Importanța noii epidemii de gripă aviară (H5N1) și efectele asupra sănătății umane

H5N1 ca amenințare globală

Virusul gripei aviare înalt patogene (HPAI), cunoscut drept H5N1, a apărut în 1997 și de atunci continuă să se răspândească global. Transportat de păsările migratoare pe multe continente, provoacă pierderi grave mai ales la păsările de curte și fauna sălbatică. Clada 2.3.4.4b a H5N1, apărută în 2021, a atras atenția ca variantă capabilă să infecteze și mamifere terestre și marine. La începutul lui 2024 a fost identificată pentru prima dată infecția la vacile de lapte din SUA. Extinderea crește expunerea umană la H5N1 și amenințarea pentru sănătate. După creșterea cazurilor americane, pe 31 decembrie a fost publicat în prestigioasa revistă NEJM articolul „The Emerging Threat of H5N1 to Human Health”. Textul de mai jos se bazează pe acel articol.

H5N1 este un subtip al virusului gripal A. Cunoscut ca gripă aviară înalt patogenă, este clasificat drept H5N1, influenza A (HPAI A/H5N1).

• Gripa A: un grup larg de virusuri care pot infecta oameni, păsări, porci și alte animale. Include tipurile capabile să provoace pandemii.
• Gripa B: infectează numai oamenii și provoacă gripă sezonieră. De obicei este mai ușoară și nu produce pandemii.
• Gripa C: provoacă infecții respiratorii ușoare și nu este răspândită.
• Gripa D: apare la bovine; nu a fost raportată infectarea oamenilor.

Așadar, H5N1 = gripa A este familia din care face parte, fiind cunoscut mai ales ca gripă aviară.

H5N1 a provocat anterior cazuri umane grave, dar nu o pandemie. Există câteva motive principale:

• H5N1 se transmite greu la oameni
  • Transmiterea H5N1 la om necesită de obicei contact direct cu păsări infectate.
  • Virusul nu se răspândește ușor între oameni; de exemplu, nu se transmite rapid pe cale respiratorie precum COVID-19.
• Cazurile au rămas de obicei limitate
  • Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), din 1997 peste 860 de persoane au contractat H5N1, iar 50% au murit.
  • Majoritatea aveau însă contact direct cu animale.
  • Transmiterea rară între oameni a împiedicat epidemii pe scară largă.
• Mutațiile noi pot crește riscul
  • Versiunea recentă H5N1, clada 2.3.4.4b, poate infecta și mamifere precum vaci și pisici.
  • În cazul canadian au fost identificate mutații care ar putea crește adaptarea la oameni.
  • Dacă H5N1 dobândește capacitatea de transmitere între oameni, poate deveni o pandemie globală precum COVID-19.

Pe scurt: H5N1 nu a provocat până acum o epidemie umană mare deoarece nu se transmitea ușor de la om la om. Mutațiile recente sugerează însă o posibilă schimbare, motiv pentru care cercetătorii îl urmăresc atent.

Efectele H5N1 la oameni: cazuri noi și constatări clinice

Cazuri umane în SUA și Canada

Recent au fost raportate infecții umane cu H5N1 în SUA și Canada. Majoritatea celor 46 de cazuri americane au fost ușoare:

• 20 de persoane fuseseră expuse păsărilor de curte,
• 25 vacilor de lapte,
• iar sursa infecției la 1 persoană nu este cunoscută.

Majoritatea lucraseră fără echipament individual de protecție (EIP), iar simptomele au fost de obicei ușoare. Cele mai frecvente:

• Conjunctivită (infecție oculară)
• Febră la jumătate dintre pacienți
• Simptome respiratorii ușoare la puțini pacienți

Toți s-au vindecat; numai o persoană a fost internată, dar s-a precizat că nu din cauza infecției respiratorii.

În Canada, o fată de 13 ani cu astm a dezvoltat insuficiență respiratorie prin H5N1, a fost intubată și tratată prin oxigenare extracorporală veno-venoasă cu membrană (ECMO). A primit oseltamivir (Enfluvir, Oseflu), amantadină și baloxavir și s-a vindecat. În probele virale au fost însă găsite mutații care ar putea crește adaptarea la oameni:

• E627K (în gena polimerazei bazice 2)
• E186D și Q222H (în gena hemaglutininei H5)

Nu este clar dacă erau prezente înaintea infectării sau au apărut în timpul bolii; se consideră că ar putea facilita transmiterea la oameni.

Aspecte esențiale ale epidemiei H5N1 pentru sănătatea umană

1. Importanța colaborării dintre sănătatea umană și veterinară

Depistarea cazurilor H5N1 necesită colaborarea medicilor veterinari, specialiștilor în sănătate publică și clinicienilor. Programele americane de supraveghere au permis identificarea precoce și gestionarea bolii. Abordarea One Health (O singură sănătate) este esențială mai ales în zoonoze precum gripa aviară.

2. Monitorizarea mutațiilor și riscul transmiterii umane

Mutațiile observate în Canada pot fi modificări ale H5N1 care ar putea facilita transmiterea la oameni . Pentru înțelegerea evoluției sunt necesare mai multe date genetice și analize epidemiologice. Din păcate, datele probelor virale animale sunt adesea insuficiente, astfel că dinamica răspândirii nu poate fi complet stabilită.

3. Dezvoltarea vaccinurilor și antiviralelor

Pentru H5N1 s-a demonstrat că vaccinurile actuale sunt eficiente în laborator împotriva virusului . Pentru eficacitate se recomandă însă două doze . Sunt în curs cercetări privind vaccinuri împotriva H5N1 bazate pe ARNm și alte tehnologii inovatoare.

Antiviralele actuale, oseltamivir, amantadină și baloxavir, par eficiente . Totuși, încărcătura virală mare și eliminarea virală prelungită în unele cazuri pot necesita prelungirea tratamentului.

Centrele americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) recomandă prelungirea oseltamivirului în cazurile grave de H5N1.

Baloxavirul nu trebuie utilizat singur la pacienții internați, din cauza riscului de rezistență.

4. Prevenirea infecției și utilizarea EIP

Echipamentul individual de protecție este deosebit de important la persoanele în contact cu animale. Utilizarea lui în fermele de lapte și unitățile avicole are însă dificultăți:

• Praful, laptele și penele pot contamina ușor mediul.
• Temperatura ridicată poate îngreuna purtarea EIP.
• Ventilatoarele mari pot răspândi particule în aer.

Sunt astfel necesare optimizarea igienei și încurajarea utilizării EIP.

Pericolul potențial viitor al H5N1

Amenințarea reală a H5N1 pentru sănătatea umană nu este încă pe deplin stabilită. Istoric, mortalitatea cazurilor H5N1 a fost de aproximativ 50% . Evoluția mai ușoară a cazurilor nord-americane sugerează însă că virusul a evoluat într-o altă formă .

CDC apreciază deocamdată riscul H5N1 pentru populația generală ca fiind scăzut. Totuși, cazurile mai numeroase din ultimele săptămâni și infecțiile din surse necunoscute indică nevoia monitorizării atente a potențialului de transmitere între oameni.

În concluzie, deși riscul transmiterii H5N1 la om este mic, potențialul de mutație impune continuarea susținută a supravegherii și dezvoltării vaccinurilor.

Recomandare: mai ales lucrătorii din zootehnie trebuie să folosească atent EIP, iar persoanele cu simptome asemănătoare gripei să se adreseze rapid serviciilor medicale. Specialiștii în sănătate publică trebuie să urmărească regulat mutațiile și să reacționeze rapid la o posibilă epidemie.

Situația gripei în Turcia

Potrivit Ministerului Sănătății din Republica Turcia, cazurile sezoniere apar și anul acesta, ca în fiecare an. Numărul și ritmul creșterii sunt similare anilor anteriori, fără situații neobișnuite privind tipurile virale și pozitivitatea. Aproximativ jumătate dintre virusurile circulante sunt de tip gripă A (H1N1, gripă porcină) . Situația actuală este considerată, așadar, gripă sezonieră. 

Epidemia de gripă din Europa

În Europa există o creștere importantă a cazurilor. Epidemiile au pus presiune pe sistemele sanitare mai ales în țări precum Spania și Ungaria. În Spania cazurile cresc rapid, iar Ungaria introduce măsuri mai stricte. 

Concluzii și recomandări

Deocamdată, gripa sezonieră din Turcia evoluează obișnuit. În unele regiuni europene există însă epidemii. Este importantă vaccinarea antigripală, mai ales în grupele de risc, și respectarea igienei.