Ce este migrena? Simptome, cauze și tratament

Migrena este o afecțiune neurologică caracterizată prin crize recurente de durere de cap intensă , de cele mai multe ori pe o singură parte a capului. În timpul crizelor pot apărea durere pulsatilă, greață, vărsături și sensibilitate la lumină și sunet. Migrena poate afecta serios calitatea vieții de zi cu zi și poate întrerupe activitățile profesionale sau sociale.

Durerile migrenoase apar de obicei în episoade, numite crize, care durează de la câteva ore la câteva zile. Între crize, persoana se simte în general normal. Mecanismul migrenei nu este complet elucidat, însă se consideră că modificările tranzitorii ale activității electrice și vasculare cerebrale declanșează durerea prin efectul asupra sistemului nervos trigeminal. Pe scurt, funcționarea anormală a semnalelor nervoase cerebrale și dilatarea sau constricția vaselor de sânge duc la apariția durerii migrenoase. Predispoziția poate fi moștenită în familie, iar diverși factori de mediu pot declanșa crize pe fondul acestei predispoziții.

În acest articol vom aborda în detaliu definiția și mecanismul migrenei, simptomele și durata acesteia, posibilele cauze și factori declanșatori, precum și metodele de tratament , inclusiv medicamentele, schimbările stilului de viață și abordările alternative. Vom compara și tipurile de migrenă cu alte tipuri de durere de cap și vom discuta diferența dintre migrenă și o tumoră cerebrală. La final veți găsi răspunsurile la întrebările frecvente despre migrenă.

Ce este migrena?

Migrena este o tulburare caracterizată prin dureri de cap recurente. Durerea este de obicei localizată pe o singură parte a capului, dar unele crize pot afecta ambele părți. Este moderată sau intensă și are frecvent un caracter pulsatil, ca o bătaie de puls. Poate fi agravată de activitatea fizică; de exemplu, urcatul scărilor sau aplecarea pot accentua durerea.

Clasic, migrena poate evolua în patru etape: prodrom, cu simptome înaintea crizei, aură, cu simptome neurologice prezente în unele migrene, etapa durerii de cap și postdrom, perioada de după criză. Nu toți pacienții trec prin toate aceste etape. În prodrom pot apărea agresivitate, slăbiciune, poftă excesivă de mâncare, căscat și dificultăți de concentrare. Aura apare la aproximativ o treime dintre pacienți și cuprinde tulburări vizuale sau senzitive tranzitorii, instalate cu puțin timp înaintea durerii: de exemplu, fulgere luminoase, puncte oarbe în câmpul vizual, amorțeala unui braț sau picior ori dificultăți de vorbire. Aura durează de obicei 5-60 de minute, după care începe durerea intensă de cap. În postdrom, după calmarea durerii, persoana se poate simți epuizată, slăbită sau cu mintea încețoșată.

Fiind o afecțiune neurologică, migrena nu este doar o simplă durere de cap. Modificările tranzitorii din creier și din meninge declanșează calea de transmitere a durerii numită nerv trigemen, generând semnale dureroase. În acest proces au un rol și modificările nivelurilor unor substanțe cerebrale, în special serotonina și CGRP (Calcitonin Gene Related Peptide, peptida asociată genei calcitoninei). Criza rezultată nu se manifestă numai prin durere, ci și prin simptome care afectează organismul în ansamblu.

Simptomele și durata migrenei

Cel mai tipic simptom al unei crize de migrenă este durerea intensă de cap. Aceasta se concentrează de obicei pe o parte a capului; mulți pacienți spun că începe în tâmpla dreaptă sau stângă și se răspândește de acolo. Durerea poate fi pulsatilă sau ca o presiune profundă. Durata durerii de cap poate varia între 4 ore și 72 de ore, adică 3 zile, dacă nu se intervine adecvat. Odată începută, criza poate fluctua timp de câteva zile, apoi dispare complet. În unele cazuri severe poate dura până la o săptămână, dar acest lucru este rar.

Durerea migrenoasă este adesea însoțită de alte simptome . În timpul crizei, pacienții prezintă frecvent:

• Greață și, uneori, vărsături . Mai ales când durerea este foarte puternică, după vărsături poate apărea o ameliorare de scurtă durată.
• Sensibilitate la lumină, fotofobie . Lumina puternică, cea a ecranelor sau lumina solară pot deveni insuportabile. De aceea, mulți pacienți preferă să se odihnească într-o cameră întunecată.
• Sensibilitate la sunet, fonofobie . Sunetele puternice și mediile zgomotoase pot agrava durerea. Persoana caută un loc liniștit.
• Sensibilitate la mirosuri, osmofobie . Parfumurile intense și chiar mirosurile alimentare pot deranja în timpul migrenei sau pot accentua greața.
• Manifestări vizuale și neurologice: în migrena cu aură, înaintea durerii sau simultan cu aceasta pot apărea tulburări vizuale, precum linii în zigzag, puncte strălucitoare, vedere încețoșată sau pierderea temporară a vederii, amorțeală ori furnicături pe o parte a corpului și dificultăți de vorbire. De obicei sunt tranzitorii și nu lasă leziuni permanente.
• Oboseală și slăbiciune: oboseala intensă este frecventă atât la începutul, cât și la sfârșitul crizei. Persoana poate recunoaște apropierea crizei prin această slăbiciune, iar după criză se poate simți epuizată, ca și cum ar fi fost bătută.
• Schimbări ale apetitului și fluctuații ale dispoziției: înaintea crizei, unii pacienți au foame excesivă sau poftă intensă de dulce, iar alții își pierd apetitul. De asemenea, înaintea sau în timpul crizei pot apărea iritabilitate, sensibilitate emoțională și dispoziție depresivă.

În cazul crizei de migrenă, durata variază între persoane și de la o criză la alta. Durerea tipică durează cel puțin 4 ore , de cele mai multe ori 1 zi și uneori până la 2-3 zile. Crizele persistente care depășesc 72 de ore sunt numite medical status migrainosus și pot necesita intervenție medicală. Între crize, pacientul revine de obicei complet la normal și nu are simptome. Cei cu migrene frecvente pot avea totuși o durere ușoară sau o senzație de cap greu și între crize.

Intensitatea și frecvența migrenei diferă mult între persoane. Unii au o criză ușoară pe lună, iar alții mai multe crize severe pe săptămână. Dacă durerea migrenoasă apare în mai mult de 15 zile pe lună, situația este definită ca migrenă cronică . Aceasta reduce considerabil calitatea vieții și necesită obligatoriu tratament preventiv sub supravegherea unui medic specialist.

Cauzele și factorii declanșatori ai migrenei

Cauza exactă a migrenei nu este pe deplin înțeleasă. De ce apare migrena? Răspunsul presupune interacțiunea dintre predispoziția genetică și factorii de mediu. Se consideră că unele particularități ale structurii și funcției cerebrale pot fi moștenite. De exemplu, riscul este mai mare la o persoană cu migrenă în familie, la rude de gradul întâi precum mama, tatăl sau frații. Există însă numeroși factori externi declanșatori. Chiar și la o persoană predispusă genetic, de obicei un factor declanșator inițiază criza.

Cauzele migrenei: factori de risc

Printre factorii care cresc probabilitatea apariției migrenei se numără:

• Predispoziție genetică: Istoricul familial este unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru migrenă. O proporție importantă a pacienților are și alți membri ai familiei cu migrenă. Dacă unul dintre părinți are migrenă, probabilitatea apariției acesteia la copii este mare.
• Sex: Migrena este de aproximativ 2-3 ori mai frecventă la femei decât la bărbați. Principala explicație o reprezintă diferențele hormonale. Mai ales fluctuațiile hormonale legate de ciclul menstrual pot influența riscul și frecvența crizelor.
• Vârstă: Migrena poate debuta la orice vârstă, dar apare cel mai frecvent la adulții tineri, în deceniile de vârstă 20-30. Poate apărea și în copilărie, uneori prin dureri abdominale sau episoade de vărsături, numite sindroame periodice ale copilăriei. Crizele pot continua până la vârsta mijlocie; la vârste mai înaintate, după 50 de ani, intensitatea și frecvența pot scădea sau crizele se pot opri complet.
• Situații hormonale: Mai ales la femei, modificările estrogenului influențează migrena. Scăderea nivelului de estrogen în timpul menstruației provoacă multor femei migrenă menstruală . Modificările hormonale din sarcină pot reduce crizele la unele femei, dar le pot accentua la altele. Odată cu menopauza, migrena tinde în general să se amelioreze.
• Alte probleme de sănătate: Unele afecțiuni sunt mai frecvente la persoanele cu migrenă sau o pot declanșa. De exemplu, tulburările de somn , precum apneea în somn și insomnia, depresia și tulburările de anxietate, epilepsia sau tulburarea bipolară sunt afecțiuni neurologice ori psihiatrice întâlnite frecvent împreună cu migrena. Persoanele cu aceste boli au o probabilitate mai mare de migrenă decât populația generală.

Prezența acestor factori de risc nu înseamnă că veți avea migrenă, dar crește predispoziția. Elementele care inițiază efectiv migrena sunt de obicei factorii declanșatori. Când o persoană cu migrenă este expusă anumitor condiții, chimia cerebrală se modifică și apare criza.

Factorii care declanșează migrena

Identificarea elementului care vă declanșează criza este unul dintre cei mai importanți pași în gestionarea migrenei. Factorii diferă între pacienți, dar printre declanșatorii frecvenți ai migrenei se numără:

Acești factori nu sunt valabili pentru toată lumea. Declanșatorii migrenei variază de la o persoană la alta. Pentru cineva, ciocolata poate fi un declanșator important, iar pe altcineva poate să nu îl afecteze. La unii pacienți, criza începe când apar simultan mai mulți factori, de exemplu stresul, lipsa somnului și menstruația. Pentru controlul migrenei este important să vă cunoașteți propriii declanșatori . Puteți ține un jurnal al migrenei , în care să notați durerile de cap împreună cu detalii despre alimentația zilei, somn, stres și vreme. În timp, veți putea recunoaște condițiile care vă fac crizele mai frecvente și le veți evita pe cât posibil.

Cum se ameliorează migrena? Metode de tratament

Deși este o afecțiune cronică, migrena poate fi controlată prin tratament și măsuri adecvate. Tratamentul migrenei are două abordări principale: tratamentul crizei, acut și tratamentul preventiv, profilactic. Primul urmărește calmarea cât mai rapidă a durerii deja instalate și a simptomelor însoțitoare. Al doilea urmărește reducerea frecvenței și intensității crizelor și, dacă este posibil, prevenirea lor. Ajustările stilului de viață și unele metode alternative au și ele un rol important în gestionarea migrenei.

Din păcate, migrena nu are încă un tratament definitiv, care să asigure vindecarea completă și permanentă . Totuși, un plan terapeutic adecvat poate reduce considerabil numărul și intensitatea crizelor, iar persoana poate trăi mult timp fără durere. Mai jos sunt rezumate principalele metode și medicamente utilizate.

Imagine: în tratamentul migrenei, analgezicele și medicamentele specifice luate la debutul crizei calmează durerea. În paralel, măsurile privind stilul de viață și tratamentele preventive pot împiedica apariția crizelor.

Tratamentul migrenei este individualizat: Declanșatorii, tiparul crizelor și răspunsul la tratament diferă între pacienți. Prin urmare, și planul terapeutic trebuie personalizat. Un medicament foarte eficient la un pacient poate să nu funcționeze sau să producă reacții adverse la altul. Medicii stabilesc adesea medicamentul preventiv și doza potrivite prin încercări succesive. La fel, schimbările de stil de viață trebuie adaptate vieții pacientului.

Un alt aspect care nu trebuie uitat este utilizarea regulată și corectă a medicamentelor. Una dintre greșelile pacienților este să nu le folosească suficient de mult timp sau regulat . De exemplu, un medicament preventiv are nevoie de săptămâni pentru a-și manifesta efectul; pacientul trebuie să aibă răbdare și să continue. În tratamentul crizei, este important ca medicamentul să fie luat cât mai devreme posibil . Administrarea înainte ca durerea ușoară să devină severă crește șansa de a suprima criza.

Comunicarea dintre pacient și medic este, de asemenea, foarte importantă. Puteți contribui la succesul tratamentului comunicând factorii declanșatori, efectele medicamentelor și eventualele reacții adverse. Prin monitorizare regulată, puteți observa în timp că migrena ajunge sub control.

Tipuri de migrenă și tipuri de durere de cap

Nu orice durere de cap este migrenă, iar migrena are mai multe subtipuri. Pentru a o înțelege mai bine, este util să trecem în revistă tipurile de migrenă și celelalte tipuri de durere de cap .

Tipuri de migrenă

Migrena se împarte în mai multe tipuri după caracteristicile clinice. Cele mai frecvente sunt:

• Migrenă fără aură, Common Migraine: Este tipul întâlnit la marea majoritate a pacienților. Lipsesc simptomele clasice de aură , precum tulburările vizuale. Se manifestă direct prin etapa durerii de cap. Crizele pot dura 4 până la 72 de ore și constau de obicei în durere pulsatilă unilaterală, moderată sau severă. În timpul durerii pot apărea sensibilitate la lumină și sunet ori greață, dar înaintea ei nu există semne neurologice de avertizare evidente.
• Migrenă cu aură, Classic Migraine: Imediat înaintea crizei sau la începutul acesteia apare etapa de aură , caracterizată prin simptome neurologice tranzitorii. Pacientul poate vedea linii strălucitoare în zigzag, puncte luminoase sau își poate pierde o parte din câmpul vizual. Pot apărea și amorțeală, furnicături pe o parte a corpului ori dificultăți de vorbire. Aura durează de obicei 5-60 de minute, după care începe durerea tipică. Caracteristicile durerii sunt aceleași ca la migrena fără aură. Aura nu este obligatorie în fiecare criză; aceeași persoană poate avea unele crize cu aură și altele fără.
• Migrenă tăcută, fără durere de cap: Numită și migrenă nedureroasă , aceasta presupune aură și alte manifestări migrenoase, precum greața sau sensibilitatea la lumină, însă durerea de cap nu apare. De exemplu, pacientul poate vedea fulgere luminoase timp de 20 de minute și se poate simți ușor amețit, apoi totul revine la normal, fără nicio durere. Este un subtip mai rar, uneori greu de diagnosticat deoarece lipsește durerea tipică.
• Migrenă cronică: O clasificare specială este forma cronică . Dacă persoana are, timp de 3 luni sau mai mult, dureri de cap în cel puțin 15 zile pe lună , iar cel puțin 8 dintre aceste zile au caracteristici migrenoase, se definește migrena cronică. De obicei începe ca migrenă episodică, ocazională, apoi intră în această categorie prin înmulțirea crizelor. Pacienții au dureri aproape o dată la două zile, calitatea vieții este foarte scăzută și tratamentul preventiv este obligatoriu.
• Alte tipuri de migrenă: Există și tipuri mai rare. De exemplu, migrena hemiplegică poate produce, în timpul aurei, slăbiciune pe jumătate din corp, asemănătoare paraliziei; migrena de tip bazilar poate afecta trunchiul cerebral, provocând pierderea echilibrului sau vedere dublă. Migrena menstruală este declanșată de menstruație și apare de obicei în jurul acesteia. Aceste forme speciale pot necesita o evaluare neurologică detaliată, dar principiile generale sunt asemănătoare migrenei clasice.

Alte tipuri de durere de cap și comparația cu migrena

Nu toate durerile de cap frecvente în populație sunt migrene. Tipurile de durere de cap se împart în general în două categorii: cefalee primară , când durerea însăși reprezintă boala, fără o altă afecțiune subiacentă, și cefalee secundară , care apare din cauza altei afecțiuni, de exemplu sinuzită, tumoră cerebrală sau hipertensiune. Migrena, cefaleea de tensiune și cea în ciorchine sunt primare și sunt cele mai frecvente tipuri de durere de cap.

Două tipuri importante de cefalee primară care pot fi confundate cu migrena sau trebuie diferențiate sunt cefaleea de tensiune și cefaleea în ciorchine. Tabelul compară principalele caracteristici ale acestora cu migrena:

Tabelul arată că migrena diferă clar de cefaleea de tensiune și de cea în ciorchine. Cefaleea de tensiune , pe care majoritatea oamenilor o au cel puțin o dată în viață, este mai ușoară și mai ușor de gestionat; se leagă de obicei de stres și tensiune musculară și trece cu analgezice simple. Cefaleea în ciorchine este mai rară decât migrena, dar reprezintă una dintre cele mai severe dureri cunoscute. Este numită și „cefaleea sinuciderii”, deoarece crizele sunt atât de intense încât pacientul nu știe ce să facă, iar unii se pot simți atât de neajutorați încât se gândesc la sinucidere din cauza durerii. Tratamentul diferă de cel al migrenei, folosind oxigen și alte medicamente.

Cunoașterea diferențelor dintre migrenă și celelalte cefalee este importantă pentru diagnosticul și tratamentul corecte. De exemplu, durerea bilaterală frecventă, ușoară sau moderată, care nu vă întrerupe major viața, sugerează mai degrabă cefalee de tensiune decât migrenă. În schimb, durerea insuportabilă din jurul ochiului și înroșirea acestuia pot indica cefalee în ciorchine. În asemenea situații trebuie consultat un neurolog pentru diagnosticul corect.

Nici cefaleele secundare nu trebuie uitate. Sinuzita, problemele dentare, oboseala ochilor și hipertensiunea pot provoca și ele durere de cap. Aceste dureri se ameliorează când este tratată cauza. Înainte de diagnosticul de migrenă, medicul va face de obicei un examen și, dacă este necesar, analize de sânge ori investigații imagistice pentru a exclude cauzele secundare.

Diferența dintre migrenă și tumora cerebrală

Mulți oameni cu dureri puternice de cap se pot întreba uneori: „Dacă durerea aceasta este cauzată de o tumoră cerebrală?”. Durerea intensă din criza de migrenă reduce mult calitatea vieții, chiar dacă afecțiunea nu este atât de înfricoșătoare pe cât pare numele ei. Simptomele migrenei și ale tumorii cerebrale se pot asemăna în anumite privințe, dar există diferențe importante. Cum putem recunoaște diferența dintre migrenă și o tumoră cerebrală ?

În primul rând, nu orice durere de cap este semnul unei tumori cerebrale. Tumorile cerebrale pot provoca durere de cap, însă aceste dureri sunt mai rare în populație decât migrena. De obicei au un caracter diferit de durerea migrenoasă. Iată diferențele:

• Evoluția durerii: Migrena apare în crize, între care persoana revine de obicei complet la normal. Durerea este, așadar, trecătoare; de exemplu, într-o zi poate fi severă, iar în următoarea poate lipsi. Durerea cauzată de o tumoră cerebrală are adesea o evoluție continuă sau progresivă , care se agravează treptat. O durere inițial ușoară poate deveni mai intensă de la o zi la alta și poate fi resimțită zilnic.

• Momentul zilei: Crizele de migrenă pot începe oricând, dar sunt de obicei legate de factori declanșatori din cursul zilei , de exemplu seara după o zi stresantă. Clasic, durerea tumorală poate trezi persoana din somn dimineața . Creșterea presiunii intracraniene peste noapte poate face ca durerea să fie foarte intensă dimineața, cu durere puternică și greață la trezire. După ridicare, puțină mișcare și trecerea orelor, durerea se poate reduce, dar reapare dimineața următoare.

• Intensitate și caracter: Deși migrena este intensă, pacienții o pot gestiona într-o anumită măsură prin odihnă într-o cameră întunecată și liniștită. Durerea tumorală poate fi persistentă și cu un caracter diferit ; unii spun că este altfel decât durerile lor obișnuite. Schimbarea tipului durerii, o intensitate neobișnuită sau o caracteristică nouă pot fi semne de avertizare: de exemplu, în locul migrenei pulsatile obișnuite apare acum o presiune continuă care nu cedează.

• Alte manifestări însoțitoare: Aura migrenoasă poate produce simptome neurologice tranzitorii, dar nu provoacă probleme neurologice permanente. Tumora poate provoca diverse manifestări neurologice, în funcție de localizare, iar acestea se agravează de obicei în timp. Presiunea asupra nervului optic poate cauza pierdere permanentă a vederii sau vedere încețoșată ; o tumoră apropiată de centrul motor poate produce scăderea forței unui braț sau picior și lipsă de îndemânare; tumorile din partea frontală pot provoca schimbări de personalitate și tulburări de comportament . Asemenea manifestări progresive continue nu sunt așteptate în crizele de migrenă.

• Greață și vărsături: Greața este frecventă în migrenă, însă vărsăturile apar de obicei în crizele foarte severe, mai ales la vârful durerii. Tumorile cerebrale pot provoca vărsături intense , uneori chiar când durerea de cap nu este foarte puternică. Sunt deosebit de remarcabile vărsăturile bruște dimineața, pe stomacul gol.

• Examen clinic și teste: Examenul neurologic al pacienților cu migrenă este de obicei normal în afara crizei. În tumorile cerebrale pot exista constatări anormale, precum pierderea câmpului vizual, modificări ale reflexelor sau scăderea forței. Când este necesar, pentru diferențierea certă se folosesc metode de imagistică cerebrală : rezonanță magnetică, RMN, sau tomografie computerizată, CT, pentru căutarea unei tumori. Înainte de diagnosticul de migrenă, mai ales la simptome atipice, medicii pot solicita imagistică pentru a exclude tumora.

Așadar, diferența dintre migrenă și tumora cerebrală se stabilește în principal pe baza tiparului durerii și a simptomelor însoțitoare . Migrena este un sindrom de cefalee foarte frecvent și benign, care nu amenință viața, în timp ce tumora cerebrală este relativ rară, dar gravă. O persoană cu migrenă nu are un risc mai mare de tumoră cerebrală decât populația generală. Totuși, este important să consultați medicul în următoarele situații:

• Caracterul durerii s-a schimbat semnificativ; de exemplu, aveți migrene de ani întregi, dar recent durerea este diferită;

• Durerile au devenit mult mai frecvente sau mai lungi decât înainte și nu răspund la tratament;

• Vă treziți dimineața cu durere foarte puternică de cap și vărsături;

• Durerea este însoțită de manifestări neobișnuite: febră, rigiditatea cefei, cu imposibilitatea aplecării capului înainte, vedere dublă, tulburări de vorbire, amorțeală sau slăbiciune în membre, dezechilibru, confuzie ori schimbări de personalitate;

Aceste situații pot reprezenta semne de alarmă . Dacă consideră necesar, medicul va face investigații imagistice pentru a confirma diagnosticul de migrenă și a exclude alte cauze.

Există diferențe importante între migrenă și cefaleea tumorală. Deși supărătoare, migrena este benignă și poate fi gestionată prin tratament adecvat. Tumora are o evoluție progresivă și produce de obicei și alte simptome. Nu ezitați să vă consultați medicul pentru a vă lămuri îndoielile.

Întrebări frecvente

Ce pot face pentru a trăi cu migrena?

Viața cu migrenă înseamnă să învățați să faceți față dificultăților crizelor. Organizarea vieții de zi cu zi și unele măsuri vă pot îmbunătăți calitatea vieții. Iată câteva sugestii:

• Stabiliți o rutină regulată: Încercați să vă culcați și să vă treziți la ore asemănătoare zilnic, să nu omiteți mesele și să beți suficientă apă. O rutină disciplinată poate reduce crizele.

• Identificați și evitați declanșatorii: Aflați care dintre factorii prezentați vi se aplică. Dacă ciocolata declanșează de fiecare dată migrena, nu o consumați; dacă stresul o provoacă, învățați tehnici de gestionare a lui. Jurnalul migrenei vă ajută să înțelegeți factorii declanșatori.

• Planificați viața profesională și socială: Explicați celor din jur că aveți migrenă și ce trăiți în timpul crizei. La serviciu, dacă nu este neapărat necesar, planificați pauze mici, precum un somn de prânz în locul pauzei de masă. Încercați să organizați întâlnirile sau evenimentele importante în funcție de declanșatori; de exemplu, pregătiți-vă bine înaintea evenimentelor nocturne care vă vor perturba somnul.

• Cereți sprijin: Fiind cronică, migrena poate avea și efecte psihologice. Vorbiți cu familia și prietenii și cereți-le ajutorul. Dacă este necesar, un grup de suport sau un consilier psihologic vă poate ajuta cu strategii de adaptare.

• Fiți întotdeauna pregătiți: Păstrați în geantă medicamentul recomandat de medic, o sticlă de apă și, eventual, o mască pentru ochi sau dopuri de urechi, care blochează lumina și sunetul. Astfel puteți acționa imediat când simțiți debutul unei crize.

• Informați-vă: Învățați cât mai multe despre migrenă. Cu cât știți mai mult, cu atât o puteți gestiona mai bine. Întrebați medicul despre tratamente noi și recomandări actuale sau urmăriți surse de încredere.

Deși viața cu migrenă poate fi dificilă, abordarea potrivită și sprijinul o fac posibilă. Amintiți-vă că aceste crize vin și trec; aveți grijă de dumneavoastră, bucurați-vă de perioadele fără crize și retrageți-vă pentru odihnă în timpul lor, fără vinovăție. În timp, acest echilibru devine mai ușor.

Când trebuie să merg la medic pentru migrenă?

Majoritatea pacienților își pot gestiona crizele acasă, cunoscând declanșatorii și folosind analgezice. Unele situații necesită însă ajutor medical. Consultați medicul dacă:

• Aveți pentru prima dată o durere de cap foarte puternică: Cea mai rea durere de cap din viață , apărută brusc, exploziv, poate să nu fie migrenă și necesită evaluare de urgență, de exemplu din cauza riscului de hemoragie cerebrală.

• Nu aveți diagnostic de migrenă și au început dureri de cap recurente: Dacă nu ați fost diagnosticat cu migrenă sau altă cefalee, dar recent au început dureri frecvente, mergeți la medic pentru diagnosticul corect. Nu le neglijați, mai ales dacă au devenit regulate de câteva luni.

• Caracterul durerii s-a schimbat la o persoană cu migrenă diagnosticată: Comunicați medicului dacă migrena cunoscută de ani întregi s-a schimbat recent ca intensitate, durată sau manifestări însoțitoare. Pot fi necesare investigații noi sau ajustarea tratamentului.

• Crizele au devenit foarte frecvente sau severe: Dacă înainte aveați câteva crize pe an, iar acum aproape săptămânal, ori durerile durează mai mult și cedează greu, poate fi necesar tratament preventiv. După consultul neurologic, se poate lua în considerare începerea unui tratament medicamentos regulat.

• Există semne neurologice de avertizare: Mergeți imediat la medic dacă observați, împreună cu durerea, vedere dublă, tulburări de vorbire, amorțeală sau scăderea forței unui membru, pierderea echilibrului, leșin ori probleme de memorie. Pot indica altceva decât aura migrenoasă.

• Dimineața apar durere severă și vărsături: După cum am arătat, durerea intensă și vărsăturile la trezire pot sugera o afecțiune care crește presiunea cerebrală, precum o tumoră sau hidrocefalia. Într-o asemenea situație, controlul medical este obligatoriu.

• Analgezicele nu funcționează sau aveți nevoie de prea multe medicamente: Consultați medicul dacă analgezicele obișnuite nu mai controlează crizele sau ați obosit să le luați, de exemplu de 3-4 ori pe săptămână. Pot fi necesare tratamente mai eficiente și o altă strategie pentru a preveni problemele abuzului de medicamente, precum tulburările gastrice sau cefaleea de rebound.

Așadar, dacă durerile migrenoase au o evoluție neobișnuită , devin mai frecvente sau apar simptome suplimentare îngrijorătoare, este timpul să consultați un medic. Neurologul va verifica, prin investigații când este necesar, că nu există o cauză gravă și va stabili un plan terapeutic potrivit.

Se vindecă migrena complet?

Migrena are o evoluție cronică, iar în prezent nu s-a descoperit un tratament care să o vindece complet . Nu este încă posibil să luați o pastilă care să elimine migrena pentru toată viața, dar afecțiunea se poate ameliora spontan în timp. Mulți pacienți spun că, odată cu vârsta, au mai puține crize. Mai ales la femei, după menopauză, stabilizarea fluctuațiilor hormonale face frecvent crizele mai rare sau mai ușoare.

La unii, migrena poate dispărea în decursul anilor, dar nu se întâmplă la toată lumea. De obicei are perioade de exacerbare și de calmare: de exemplu, se intensifică în timpul stresului și aproape dispare într-o perioadă liniștită. Această ciclicitate o face o afecțiune care vine și trece.

Promisiunile de eliminare completă a migrenei , folosite la vânzarea unor produse din plante sau alternative, trebuie privite cu prudență: nu există o soluție permanentă dovedită științific. Progresele medicale continuă, mai ales în cercetarea tratamentelor genetice și imunologice. Poate că în viitor vor apărea metode care să rezolve migrena de la rădăcină.

În prezent, abordarea cea mai realistă este menținerea migrenei sub control și reducerea la minimum a crizelor. Un tratament bun și ajustarea stilului de viață pot permite luni întregi sau chiar ani fără crize. Practic, acest lucru poate fi privit ca o ameliorare a bolii. Dacă tratamentul suprimă migrena și aceasta apare rar, vă puteți trăi viața liber. Chiar fără vindecare completă, obiectivul trebuie să fie migrena complet controlată .

Există alimente care declanșează migrena?

Da, se știe că anumite alimente și băuturi pot declanșa crizele. Însă acestea diferă între persoane. Unii pacienți au observat că durerile încep după anumite alimente. Cele mai frecvent incriminate sunt:

• Ciocolata: Mai ales ciocolata neagră, bogată în cacao, poate declanșa migrena la unele persoane. Se consideră că feniletilamina și substanțele asemănătoare cofeinei din ea pot influența vasele de sânge.

• Brânzeturile maturate: Brânzeturile păstrate sau fermentate, precum cașcavalul vechi, Roquefort, Brie și Cheddar, conțin multă tiramină , cunoscută drept declanșator al migrenei.

• Carnea procesată și mezelurile: Salamul, crenvurștii, sucuk și pastırma conțin, drept conservanți, nitriți/nitrați . Acești aditivi pot declanșa durere de cap la unele persoane sensibile.

• Glutamatul monosodic, MSG: MSG, folosit ca potențiator de gust în supe instant, chipsuri și preparate chinezești, poate provoca dureri de cap și înroșirea feței, reacții cunoscute ca sindromul restaurantului asiatic. La persoanele cu migrenă, MSG poate fi un declanșator.

• Îndulcitorii artificiali: Aspartamul și alți înlocuitori artificiali ai zahărului declanșează migrena la unele persoane. Băuturile dietetice și produsele light pot prezenta acest risc.

• Citricele: Portocalele, mandarinele și grepfrutul au fost raportate ca declanșatori de unii pacienți. Cauza nu este clară, dar se consideră că ar putea avea un rol anumiți aminoacizi din ele.

• Băuturile cu cofeină: Interesant, cofeina poate avea atât efect declanșator, cât și terapeutic. Puțină cafea poate calma durerea, însă consumul excesiv de cafea sau oprirea bruscă după doze zilnice mari, cu sevraj de cofeină, pot provoca durere de cap. Pacienții trebuie să aibă grijă să nu depășească 1-2 cești pe zi și să mențină un consum regulat.

• Alcoolul: Mai ales vinul roșu și berea sunt declanșatori raportați frecvent. Sunt incriminate taninurile din vin și histamina din unele băuturi alcoolice. În general, alcoolul poate declanșa migrena și prin deshidratare și efectele asupra vaselor.

• Alimente fermentate și dospite: Murăturile, sosul de soia, chefirul și chiar pâinea cu maia pot conține tiramină și compuși asemănători, declanșând criza la unele persoane sensibile.

• Fructele oleaginoase: Alunele de pădure, migdalele și arahidele au fost și ele raportate ca declanșatori la unii pacienți, din cauza tiraminei sau sulfiților din ele.

• Alimentele reci: Consumul brusc de înghețată foarte rece sau băuturi cu gheață poate provoca o durere scurtă numită „brain freeze”, înghețarea creierului, care la persoanele cu migrenă se poate transforma uneori într-o criză propriu-zisă.

Aceste alimente nu provoacă probleme tuturor pacienților care citesc lista. Fiecare persoană poate avea alți declanșatori alimentari. Cel mai bine este să observați propria legătură dintre alimente, băuturi și durere. Dacă migrena apare în 6-12 ore după un anumit aliment, încercați să îl eliminați din dietă. Recomandarea generală este evitarea alimentelor intens procesate, cu aditivi, și o alimentație proaspătă, naturală. Mesele regulate și sănătoase reprezintă un sprijin important pentru controlul crizelor.

Ce trebuie să fac în timpul unei crize de migrenă?

Măsurile luate în timpul unei crize de migrenă pot ameliora durerea și pot grăbi trecerea episodului. Când simțiți că se apropie criza sau încep primele simptome, puteți urma acești pași:

• Mergeți într-un loc liniștit, slab luminat: Cu prima ocazie, întunecați pe cât posibil spațiul sau stingeți luminile. Mergeți într-o cameră calmă, departe de zgomot. Reducerea stimulilor senzoriali va împiedica agravarea durerii.

• Întindeți-vă și odihniți-vă sau încercați să dormiți: Se știe că odihna ameliorează crizele. Dacă puteți, întindeți-vă în pat și închideți ochii. Un somn scurt, mai ales în timpul aurei, poate împiedica intensificarea crizei sau poate calma durerea.

• Aplicați o compresă rece sau caldă: Aplicarea pe cap, mai ales în zona dureroasă, la tâmplă, frunte sau ceafă, a unei comprese reci , precum o pungă cu gheață sau o bandă cu gel răcită, poate calma durerea la mulți oameni. Frigul contractă vasele și încetinește procesul inflamator. Alții se simt mai bine prin căldură, de exemplu cu un prosop cald pe ceafă. Puteți descoperi prin încercare ce vă ajută.

• Faceți un masaj blând: Masați ușor, circular, tâmplele, fruntea și ceafa cu vârfurile degetelor, pentru a reduce tensiunea. Dacă aveți pe cineva în apropiere, rugați-l să vă maseze prin frecare gâtul și umerii. Relaxarea mușchilor și reducerea stresului pot diminua percepția durerii.

• Practicați respirația profundă și relaxarea: Respirați calm și profund pentru a face față durerii și anxietății crescute din criză. Inspirați adânc pe nas și expirați lent pe gură, repetând câteva minute. Poate ajuta și o vizualizare simplă, imaginându-vă că durerea din frunte scade cu fiecare respirație.

• Mâncați puțin și beți apă: Dacă greața nu este foarte puternică și nu ați mâncat de mult, o gustare poate fi utilă. Creșterea glicemiei poate ameliora durerea. Puteți alege alimente ușor de mâncat, precum iaurtul sau banana. De asemenea, beți suficientă apă; chiar și deshidratarea ușoară poate agrava durerea. Înghițiturile mici de apă ajută organismul și pot calma greața.

• Încercați ceaiul de ghimbir sau alte ceaiuri din plante: Ghimbirul este un antiinflamator și antiemetic natural, care calmează greața. O ceașcă de ceai proaspăt poate liniști greața și, potrivit unor studii, poate contribui la calmarea durerii migrenoase. Se pot alege și ceaiuri liniștitoare de tei sau mușețel.

• Beți ceva cu cofeină, dar cu moderație: O ceașcă de cafea sau un ceai tare, consumate devreme în criză, pot reduce durerea. Cofeina este prezentă și în numeroase medicamente pentru migrenă, cărora le amplifică efectul. Atenție însă: dacă aveți deja un consum zilnic mare, cafeaua suplimentară poate avea efect invers, iar băută prea târziu în criză poate să nu ajute. Gândiți-vă la cofeină ca la un medicament pentru migrenă: poate fi utilă ocazional, la momentul potrivit.

• Luați devreme medicamentul prescris: Luați imediat medicamentul pentru migrenă pe care îl aveți la dumneavoastră, analgezic, triptan etc. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dacă îl luați înaintea vărsăturilor, rămâne în stomac și acționează. Dacă vărsați, puteți lua în considerare forma de supozitor sau un antiemetic urmat de analgezic.

• Dacă simțiți nevoia să vărsați, nu vă opuneți: Unii pacienți se simt semnificativ mai bine după vărsături. Dacă aveți greață puternică și simțiți că veți vărsa, stați lângă o chiuvetă curată și, dacă este necesar, lăsați acest lucru să se întâmple. Ulterior puteți observa o oarecare ameliorare a durerii, deoarece organismul se liniștește uneori astfel.

Propriile experiențe contează în gestionarea crizei. În timp veți învăța ce vă ajută: unii preferă singurătatea într-o cameră întunecată, iar alții un duș călduț. Descoperiți și aplicați metodele personale de liniștire. Dacă durerea rămâne insuportabilă sau depășește 72 de ore în ciuda măsurilor, poate fi necesar să vă adresați unei unități medicale. Măsurile și medicamentele luate la momentul potrivit vă ajută de multe ori să treceți mai ușor peste criză.

Migrena este dificilă, dar poate fi gestionată prin informații și strategii potrivite. Măsurile și tratamentele acestui ghid vă pot ajuta să o controlați și să continuați să vă trăiți viața din plin. Migrena este frecventă și nu sunteți singuri; nu ezitați să cereți ajutor medicului și celor din jur când este necesar.