Ce este vinorelbina (Navelbine)? Aprobarea FDA, autorizația în Turcia și situația rambursării

• Aprobarea FDA: Da (anul primei aprobări: 1994)
• Denumire comercială: Navelbine (NVB)
• Substanță activă: Vinorelbină
• Mod de administrare: Injecție intravenoasă (IV), oral, formă de comprimat (PO)
• Clasă farmacologică: Alcaloid de Vinca, agent antimicrotubular
• Categorie: Agent chimioterapic
• Producător: Pierre Fabre İlaç
• Distribuție în Turcia: Pierre Fabre İlaç, Gensenta İlaç, Koçak Farma İlaç
• Cancere pentru care este aprobat: Cancer pulmonar fără celule mici (NSCLC), cancer mamar, cancer ovarian

Ce este vinorelbina (Navelbine)? Aprobarea FDA, autorizația în Turcia și situația rambursării

Navelbine, care conține vinorelbină, este un medicament chimioterapic puternic derivat din planta de brebenoc roz, utilizat în special în tratamentul cancerelor pulmonare și mamare. Inhibă formarea microtubulilor, oprește diviziunea celulară și împiedică creșterea tumorii.

Ce sunt alcaloizii de Vinca?

Alcaloizii de Vinca sunt medicamente chimioterapice de origine vegetală care țintesc microtubulii necesari diviziunii celulare. Acești agenți acționează în faza M a ciclului celular, împiedicând formarea fusului mitotic. Prin acest mecanism, celulele tumorale nu se mai pot divide și mor. Alcaloizii de Vinca oferă o opțiune terapeutică eficientă în diverse tumori, inclusiv cancere pulmonare, mamare și hematologice.

Care este mecanismul de acțiune?

• Vinorelbina este un alcaloid de Vinca semisintetic care inhibă polimerizarea tubulinei.
• Împiedică formarea fusului mitotic, oprește ciclul celular în faza M și suprimă diviziunea.
• Blocarea diviziunii celulare duce la moartea celulelor tumorale (apoptoză).
• Are specificitate mare pentru microtubulii mitotici, dar se leagă mai puțin de cei axonali, astfel încât neurotoxicitatea este mai redusă decât la alți alcaloizi de Vinca.
• Oprește creșterea celulelor canceroase prin inhibarea sintezei ADN, ARN și proteinelor.

Istoricul aprobărilor FDA (Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA)

• 27 decembrie 1994: a primit aprobarea FDA pentru tratamentul cancerului pulmonar fără celule mici (NSCLC).
• 3 aprilie 1998: aprobată pentru utilizare în tratamentul cancerului mamar metastatic.
• 15 iunie 2004: a primit aprobarea pentru monoterapie la pacienții cu NSCLC avansat care nu sunt eligibili pentru tratament pe bază de platină.
• 22 noiembrie 2011: în Europa a fost extinsă aprobarea formei orale, însă aceasta nu a fost aprobată de FDA.

Autorizația în Turcia

Situațiile pentru care Navelbine este autorizat în Republica Turcia / indicațiile terapeutice sunt prezentate astfel:

Indicații terapeutice:

Este indicat în cancerul pulmonar fără celule mici local avansat nerezecabil (stadiul IIIB) și metastatic (stadiul IV), singur sau asociat cu medicamente pe bază de platină, precum și la pacienții cu cancer mamar metastatic rezistent la antracicline și taxani.

Este rambursat Navelbine?

Se află pe lista medicamentelor pentru care nu se impune o condiție de indicație în cazul diagnosticului de cancer. Este rambursat de SGK din Turcia pentru toate diagnosticele de cancer.

Preț: în aprilie 2025;

• Prețul de vânzare în farmacie pentru Navelbine 50 mg/5 ml, flacon: 1576,79₺
• Prețul de vânzare în farmacie pentru Navelbine 20 mg, capsule moi: 884,16₺
• Prețul de vânzare în farmacie pentru Navelbine 30 mg, capsule moi: 1271,79₺

Mecanism de rezistență

• Supraproducția glicoproteinei P170 (rezistență la mai multe medicamente – MDR)
• Rezistență încrucișată cu alte medicamente
• Mutații ale proteinelor tubulinei

Absorbție

Există forme administrate intravenos (IV) și oral (PO).

Distribuție

• Se distribuie rapid și extensiv în majoritatea țesuturilor organismului.
• Volumul aparent de distribuție este mare (>30 L/kg).
• Se leagă în proporție mare de proteinele plasmatice (~80%).

Metabolizare

• Este metabolizată în ficat de sistemul microsomal al citocromului P450.
• Are un metabolit activ numit dezacetilvinorelbină.
• Cea mai mare parte a medicamentului este eliminată prin bilă, în fecale, iar 15-20% prin rinichi.
• Timpul de înjumătățire este de 27-43 de ore.

Interval de dozare

Administrare intravenoasă (IV):

Doza recomandată: perfuzie IV de 30 mg/m², timp de 6-10 minute, o dată pe săptămână

Administrare orală (capsule):

• Inițial: 60 mg/m² o dată pe săptămână

Doza ulterioară: 80 mg/m² o dată pe săptămână, dacă nu există neutropenie

Interacțiuni medicamentoase 

• Metabolizare prin enzimele hepatice: vinorelbina este metabolizată în ficat de sistemul enzimatic al citocromului P450 (CYP3A4). Prin urmare, medicamentele care inhibă CYP3A4 (de exemplu, ketoconazol, itraconazol, eritromicină) pot crește concentrațiile sanguine ale vinorelbinei și riscul de reacții adverse. Medicamentele care induc CYP3A4 (de exemplu, rifampicină, fenitoină, carbamazepină) pot accelera metabolizarea vinorelbinei și reduce eficacitatea acesteia. Dacă asocierea este necesară, trebuie ajustată doza.
• Interacțiunea cu fenitoina: vinorelbina poate scădea concentrația sanguină a fenitoinei. Acest lucru poate rezulta din reducerea absorbției intestinale a fenitoinei sau din accelerarea eliminării sale. Asocierea poate reduce controlul crizelor convulsive, de aceea pacienții trebuie monitorizați atent.
• Interacțiunea cu cisplatina: asocierea vinorelbinei cu cisplatină poate crește riscul de supresie medulară (mielosupresie). În special, poate crește riscul de neutropenie (număr scăzut de leucocite). În cazul asocierii, doza trebuie ajustată prin monitorizarea atentă a valorilor hematologice.
• Interacțiunea cu mitomicina-C: asocierea cu mitomicină-C poate crește riscul de reacții alergice acute.
• Pacienții trebuie monitorizați pentru dispnee, bronhospasm sau semne de reacție anafilactică. Combinația trebuie utilizată cu prudență, iar pacienții trebuie urmăriți atent în timpul tratamentului.

Situații care necesită atenție

• Precauții privind doza și administrarea: există risc de extravazare (scurgere în afara venei) în timpul administrării intravenoase (IV). Extravazarea poate provoca leziuni tisulare grave. Dacă se utilizează forma orală, capsulele nu trebuie mestecate sau sparte.
• Monitorizarea valorilor hematologice: din cauza riscului mare de mielosupresie (supresie medulară), trebuie efectuate analize sanguine regulate înaintea și în timpul tratamentului. Dacă apare neutropenie (scăderea leucocitelor), doza trebuie amânată sau redusă.
• Utilizarea în insuficiența hepatică: deoarece este metabolizată în ficat, trebuie utilizată cu prudență la pacienții cu insuficiență hepatică severă, cu reducerea dozei dacă este necesar.
• Insuficiență renală: deoarece este eliminată predominant prin bilă, de obicei nu este necesară ajustarea dozei la pacienții cu insuficiență renală. Totuși, cei cu insuficiență renală severă trebuie monitorizați atent.
• Sarcină și alăptare: se încadrează în categoria D în sarcină (este teratogenă) și poate afecta fătul. Utilizarea în timpul sarcinii nu este recomandată. Mamele care alăptează trebuie să întrerupă alăptarea pe durata tratamentului.
• Imunosupresie și risc de infecție: poate suprima sistemul imunitar, de aceea pacienții trebuie monitorizați atent pentru semne de infecție. Dacă apar febră, durere în gât sau alte semne de infecție, trebuie consultat imediat medicul.

Reacții adverse 

• Mielosupresie: este dependentă de doză, iar cea mai frecventă reacție adversă este neutropenia. Aceasta atinge de obicei nivelul minim în ziua 7, cu recuperare în ziua 14. Trombocitopenia (număr scăzut de trombocite) și anemia sunt mai puțin frecvente.
• Greață și vărsături: sunt de obicei ușoare sau moderate și apar în primele 24 de ore după tratament.
• Toxicități gastrointestinale (GI): constipație (35%), diaree (17%), stomatită (leziuni bucale) (<20%), anorexie (scăderea apetitului) (<20%).
• Creșterea tranzitorie a enzimelor hepatice: nivelurile SGOT și bilirubinei pot crește temporar, de obicei fără manifestări clinice.
• Leziuni tisulare (efect vezicant): dacă apare extravazarea (scurgerea în afara venei), pot apărea leziuni și inflamație locală.
• Neurotoxicitate (efecte asupra sistemului nervos): este mai puțin frecventă decât la alți alcaloizi de Vinca. Legarea de microtubulii axonali este mai redusă decât în cazul vincristinei sau vinblastinei. Riscul de neurotoxicitate poate crește la pacienții cu afecțiuni neuromusculare preexistente.
• Căderea părului (alopecie): se observă la 10-15% dintre pacienți.
• SIADH (sindrom de secreție inadecvată de ADH): poate provoca retenție de apă în organism.
• Reacții alergice: pot apărea hipersensibilitate și/sau reacții alergice, manifestate prin dispnee și bronhospasm. Riscul de reacții alergice crește la asocierea cu mitomicină-C.
• Oboseală generală: poate apărea la 35% dintre pacienți și se poate accentua la doze repetate.