bune lucruri pentru inimă. Evitarea tutunului reduce semnificativ riscul de infarct. Evitați și fumatul pasiv.
• Mâncați sănătos: Adoptați o dietă favorabilă vaselor: multe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase și pește bogat în omega-3. Evitați excesul de sare, zahăr și alimentele procesate cu grăsimi saturate. Limitați carnea roșie și consumați moderat carne albă și grăsimi sănătoase, precum uleiul de măsline. Dieta mediteraneeană este un model recomandat pentru sănătatea inimii.
• Faceți mișcare regulat: Încercați exerciții aerobe moderate (precum mersul alert) cel puțin 3-4 zile pe săptămână, în total cel puțin 150 de minute săptămânal. Activitatea întărește sistemul cardiovascular și ajută la controlul tensiunii și greutății. Dacă abia începeți, stabiliți cu medicul un program potrivit.
• Controlați greutatea: Încercați să mențineți un indice de masă corporală (IMC) sănătos pentru înălțimea dumneavoastră. Reduceți excesul prin alimentație și mișcare, concentrându-vă mai ales pe grăsimea abdominală. Greutatea sănătoasă este un pas important în prevenție.
• Controlul tensiunii și glicemiei: Tensiunea arterială și glicemia trebuie monitorizate regulat. Dacă aveți hipertensiune sau diabet, respectați planul și luați medicamentele regulat. Controlul lor previne leziunile vasculare și reduce riscul de infarct.
• Reduceți colesterolul: Măsurați lipidele din sânge sub supraveghere medicală. Dacă aveți colesterol crescut, reduceți LDL la ținta stabilită prin dietă, mișcare și, dacă este necesar, medicamente precum statinele. Alimentația sănătoasă și exercițiul ajută și la creșterea HDL (colesterolul bun).
• Gestionați stresul și odihniți-vă suficient: Introduceți tehnici de relaxare pentru reducerea stresului cronic. Yoga, meditația, hobby-urile sau sprijinul profesionist pot ajuta. Asigurați-vă și un somn regulat și suficient (de obicei 7-8 ore pe noapte). Somnul bun este important pentru inimă; insomnia poate afecta tensiunea și hormonii, suprasolicitând-o.
• Consumați alcool cu moderație: Dacă beți alcool, evitați excesul. În general se recomandă să nu se depășească 2 pahare zilnic la bărbați și 1 la femei. Alcoolul în exces poate afecta inima. Absența completă a consumului este opțiunea cu cel mai mic risc.
• Faceți controale medicale regulate: Nu neglijați controalele, mai ales după 40 de ani sau dacă există istoric familial cardiac. Examinările și testele de rutină (colesterol, glicemie, ECG, test de efort) ajută la identificarea precoce a problemelor. Tratarea adecvată a hipertensiunii și diabetului depistate devreme poate preveni infarctul.

Prin aceste măsuri vă protejați important sănătatea cardiovasculară. Infarctul poate fi prevenit în mare măsură, iar micile schimbări sunt o investiție pe termen lung în inimă.

Întrebări frecvente

Ce trebuie făcut în timpul unui infarct?
Când apar simptomele, cel mai important este să solicitați imediat ajutor medical (apelând 112) și să ajungeți cât mai repede la spital. Persoana trebuie să se odihnească fără efort, preferabil așezată, și să-i informeze pe cei din jur. Dacă este singură, poate facilita accesul echipei de salvare, de exemplu descuind ușa. Dacă are aspirină sau dacă dispeceratul ambulanței recomandă, mestecarea unui comprimat poate reduce cheagul (dar nu înlocuiește ajutorul medical). Dacă persoana își pierde conștiența, cei din jur trebuie să înceapă suportul vital de bază (precum compresiile toracice) și să continue până la sosirea echipei medicale.

Cât durează un infarct?
Durata depinde de severitate și de intervenție. Durerea toracică durează de obicei peste 20 de minute și nu trece prin repaus; în unele cazuri, durerea și alte simptome pot persista câteva ore. Dacă artera este redeschisă precoce, durerea se poate opri mai repede. Dacă intervenția întârzie, simptomele pot dura ore, pe măsură ce leziunile progresează. Așadar, simptomele pot persista de la câteva minute la câteva ore. În orice situație, solicitarea imediată a ajutorului de urgență este esențială.

Unde iradiază durerea de infarct?
Durerea începe de obicei în centrul pieptului. Descrisă ca presiune, strângere sau arsură, iradiază frecvent spre brațul stâng . Poate ajunge și în umărul stâng, gât, mandibulă și spate. Unele persoane o simt în partea superioară a abdomenului (putând fi confundată cu durerea de stomac sau indigestia) ori în ambele brațe. Deși durerea din brațul stâng este mai frecventă, durerea izolată în brațul drept, gât sau mandibulă poate indica tot un infarct. Mai ales durerea pornită din piept și iradiată în aceste regiuni trebuie evaluată urgent ca posibil infarct.

Ce este infarctul silențios? Care sunt simptomele?
Infarctul silențios înseamnă un infarct trecut neobservat, fără manifestări evidente precum durerea toracică tipică. Persoana poate să nu realizeze imediat ce s-a întâmplat. Simptomele sunt de obicei foarte ușoare sau nespecifice. De exemplu, pot apărea o oboseală neobișnuită timp de câteva zile, episoade scurte de lipsă de aer , disconfort toracic ușor, transpirații reci sau durere ușoară în mandibulă ori spate . Acestea pot fi ignorate ca simptome obișnuite. Infarctele silențioase sunt mai frecvente mai ales la pacienții cu diabet , deoarece leziunile nervoase pot reduce percepția durerii. Chiar și un infarct silențios poate leza inima și poate fi detectat ulterior prin ECG sau ecografie cardiacă. Persoanele cu simptome inexplicabile trebuie să consulte medicul.

Sunt diferite simptomele infarctului la femei?
Da, ele pot diferi într-o anumită măsură de cele ale bărbaților și pot fi uneori mai ușoare sau atipice . Durerea toracică intensă, frecventă la bărbați, nu este întotdeauna evidentă la femei. În timpul sau înaintea infarctului, acestea pot prezenta mai des:

• O oboseală și slăbiciune neobișnuită (pot începe cu câteva zile înainte),
• Tulburări de somn sau anxietate fără motiv,
• Lipsă de aer, oboseală rapidă chiar la efort ușor,
• Durere în mandibulă, gât sau spate (poate apărea și fără durere toracică),
• Greață, indigestie sau durere de stomac.

Desigur, și femeile pot avea durere toracică, dar simptomele de mai sus pot predomina. Aceasta poate duce la confundarea infarctului cu alte afecțiuni. Atât femeile, cât și bărbații trebuie să acorde atenție semnelor neobișnuite, mai ales dacă au factori de risc, și să solicite îngrijire medicală când este necesar.

Este periculos un infarct ușor (mic)?
Pot exista infarcte mai puțin severe, care afectează o mică parte a mușchiului inimii și sunt numite popular „infarcte ușoare”. Chiar cu simptome relativ discrete, un astfel de infarct trebuie luat în serios. Inima a fost deja lezată, iar riscul unui infarct mai mare este crescut. După un episod ușor pot apărea slăbirea mușchiului cardiac (insuficiență cardiacă) sau tulburări de ritm. Persoanele trebuie urmărite de cardiolog, să respecte tratamentele (medicamente și, dacă este necesar, stent/bypass) și măsurile de stil de viață. Orice infarct, chiar ușor, este un avertisment și necesită toate măsurile pentru prevenirea unui al doilea.

Concluzie

Acestea sunt informațiile de bază despre infarct, simptome, cauze și prevenție. Controlarea factorilor de risc, ținând seama de aceste informații pentru dumneavoastră sau cei apropiați, are un rol important în prevenirea unui posibil infarct. Dacă dumneavoastră sau cineva apropiat are simptome, nu ezitați să solicitați ajutor medical de urgență. Vă dorim sănătate!